Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

$1,022.05-1.48%MS
$211.36-0.20%EWQ$46.35+2.46%EWU$48.38+2.37%CL1$85.29+2.00%XBR/USD$88.02+0.90%WTI/USD$83.98-0.25%CO1$88.32-0.93%Scăderea rapidă a stocurilor globale de petrol și produse rafinate crește riscul de șocuri de preț și de aprovizionare în Europa pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, potrivit unei sinteze publicate de Libertatea, care citează estimări și avertismente ale unor bănci și agenții internaționale.
Între 1 martie și 25 aprilie, stocurile mondiale ar fi scăzut cu aproximativ 4,8 milioane de barili pe zi, potrivit estimărilor Morgan Stanley citate de Bloomberg, ceea ce ar reprezenta cea mai mare scădere trimestrială din datele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). Contextul invocat este războiul din Iran și perturbările prelungite ale transportului prin Strâmtoarea Ormuz, un coridor-cheie pentru exporturile din Golful Persic.
Articolul indică faptul că vulnerabilitatea imediată nu este doar la țiței, ci mai ales la produse rafinate (combustibili și materii prime pentru industrie), unde stocurile comerciale se comprimă mai repede. În Europa, rezervele de kerosen (combustibil de aviație) din hub-ul Amsterdam–Rotterdam–Anvers ar fi scăzut cu o treime de la începutul conflictului, ajungând la cel mai redus nivel din ultimii șase ani, iar Germania, Franța și Marea Britanie sunt menționate ca fiind deosebit de expuse.
În paralel, unele state asiatice (Indonezia, Vietnam, Pakistan și Filipine) ar putea ajunge la limite critice ale aprovizionării în mai puțin de o lună, potrivit Bloomberg, ceea ce poate amplifica competiția globală pentru volumele disponibile și, implicit, volatilitatea prețurilor.
Goldman Sachs a avertizat că rezervele globale de petrol sunt aproape de cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani și că, în prezent, ar acoperi doar 101 zile de consum global, cu posibilitatea de a coborî la 98 de zile până la finalul lunii mai, conform Reuters. Banca notează însă că, deși rezervele totale nu ar trebui să atingă un minim operațional în această vară, „viteza scăderii și lipsa de aprovizionare din anumite regiuni și pentru anumite produse sunt îngrijorătoare”.
Tot Goldman Sachs estimează că stocurile comerciale de produse rafinate au coborât la circa 45 de zile de cerere, de la 50 de zile înainte de criza începută în februarie 2026, iar pe lista produselor cu tensiuni apar, pe lângă kerosen, nafta (folosită în petrochimie) și gazul petrolier lichefiat.
Pentru a tempera criza, guvernele au aprobat eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice, coordonată de IEA. În SUA, au fost folosite deja 79,7 milioane din cele 172 de milioane promise, ceea ce ar putea duce rezerva strategică americană la cel mai scăzut nivel din 1982, potrivit Bloomberg.
Pe linie politică, consilierul economic Kevin Hassett susține că deblocarea rutei din Golf ar putea elibera „un volum uriaș” de petrol și ar putea împinge în jos prețurile, însă materialul notează că, în prezent, costurile rămân ridicate.
În ceea ce privește România, Libertatea arată că rezervele strategice sunt împărțite între stat și operatori privați, iar Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) gestionează 2% din total, adică 42.480 tone echivalent petrol. Ministerul Energiei a transmis că 56,86% din stocuri sunt în țară, restul fiind stocate în alte state din UE.
În ansamblu, mesajul central al analizelor citate este că piața nu este neapărat în pragul „lipsei de țiței”, dar comprimarea rapidă a stocurilor — mai ales la produse rafinate — poate produce blocaje punctuale și episoade de scumpiri, în funcție de durata perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz.
Recomandate

Rebelii Houthi susțin că blocada din Bab-el-Mandeb vizează doar navele saudite , ceea ce menține formal deschisă o rută devenită critică pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite, pe fondul restricțiilor din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Economica . Mohammed Abdusalam, negociator al mișcării șiite pro-iraniene din Yemen, a declarat că „nu e nicio închidere” a strâmtorii Bab-el-Mandeb, ci doar „o blocadă care nu afectează decât partea saudită”. Datele de navigație analizate de AFP arată că nouă nave s-au întors din drum după ce Houthi au transmis prin radio avertismente că intenționează să atace orice vas „aparținând inamicului saudit”. În paralel, furnizorul de date maritime Kpler a indicat că traficul continuă prin strâmtoare, care leagă Marea Roșie de Golful Aden. De ce contează pentru petrol și transport Bab-el-Mandeb a devenit o rută vitală pentru Arabia Saudită, descrisă ca singura alternativă la Strâmtoarea Ormuz, blocată de Iran. În acest context, volumul exporturilor de petrol saudit prin Bab-el-Mandeb a crescut de opt ori în perioada martie–iulie față de intervalul corespunzător al anului trecut, conform informațiilor citate. Context: precedentul blocadei și riscul de escaladare Houthi au blocat strâmtoarea în timpul războiului dintre Israel și gruparea palestiniană Hamas din Fâșia Gaza și au atacat cu drone și rachete mai multe obiective din regiune. Chiar dacă, la nivel declarativ, mișcarea susține acum o blocadă „țintită”, episoadele în care navele își schimbă ruta după avertismente indică un risc operațional care poate afecta planificarea transporturilor și fluxurile energetice din zonă. [...]

Cotațiile petrolului au urcat peste 90 de dolari pe baril , pe fondul riscurilor de întrerupere a livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz și al unor stocuri aflate la minimul ultimilor cinci ani, potrivit Antena 3 . Mișcarea pune presiune pe costurile de energie și transport, într-un moment în care piața reacționează rapid la escaladarea tensiunilor din Golf. Brent a crescut cu 2,37% până la 90,19 dolari pe baril (aprox. 414 lei), la ora 2:41 GMT, atingând cel mai ridicat nivel de după 11 iunie. Creșterea vine după un avans de 15,9% săptămâna trecută, cel mai mare câștig săptămânal din aprilie. Și petrolul american WTI a urcat la 84,20 dolari pe baril (aprox. 387 lei), în creștere cu 2,07%, cel mai ridicat nivel de după 12 iunie. Contractele cu livrare în luna următoare au avansat săptămâna trecută cu 15,5%, cea mai mare creștere săptămânală de la începutul lunii martie. Riscul operațional: Strâmtoarea Ormuz, sub presiune Scumpirea este legată de intensificarea confruntărilor dintre Statele Unite și Iran, care ar fi limitat transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, rută prin care trece, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial. În weekend, conflictul din Orientul Mijlociu s-a intensificat: SUA au atacat Iranul pentru a noua noapte consecutiv, iar Kuweitul și Bahrainul au anunțat noi lovituri iraniene, potrivit materialului care citează Reuters. Analiștii ING avertizează că, dacă escaladarea nu este oprită, regiunea ar putea reveni la o situație cu atacuri pe scară largă în întregul Golf. Semnal de piață: stocuri la minim pe cinci ani În paralel, riscul de aprovizionare este amplificat de nivelul stocurilor. Amarpreet Singh, analist la Barclays, spune că piața „încă subestimează” posibilele consecințe asupra stocurilor și că acestea sunt acum la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. „Zilele și săptămânile următoare” ar urma să ofere o imagine mai clară asupra volumelor de petrol care pot fi exportate constant din regiune, în condițiile blocadelor invocate de ambele părți, mai notează analiza citată. Trafic maritim în scădere și incidente raportate Datele LSEG arată că doar patru nave au traversat duminică Strâmtoarea Ormuz, față de opt cu o zi înainte. În plus, agenția britanică UK Maritime Trade Operations a anunțat luni dimineață că o navă a luat foc la nord-vest de localitatea Kumzar din Oman. Separat, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a transmis că două petroliere au explodat și au rămas imobilizate după ce au încercat să folosească o rută sudică pe care autoritățile iraniene o consideră nesigură. Teheranul susține că navele ar fi fost încurajate de armata americană să traverseze strâmtoarea pe acel traseu. [...]

Irakul și Siria pariază pe o rută terestră spre Mediterană pentru a reduce riscul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz , prin reconstrucția unei conducte petroliere închise de peste două decenii, pe fondul tensiunilor regionale care au afectat exporturile irakiene, potrivit HotNews . Acordul a fost semnat la Washington, în cadrul unui summit dedicat investițiilor americane în Irak, în prezența secretarului american al Energiei, Chris Wright. Documentul a fost semnat de directorul general al Basra Oil Company, Bassem Abdul Karim Nasr, și de directorul general al Syrian Petroleum Company, Youssef Qablawi. O conductă închisă din 2003, cu o capacitate proiectată de 700.000 barili/zi Conducta ar urma să lege orașul Kirkuk (nordul Irakului) de coasta mediteraneană a Siriei și are o capacitate proiectată de 700.000 de barili pe zi, conform Administrației pentru Informații în Energie a SUA (EIA). Infrastructura este închisă din 2003, după ce a fost avariată în timpul invaziei americane în Irak. Chris Wright a spus că proiectul ar putea sprijini creșterea producției de petrol a Irakului și ar reduce dependența de rute de export considerate vulnerabile în regiune. De ce contează: exporturile Irakului au fost lovite de perturbările din Ormuz Irakul, al doilea cel mai mare producător de petrol din OPEC, depinde în prezent în mare măsură de exporturile prin portul Basra, la Golful Persic, și a fost afectat de perturbările traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Potrivit datelor OPEC citate în material, producția de petrol a Irakului a scăzut cu peste 50%, până la aproximativ 1,9 milioane de barili pe zi în iunie, de la circa 4,2 milioane de barili pe zi în februarie, înainte de izbucnirea conflictului dintre SUA, Israel și Iran. Context regional: și alte state din Golf caută rute alternative, dar riscurile rămân În paralel, mai multe state din Golf investesc în extinderea infrastructurii de transport pentru a reduce dependența de Strâmtoarea Ormuz: Emiratele Arabe Unite construiesc o a doua conductă către portul Fujairah, pe coasta Golfului Oman; Arabia Saudită analizează extinderea conductei sale către Marea Roșie cu încă 2 milioane de barili pe zi. Analiștii citați avertizează însă că astfel de proiecte pot reduce doar parțial riscurile geopolitice, deoarece Iranul ar păstra capacitatea de a lovi infrastructura energetică (terminale petroliere, stații de pompare și depozite), indiferent de ruta folosită pentru transportul petrolului. [...]

Iranul ar putea muta presiunea asupra pieței petroliere spre Bab el-Mandeb , după ce a perturbat deja traficul prin Strâmtoarea Ormuz , iar o eventuală blocare a celui de-al doilea „punct de strangulare” ar amplifica riscurile pentru comerțul global și aprovizionarea cu energie, potrivit HotNews , care citează o analiză Reuters. Semnalele vin pe fondul intensificării atacurilor SUA în interiorul Iranului și al înmulțirii atacurilor rebelilor Houthi, aliați ai Teheranului în Yemen. Analiștii citați susțin că Iranul încearcă să extindă conflictul dincolo de Golful Persic, pentru a crește presiunea asupra Washingtonului, prin amenințarea unor rute maritime esențiale pentru energie. De ce contează Bab el-Mandeb pentru petrol și transport Bab el-Mandeb este strâmtoarea îngustă care leagă Marea Roșie de Golful Aden. Prin acest culoar trec exporturi de petrol saudite și „o parte substanțială” a transportului maritim mondial, ceea ce o transformă într-un punct critic pentru fluxurile de energie și pentru lanțurile logistice. În material este citat un avertisment venit din Yemen: un înalt oficial yemenit a spus că forțele armate ale țării sunt pregătite să închidă Bab el-Mandeb dacă Arabia Saudită va continua să atace Yemenul. Afirmația a fost publicată de Press TV (Iran) și include o estimare potrivit căreia prețul petrolului ar putea urca până la 200 de dolari pe baril în acest scenariu. „O altă opțiune nucleară” după Ormuz: escaladare prin intermediari Un element central al analizei este folosirea Houthi ca instrument de presiune. Fawaz Gerges, specialist în Orientul Mijlociu, spune că Teheranul transmite că poate amenința simultan Ormuz și Bab el-Mandeb, transformând conflictul dintr-o confruntare bilaterală într-o provocare la adresa rutelor maritime care susțin comerțul energetic global. Andreas Krieg, conferențiar la King’s College din Londra, descrie această amenințare drept „o altă opțiune nucleară” pentru Iran după Ormuz – o opțiune la care Teheranul ar recurge doar dacă ar considera inevitabilă o escaladare spre război total. Tot el avertizează că o intensificare a atacurilor americane asupra infrastructurii critice iraniene ar putea determina Iranul să răspundă prin aliații yemeniți, agravând șocul economic deja provocat de perturbările din Ormuz. Context: Houthi au mai forțat rerutări costisitoare După izbucnirea războiului din Fâșia Gaza, în octombrie 2023, Houthi au atacat nave comerciale în Marea Roșie, susținând că vizează nave cu legături cu Israelul. Campania a determinat companii mari de transport maritim să redirecționeze navele pe ruta ocolitoare pe la sudul Africii, cu costuri mai mari, și a dus la lovituri aeriene ale SUA și Marii Britanii, plus o misiune navală multinațională de protecție a navigației. Ce urmează: risc de reacție militară mai amplă și presiune pentru negocieri Dennis Ross, fost negociator american pentru pace în Orientul Mijlociu, indică dilema Washingtonului: cum poate schimba „calculul” Iranului astfel încât acesta să revină la negocieri și la un acord „acceptabil”. În același timp, Abdulaziz Sager, președintele Centrului de Cercetare a Golfului (Arabia Saudită), spune că statele din Golf văd tot mai mult diplomația cu Iranul ca ajunsă la limită, în pofida costurilor ridicate ale unei confruntări. El apreciază că Houthi își păstrează capacitatea de a perturba navigația în Bab el-Mandeb, dar este puțin probabil să escaladeze fără o direcție clară de la Teheran; o astfel de mișcare ar putea declanșa o reacție militară mai amplă a SUA și a partenerilor, menită să reducă semnificativ capacitățile grupării. [...]

Saltul de peste 6% al cotațiilor petrolului readuce în prim-plan riscul de scumpiri în lanț, pe fondul escaladării tensiunilor dintre SUA și Iran , potrivit HotNews . Mișcarea vine după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a amenințat cu represalii „dure” împotriva Iranului în urma unei tentative de atac asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu. Contractele futures pentru țițeiul Brent (reper internațional) au urcat cu aproximativ 7%, până la 89,94 dolari pe baril (aprox. 413 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a avansat cu aproximativ 6,9%, până la 84,69 dolari pe baril (aprox. 389 lei), relatează CNBC . Ce a declanșat reacția pieței Trump a declarat pentru Fox News că Iranul „va primi o bătaie zdravănă” după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) ar fi lansat rachete balistice asupra forțelor americane. „O să-i facem praf și pulbere. Îi vom lovi puternic… O să încaseze o bătaie zdravănă.” Potrivit Axios, Iranul ar fi vizat o bază militară americană din Iordania, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că rachetele au fost interceptate cu succes. Tentativa de atac a pus capăt unei scurte perioade de acalmie, după ce la începutul săptămânii prețurile scăzuseră pe percepția că tensiunile se îndreaptă spre dezescaladare. De ce contează economic: risc de perturbări de aprovizionare în regiune În paralel, CENTCOM a transmis că forțele americane și saudite au lovit marți „mai multe obiective logistice și depozite de armament” în estul Irakului, ca represalii pentru peste 30 de atacuri cu drone în ultimele trei zile, atribuite unor „grupări teroriste aliniate Iranului”. În plus, atacurile rebelilor Houthi care vizează facilități petroliere ale Arabiei Saudite au amplificat temerile privind aprovizionarea. Bjorn Vang Jensen, consilier executiv la compania de analiză Xeneta, a avertizat că loviturile asupra infrastructurii de producție, stocare și transport portuar ar putea perturba aprovizionarea în întreaga regiune. Context de piață: și politica monetară intră în ecuație Kitco notează că mișcarea de pe petrol a fost „amplificată” și de tonul agresiv al președintelui Rezervei Federale, Kevin Warsh, la prima sa ședință FOMC ca șef al Fed, în condițiile în care traderii rămân împărțiți înaintea deciziei de politică monetară a băncii centrale americane, așteptată miercuri. [...]

Serviciul de Securitate al Ucrainei susține că a lovit o rafinărie rusă majoră de 13 milioane tone/an , un atac la peste 1.500 km de graniță care, dacă a afectat unități-cheie, poate reduce temporar capacitatea de producție de carburanți și poate pune presiune pe lanțul de aprovizionare al Rusiei, inclusiv pentru sectorul militar, potrivit Kyiv Post . Ținta indicată este rafinăria Lukoil- Perm nefteorgsintez (PNOS), descrisă drept una dintre cele mai mari din Rusia, cu o capacitate de aproape 13 milioane de tone pe an. SBU afirmă că instalația alimentează atât consumul civil, cât și nevoile armatei ruse. În urma unui atac cu dronă ar fi izbucnit un incendiu la rafinărie. Conform informațiilor preliminare invocate de SBU, focul arde la o unitate primară de procesare a țițeiului, componentă tehnologică esențială pentru funcționarea instalației. Publicația notează că oficiali ruși au recunoscut atacuri asupra unor obiective industriale, iar presa locală ar fi confirmat că rafinăriile au fost lovite; ulterior, forțele ucrainene și-ar fi asumat responsabilitatea. De ce contează pentru piața de energie și pentru finanțarea războiului SBU susține că loviturile asupra rafinăriilor au „semnificație strategică”, deoarece acestea produc combustibil pentru echipamente militare, aviație și logistică. În plus, industria de rafinare rămâne una dintre sursele importante de venit la bugetul Rusiei, folosit – potrivit aceleiași surse – pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei. Context: atac rar la mare distanță Perm se află în Munții Ural, iar distanța față de Ucraina face ca incidentul să fie prezentat drept unul dintre atacurile mai rare, pe rază lungă, în adâncimea teritoriului rus. Kyiv Post amintește că pe 7 mai Ucraina ar fi lovit, de asemenea, rafinării ruse din Perm. Separat, analiștii de la Astra, o publicație rusă independentă, au afirmat că rafinăria PNOS a fost lovită pe baza imaginilor disponibile și au descris-o drept o instalație industrială-cheie și una dintre cele mai avansate tehnologic din țară. Astra mai susține că o companie de apărare (JSC UEC-STAR), care produce componente de motoare pentru aeronave și elicoptere militare, se află la circa 600 de metri de o clădire înaltă din Perm care ar fi fost lovită de o dronă. În lipsa unor date oficiale privind amploarea pagubelor și durata opririlor, impactul operațional exact asupra producției nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile în material. [...]