Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Saudi Aramco și-a majorat profitul net cu 25,5% în T1, pe fondul scumpirii petrolului și al capacității de a ocoli Strâmtoarea Ormuz, într-un moment în care piața a fost privată de aproximativ 1 miliard de barili în două luni, potrivit HotNews. Creșterea evidențiază cum infrastructura de export și prețurile ridicate pot amortiza șocurile geopolitice, chiar când rutele maritime sunt blocate.
Directorul general al companiei, Amin Nasser, a avertizat că piețele energetice vor avea nevoie de timp pentru a se stabiliza, chiar dacă fluxurile de transport vor fi reluate. În evaluarea sa, redeschiderea rutelor nu echivalează cu normalizarea rapidă a pieței, după o perioadă în care stocurile au fost puse sub presiune, inclusiv pe fondul „anilor de subinvestiții”.
Aramco a raportat un profit net de 120,13 miliarde de riali (32,04 miliarde de dolari, aprox. 144,2 miliarde lei), față de 95,68 miliarde de riali (25,51 miliarde de dolari, aprox. 114,8 miliarde lei) în aceeași perioadă a anului 2025.
Compania atribuie avansul unei creșteri a veniturilor și a altor produse legate de vânzări, care a compensat parțial majorarea costurilor de exploatare. Contextul a fost dominat de scumpirea țițeiului: barilul Brent a fost, în medie, aproape de 100 de dolari în martie, față de 70 de dolari înainte de ostilități, atingând inclusiv 120 de dolari.
În condițiile în care blocada impusă de Iran asupra Strâmtorii Ormuz a limitat transportul maritim și a împins prețurile în sus, Aramco a folosit conducta est–vest pentru a ocoli punctul de blocaj și a transporta țițeiul către Marea Roșie. Nasser a descris această infrastructură drept o „linie de salvare esențială” pentru atenuarea crizei globale de aprovizionare.
Totodată, șeful Aramco a reiterat că Asia rămâne o prioritate pentru companie și un pilon esențial al cererii globale, în pofida schimbărilor de rute în transportul maritim.
Cazul Aramco arată că, într-o criză de securitate energetică, diferența dintre pierderi și profit poate fi dată de două elemente: expunerea la preț (care a crescut abrupt) și capacitatea de a menține livrările prin rute alternative. În același timp, avertismentul privind stabilizarea lentă a pieței sugerează că efectele unei întreruperi majore de aprovizionare pot persista chiar și după reluarea transportului.
Recomandate
Scăderea cotațiilor la petrol reduce presiunea imediată pe inflație , după ce piețele financiare s-au calmat, în pofida tensiunilor dintre SUA și Iran, potrivit Mediafax . În același timp, bursele americane au revenit pe creștere: indicele S&P 500 a urcat cu 0,8% și a recuperat pierderea din ziua precedentă, chiar dacă SUA au lansat noi atacuri aeriene împotriva Iranului, iar Iranul a răspuns prin vizarea aliaților SUA din Orientul Mijlociu, conform AP. Pe piața petrolului, cotațiile au șters o parte importantă din avansul anterior. Barilul de țiței Brent (referința internațională) a scăzut cu 2,2%, până la 76,30 dolari (aprox. 351 lei), de la 78,02 dolari cu o zi înainte, dar rămâne peste nivelul de 71,80 dolari de la sfârșitul săptămânii trecute. De ce contează: riscul Ormuz rămâne principalul factor de volatilitate Miza pentru piețe este Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile de țiței din Golful Persic. Îngrijorarea investitorilor este că o escaladare a conflictului ar putea bloca petrolierele și ar întrerupe livrările către clienți din întreaga lume. Un astfel de scenariu ar putea reaprinde inflația, într-un moment în care economiștii se așteptau ca aceasta să scadă odată cu ieftinirea petrolului. În lanț, o inflație mai ridicată ar putea împinge Rezerva Federală și alte bănci centrale spre majorări ale dobânzilor, cu efect de frânare asupra economiei și de presiune asupra prețurilor activelor financiare. Ce urmează: incertitudine ridicată în jurul conflictului Donald Trump a spus miercuri că ultimele lupte nu vor duce la acțiuni militare „pe termen lung”, însă, potrivit materialului, rămân incertitudini privind evoluția situației. Pentru piața petrolului, asta se traduce printr-o volatilitate care poate reveni rapid dacă riscurile din regiune se intensifică. [...]
Cotațiile petrolului au scăzut după decizia OPEC+ de a crește oferta , un semnal care pune presiune pe prețuri într-un moment în care piața încearcă să se stabilizeze după tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit Economica . Brent a coborât cu 24 de cenți (0,33%), la 71,88 dolari pe baril (aprox. 330 lei), iar WTI a scăzut cu 11 cenți (0,16%), la 68,58 dolari pe baril (aprox. 315 lei), conform Reuters, citată de Mediafax. Ce a decis OPEC+ și de ce contează pentru piață OPEC+ (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații) a convenit să majoreze cotele de producție cu 188.000 de barili pe zi începând din august. Decizia vine după creșteri similare aprobate pentru iunie și iulie. Pentru piață, mesajul este că grupul încearcă să aducă mai mult țiței în sistem, ceea ce, în mod normal, reduce presiunea de creștere a prețurilor. Totuși, materialul notează că efectul asupra producției rămâne limitat, în pofida majorărilor repetate. Context: tranzit afectat și o revenire doar parțială a exporturilor Războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran a afectat tranzitul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz , rută cheie pentru exporturile unor producători precum Arabia Saudită, Kuweit și Irak. În același timp, sunt semne de revenire, dar nu la nivelurile anterioare conflictului: producția OPEC a crescut în iunie cu 3,3 milioane de barili pe zi față de luna precedentă, la 19,43 milioane de barili pe zi, după ce coborâse la cel mai redus nivel din ultimele două decenii; exporturile de petrol ale statelor din Golf au depășit în iunie 10 milioane de barili pe zi, cu peste 3 milioane de barili pe zi peste luna mai, însă rămân cu aproximativ 40% sub nivelurile de dinaintea conflictului de la finalul lunii februarie; în luna mai, producția totală a statelor OPEC a fost de 33,3 milioane de barili pe zi, comparativ cu 42 de milioane de barili pe zi în februarie. Rusia: exporturi record din vest, pe fondul redirecționării producției Separat, exporturile de petrol din porturile din vestul Rusiei au atins un nivel record în iunie și sunt așteptate să rămână ridicate și în iulie. Creșterea este pusă pe seama atacurilor ucrainene, care ar fi determinat Moscova să redirecționeze o parte importantă a producției către export. În ansamblu, scăderea de preț reflectă o piață care reacționează la perspectiva unei oferte mai mari, dar care rămâne sensibilă la blocaje logistice și la schimbări rapide ale fluxurilor de export. [...]
Atacul cu drone asupra a două petroliere în Marea Azov riscă să perturbe logistica de combustibil a Rusiei către Crimeea , un coridor folosit pentru alimentarea trupelor și a peninsulei anexate, potrivit Economica . Guvernatorul regiunii ruse Rostov, Iuri Sliusar , a transmis pe Telegram că echipajele celor două nave au fost evacuate și că, în urma atacului, a izbucnit un incendiu. Pe una dintre nave, focul continua, iar pe cealaltă flăcările au fost stinse complet. De ce contează pentru piața de petrol și gaze Marea Azov este folosită de Rusia pentru transportul de carburanți către trupele sale din Crimeea și pentru aprovizionarea întregii peninsule. În acest context, Interfax-Ukraina notează că forțele de apărare ucrainene încearcă să reducă accesul forțelor ruse la combustibil prin întreruperea logisticii terestre și maritime — ceea ce poate crește presiunea operațională asupra lanțurilor de aprovizionare din zonă. Context: intensificarea atacurilor cu drone În noaptea de miercuri spre joi, sistemele rusești de apărare antiaeriană au doborât 73 de drone ucrainene, potrivit Ministerului Apărării rus, informație preluată de Agerpres . Separat, un depozit de petrol din regiunea rusă Tver (aprox. 180 km nord-vest de Moscova) a luat foc în urma unui atac cu drone ucrainene, a indicat guvernatorul interimar Vitali Koroliov. Acesta a precizat că incendiul a fost stins și că nu au existat răniți. [...]
Importurile de benzină ale Rusiei indică o vulnerabilitate operațională în lanțul său energetic , pe fondul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a folosit situația pentru a susține că Moscova, tradițional exportator de energie, este împinsă să caute combustibil în străinătate. Într-o conferință online cu jurnaliștii, Zelenski a spus că Ucraina a reușit să împiedice livrarea către Rusia a unor cantități suficiente de combustibil din state neutre, conform Ukrainska Pravda. „O țară precum Rusia, a cărei economie a fost întotdeauna orientată spre exportul de resurse energetice, încearcă acum să găsească combustibil oriunde poate și să își extindă posibilitățile de a cumpăra și importa combustibil. Ucraina a intervenit și am reușit deja acest lucru.” „Între noi fie vorba, cred că dacă Boris Elțîn ar fi știut că, peste mai bine de 20 de ani, Rusia va importa energie în loc să o exporte, pentru că a decis în mod stupid să înceapă un război, cred că ar fi ales un alt succesor.” Ce arată importurile din India despre presiunea pe aprovizionarea Rusiei Declarațiile vin după informațiile că Rusia a început să importe benzină din India, pentru a acoperi un deficit de combustibil generat de atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice. Importurile se fac pe cale maritimă. Kremlinul a anunțat săptămâna trecută că poartă discuții cu alte state pentru importuri de combustibil la prețuri „acceptabile”, potrivit aceleiași surse. Volumele vehiculate în piață O sursă din industrie a declarat pentru Reuters că cel puțin 60.000 de tone de benzină au fost deja expediate din India către Rusia. O altă sursă a indicat că două petroliere, fiecare cu încărcături între 30.000 și 40.000 de tone, au fost trimise spre Rusia. [...]
Scăderea cu 22,7% a veniturilor Rusiei din petrol și gaze în S1 2026 pune presiune directă pe buget , într-un moment în care cheltuielile pentru apărare și securitate au crescut puternic, potrivit Economedia , care citează date ale Ministerului Finanțelor de la Moscova. În perioada ianuarie–iunie 2026, bugetul rus a încasat 3,66 trilioane de ruble (41,98 miliarde de euro, aprox. 210 miliarde lei) din petrol și gaze, cu 22,7% mai puțin față de aceeași perioadă din 2025, conform raportării oficiale. Deficit mai mare, pe fondul cheltuielilor „în avans” La finalul primului semestru, bugetul federal a înregistrat un deficit de 5,731 miliarde de ruble, cu 2,35 miliarde de ruble peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Ministerul Finanțelor a explicat că deficitul ridicat de la începutul anului a fost determinat „în principal” de finanțarea în avans a cheltuielilor. Scăderea veniturilor energetice continuă o tendință deja vizibilă în 2025, când încasările din energie au fost mai mici cu 24% față de anul precedent. De ce scad încasările din energie Ministerul Finanțelor indică drept motiv principal „scăderea prețurilor petrolului în perioadele anterioare”. În plus, materialul inventariază mai mulți factori care apasă pe veniturile din energie: plafoane de preț și sancțiuni mai stricte , care au dus la mecanisme de control mai rigide și la discounturi cerute pentru țițeiul rusesc; scăderea prețurilor globale și episoade de întărire a monedei naționale , care au redus valoarea încasărilor bugetare; probleme interne de rafinare , pe fondul atacurilor cu drone asupra infrastructurii energetice, care ar fi scos din funcțiune aproximativ 25% până la o treime din capacitatea de rafinare, generând tensiuni pe piața internă a carburanților. În paralel, veniturile din activități non-petrol și gaze au fost raportate la 14,96 miliarde de ruble, în creștere cu 16,3% față de anul precedent. Miza pentru Kremlin: venituri mai mici dintr-o sursă tradițională a bugetului Veniturile din petrol și gaze reprezintă în mod tradițional circa un sfert din totalul veniturilor bugetului federal rus, iar reducerea lor devine problematică în contextul în care cheltuielile pentru apărare și securitate națională au crescut, ajungând la aproape o treime din totalul cheltuielilor statului, potrivit articolului. Publicația notează și că economiștii estimează că deficitul bugetar al Rusiei s-ar putea tripla în perioada următoare, pe fondul acestui dezechilibru. În iunie, președintele Vladimir Putin a susținut că dependența economiei și bugetului de petrol și gaze a scăzut semnificativ în ultimii ani, indicând o pondere de 23% „în prezent”, față de aproximativ 42% în 2022. [...]
Petromidia rămâne un activ-cheie pentru aprovizionarea cu carburanți , cu o capacitate anuală de procesare de peste 5 milioane de tone de materii prime, într-un moment în care rafinăria marchează 50 de ani de la începerea construcției, potrivit Economedia , care citează un comunicat al companiei preluat de Agerpres. Construcția platformei industriale de la Năvodari a început pe 9 iulie 1976, pe o suprafață de aproximativ 480 de hectare, din care peste 35 de hectare au fost recuperate din mare pentru dezvoltarea rafinăriei. Petromidia a intrat în operare în 1979, odată cu pornirea instalației de distilare atmosferică și procesarea primului baril de țiței. Ce înseamnă, operațional, „peste 5 milioane de tone pe an” Rafinăria operează astăzi un flux tehnologic „complet integrat”, iar platforma include 29 de instalații de rafinare, petrochimie și utilități. În acestea sunt realizate peste 30 de tipuri de produse, între care benzină, motorină, kerosen, gaze petroliere lichefiate, polietilenă și polipropilenă. „La 50 de ani de la turnarea primului pilon, Petromidia operează un flux tehnologic complet integrat. Evoluția platformei confirmă capacitatea noastră de a transforma o infrastructură construită în anii ’70 într-un sistem industrial performant, complex, care a devenit un punct de referință și de stabilitate pentru întreaga economie din România”, a declarat Sorin Graure, directorul general al Rompetrol Rafinare. Compania indică și un indice de complexitate Nelson de 9,32 (un indicator folosit în industrie pentru a arăta cât de sofisticată este o rafinărie), menționând că Petromidia este unul dintre principalele centre de rafinare din regiunea Mării Negre. Investiții, ecosistem industrial și recorduri în 2025 Reprezentanții Rompetrol Rafinare afirmă că investițiile realizate după preluarea companiei de către grupul kazah KazMunayGas au susținut modernizarea instalațiilor și consolidarea rolului Petromidiei în aprovizionarea cu carburanți a pieței din România și din regiune. Pe platforma industrială funcționează în prezent peste 20 de companii, inclusiv entități ale grupului KMG International și subcontractori, iar infrastructura logistică este folosită pentru importul și distribuția produselor petroliere. Potrivit companiei, în 2025 Petromidia a înregistrat cel mai ridicat volum de țiței procesat din istoria sa, precum și niveluri record ale producției de benzină, motorină și combustibil pentru aviație (JET). [...]
