Știri
Știri din categoria Externe
Qatarul a făcut primul pas spre deblocarea exporturilor de LNG din Golf, după ce un petrolier încărcat la Ras Laffan a tranzitat strâmtoarea Ormuz, un coridor-cheie pentru piața globală de energie, potrivit Antena 3. Mișcarea este relevantă pentru prețuri și aprovizionare, într-un context în care fluxurile din regiune au fost puternic afectate de la finalul lunii februarie.
Nava Al Kharaitiyat, care transporta gaze naturale lichefiate (LNG), „pare să fi tranzitat” strâmtoarea Ormuz și se află în Golful Oman, conform datelor de urmărire a navelor analizate de Bloomberg, citate în material. Următoarea destinație indicată de navă este Pakistanul.
Tranzitul este prezentat drept un semnal „provizoriu” că livrările de energie ar putea fi reluate din Golful Persic, după ce zona a fost „în mare parte paralizată” de la sfârșitul lunii februarie. Datele mai arată că petrolierul ar fi folosit o rută nordică de-a lungul coastei iraniene, rută care, potrivit informațiilor citate, este în prezent aprobată de Teheran.
Înainte de conflict, regiunea primea, de regulă, aproximativ trei transporturi de LNG pe zi. Antena 3 notează însă că acest singur tranzit, deși notabil, rămâne doar o fracțiune din nivelurile de export de dinainte de război, ceea ce sugerează că revenirea la normal ar putea fi lentă sau incertă.
Materialul mai arată că traversarea reușită vine după mai multe încercări anterioare ale Qatarului de a trece nave prin strâmtoare, încercări care s-au încheiat cu întoarceri din cauza preocupărilor de securitate.
Potrivit articolului, „blocada efectivă” a strâmtorii Ormuz de către forțele americane și iraniene a redus semnificativ aprovizionarea globală cu LNG, ceea ce a dus la creșteri de preț și la penurii de energie în Asia.
Qatar este un actor major în această piață: țara a produs anul trecut aproape o cincime din aprovizionarea mondială cu LNG, conform informațiilor din material. În același timp, Antena 3 menționează că cel puțin două petroliere ale Abu Dhabi National Oil Co. au traversat recent strâmtoarea, iar incapacitatea Qatarului de a-și transporta produsele a fost un factor important în perturbările pieței.
Reluarea tranzitului este, deocamdată, un semnal punctual, nu o revenire completă a fluxurilor. În paralel, un vas militar din forțele navale britanice se îndreaptă spre Orientul Mijlociu pentru a fi pregătit să se alăture unei misiuni internaționale de protejare a navigației în strâmtoarea Ormuz, potrivit AFP și dpa, citate de Agerpres.
Recomandate
Incertitudinea privind cine decide la Teheran riscă să blocheze negocierile cu SUA , în condițiile în care noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , rămâne ascuns și, potrivit evaluărilor serviciilor americane de informații, este rănit, dar ar influența strategia de război și de negociere. Informațiile sunt prezentate de Antena 3 , care citează CNN și surse familiarizate cu rapoarte ale comunității de informații din SUA. Potrivit acestor surse, Khamenei nu a mai fost văzut în public din primele zile ale războiului și ar comunica doar prin întâlniri față în față cu lideri ai regimului sau prin mesaje transmise prin curier. În același timp, oficialii americani nu ar fi reușit să-i confirme vizual locația și nu ar ști nici cât de grav a fost rănit, nici în ce măsură persoanele care pretind că au acces la el transmit informații reale. Ce înseamnă pentru negocierile cu SUA Evaluările serviciilor americane de informații indică faptul că Mojtaba Khamenei „contribuie cel mai probabil” la coordonarea modului în care Iranul gestionează negocierile cu SUA pentru încheierea războiului. Totuși, există indicii că ar fi mai puțin implicat în deciziile zilnice, fiind doar ocazional accesibil, ceea ce complică stabilirea interlocutorilor reali și a lanțului de comandă. În paralel, în interiorul comunității de informații există îndoieli că unele persoane din structura de putere a Iranului ar putea pretinde că au acces la Khamenei pentru a-i folosi autoritatea în promovarea propriilor agende, potrivit surselor citate. Starea liderului, între versiunea SUA și cea a Teheranului Sursele familiarizate cu rapoartele americane susțin că liderul suprem rămâne izolat și primește tratament medical, inclusiv pentru arsuri grave pe o parte a corpului, care i-ar afecta fața, brațul, trunchiul și piciorul. Pe de altă parte, Mazaher Hosseini, șeful protocolului din biroul liderului suprem, a declarat vineri că Khamenei se recuperează și „este acum în deplină stare de sănătate”, susținând că ar fi avut răni ușoare la picior și în zona lombară și că „un mic fragment de schijă l-a lovit în spatele urechii”. „Slavă Domnului, este în stare bună de sănătate”, a declarat Hosseini unei mulțimi din Iran. „Inamicul răspândește tot felul de zvonuri și afirmații false. Vor să îl vadă și să îl găsească, dar oamenii trebuie să aibă răbdare și să nu se grăbească. Vă va vorbi când va fi momentul potrivit.” Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a afirmat presei de stat iraniene că a avut o întâlnire de două ore și jumătate cu Khamenei, descrisă drept prima întâlnire raportată față în față între un oficial iranian de rang înalt și noul lider suprem. Context operațional: armistițiu prelungit, dar tensiuni în teren Administrația Trump urmărește o soluție diplomatică, iar armistițiul dintre cele două țări se prelungește de peste o lună, conform materialului. Totuși, forțele americane și iraniene ar fi continuat să se confrunte în ultimele zile, în ciuda armistițiului, iar traficul prin Strâmtoarea Ormuz s-a redus „aproape complet”, ambele părți revendicând controlul asupra zonei. Evaluări despre capacitatea Iranului de a rezista Potrivit rapoartelor de informații americane citate, războiul a degradat capacitățile militare ale Iranului, fără să le distrugă. CNN a relatat anterior că aproximativ jumătate dintre lansatoarele de rachete ale Iranului ar fi supraviețuit loviturilor americane, iar un raport recent ar fi ridicat estimarea la două treimi, parțial pe fondul armistițiului care ar fi permis recuperarea unor lansatoare îngropate sau afectate. Separat, un raport al CIA ar fi concluzionat că Iranul ar putea rezista până la încă patru luni de blocadă americană fără destabilizarea completă a economiei, potrivit surselor; The Washington Post este menționat ca publicația care a relatat prima aceste evaluări. Un oficial de informații a declarat pentru CNN că „blocada președintelui produce daune reale, cumulative”, iar Casa Albă, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, a susținut că Iranul „a devenit mai slab pe zi ce trece” și că administrația nu comentează „chestiuni care țin de informații sensibile”. De ce contează Miza imediată, din perspectiva SUA, nu este doar starea liderului suprem, ci funcționalitatea deciziei politice la Teheran : dacă autoritatea reală este neclară sau fragmentată, negocierile pentru încheierea războiului pot deveni mai lente și mai imprevizibile, chiar și în condițiile unui armistițiu prelungit. În același timp, informațiile rămân parțial neconfirmate public, iar diferențele dintre evaluările americane și declarațiile oficialilor iranieni indică un nivel ridicat de incertitudine. [...]
Debarcarea pasagerilor de pe MV Hondius este organizată ca o operațiune „fără contact” cu populația locală , după ce toți cei aflați la bord au fost considerați, preventiv, „contacte cu risc ridicat”, relatează HotNews . Miza imediată este una operațională: repatrierea și izolarea pasagerilor în condiții controlate, pentru a limita orice risc de transmitere. Nava de croazieră a ajuns duminică dimineață în apropiere de insula spaniolă Tenerife, potrivit imaginilor live transmise de presa spaniolă. Cum se face evacuarea și ce reguli se aplică Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a recomandat ca pasagerii fără simptome să fie repatriați pentru autoizolare prin mijloace de transport special organizate de țările lor, nu prin zboruri comerciale regulate. Operațiunea de debarcare era preconizată să înceapă între 06:30 și 07:00 GMT (09:30–10:00 în România), iar autoritățile spaniole au anunțat că procesul este construit astfel încât să nu existe „niciun contact” cu populația locală pe tot parcursul evacuării. Triaj medical, debarcare eșalonată și supraveghere 42 de zile Planul prezentat de autorități prevede un examen medical la bord, urmat de debarcare „eșalonată și ordonată”, fără bagaje. Cei 14 cetățeni spanioli ar urma să coboare primii, iar toți pasagerii vor purta măști FFP2. Pasagerii cu simptome trebuie prioritizați pentru evaluare medicală și testare la sosire, potrivit ECDC. În funcție de starea lor, aceștia pot fi izolați în Tenerife sau evacuați medical în țările de origine. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a indicat că pasagerii vor fi supuși unei supravegheri timp de 42 de zile. Cazurile raportate și evaluarea riscului OMS a transmis vineri că opt persoane s-au îmbolnăvit, dintre care trei au decedat (un cuplu olandez și un cetățean german). Șase dintre cele opt cazuri au fost confirmate, iar alte două sunt suspecte, potrivit organizației. De regulă, hantavirusul se răspândește prin rozătoare, însă în cazuri rare poate fi transmis de la persoană la persoană. Autoritățile sanitare au declarat că riscul de răspândire este scăzut. În paralel, șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus , a ajuns sâmbătă seara în portul industrial Granadilla de Abona pentru a supraveghea operațiunile, potrivit unui material anterior al HotNews . [...]
Parada de 9 Mai de la Moscova a fost redusă și securizată drastic , un semnal că Rusia resimte tot mai acut presiunea loviturilor ucrainene în adâncime și că până și centrul capitalei a devenit o zonă vulnerabilă, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Telegraph. În locul demonstrației tradiționale de forță, evenimentul a transmis, în lectura publicației britanice, fragilitatea aparatului de război și a regimului de la Kremlin. Deși defilarea a păstrat disciplina și coregrafia militară, contextul de securitate a dominat: campania Ucrainei de lovituri cu drone și rachete a devenit suficient de eficientă încât Moscova nu mai poate fi considerată „sigură”. De ce contează: vulnerabilitatea Moscovei schimbă calculul operațional Textul indică faptul că parada ar fi putut avea loc doar după negocierea unui armistițiu temporar între Rusia și Ucraina, susținut de Donald Trump, pentru a evita perturbarea celui mai important eveniment din calendarul politic al Federației Ruse. În acest cadru, Vladimir Putin a apărut „vizibil îmbătrânit și tot mai izolat”, iar mesajul de invincibilitate pe care Kremlinul îl proiecta în anii anteriori a fost diluat. Comparativ cu anii trecuți, când Piața Roșie era folosită pentru a expune tehnică grea și armament strategic, autoritățile ruse ar fi evitat să scoată în public sisteme importante, de teama transformării lor în ținte. În loc, au fost proiectate pe ecrane gigantice imagini cu echipamente militare. Contextul militar: ofensiva încetinește, iar atacurile la distanță cresc Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (Washington) , citat în material, luna trecută Rusia a pierdut mai mult teritoriu decât a reușit să cucerească pentru prima dată în aproape doi ani, semn că ofensiva s-a blocat. În paralel, deficitul de personal s-ar fi agravat: Rusia nu ar mai reuși să recruteze suficienți soldați pentru a compensa pierderile, în condițiile în care este menționat un nivel de peste 1.000 de victime pe zi, conform serviciilor de informații ucrainene și unor centre occidentale de analiză militară. Elementul nou, cu impact direct asupra capacității Rusiei de a-și proteja infrastructura, este consolidarea capabilităților ucrainene de atac la distanță. Materialul menționează investițiile Kievului în drone și rachete cu rază lungă și dă ca exemplu FP-5 Flamingo, descrisă ca rachetă de croazieră cu focos de peste o tonă și rază de aproape 3.200 km. Tot aici este indicată o escaladare puternică a volumului operațiunilor: de la aproximativ 110 lovituri de acest tip la începutul lui 2024, la peste 7.300 în martie anul trecut, conform textului. Strategia ar urmări să afecteze infrastructura economică și militară a Rusiei și să limiteze beneficiile Moscovei din creșterea prețurilor petrolului, pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran. Măsuri de securitate și efect psihologic Financial Times este citat cu informații atribuite unor surse apropiate Kremlinului, potrivit cărora Vladimir Putin ar petrece tot mai mult timp în buncăre subterane, iar el și familia sa și-ar fi redus semnificativ deplasările în afara Moscovei. În ziua paradei, capitala a fost plasată sub restricții extinse ale internetului și comunicațiilor, descrise de localnici drept o „cortină digitală de fier”, cu scopul de a reduce precizia dronelor ucrainene. Chiar și așa, materialul notează că o dronă ar fi evitat sistemele S-300 și S-400 și ar fi lovit recent un complex rezidențial de lux la câțiva kilometri de Kremlin și de sediul Ministerului rus al Apărării. Evenimentul a fost, de asemenea, scurtat la 45 de minute, iar participarea liderilor internaționali a fost redusă, în condițiile în care „puțini” ar fi acceptat invitația Kremlinului, potrivit textului. În concluzia analizei citate, faptul că parada a depins de un armistițiu și, implicit, de acceptul adversarului de la Kiev este prezentat ca o vulnerabilitate strategică pentru Kremlin. [...]
Rusia ar fi propus livrarea a 5.000 de drone „cu fir” către Iran , într-un plan care vizează creșterea capacității Teheranului de a lovi ținte americane în Golful Persic, inclusiv prin atacuri „în roiuri”, potrivit Antena 3 . Miza operațională este o tehnologie descrisă ca fiind mai greu de contracarat prin război electronic, ceea ce ar putea complica apărarea antiaeriană și protecția forțelor navale în zonă. Informația este atribuită de Antena 3 unei relatări din The Economist , preluată de The Moscow Times, care citează un document al Direcției Principale de Informații a armatei ruse (GRU). Conform documentului, Vladimir Putin ar fi decis să sprijine Iranul și cu instructori, pentru a-i antrena pe iranieni să folosească aceste drone împotriva soldaților americani. Ce presupune planul descris Documentul citat ar indica faptul că planul Kremlinului ar include: furnizarea către Iran a 5.000 de drone cu rază scurtă de acțiune , ghidate prin fibră optică; un număr nespecificat de sisteme similare, dar ghidate prin satelit , cu rază mai lungă de acțiune. Antena 3 notează că dronele cu fibră optică sunt descrise ca „invulnerabile la războiul electronic”, adică mai puțin expuse bruiajului (interferențelor) care afectează, de regulă, legăturile radio dintre dronă și operator. Scenariul de utilizare: atacuri „în roiuri” și ținte navale Potrivit aceleiași relatări, o diagramă din document ar schița un mod de operare în care operatori iranieni, instruiți de ruși, ar lansa roiuri de 5–6 drone din poziții ascunse pentru a ataca nave amfibii de asalt americane . Documentul ar fi fost elaborat în primele săptămâni ale războiului declanșat în Iran, după atacurile asupra Teheranului din 28 februarie, într-un moment în care era luată în calcul și o posibilă invazie terestră americană. Antena 3 menționează că documentul ar fi inclus și o hartă a unor insule din largul coastelor Iranului, inclusiv insula Kharg, descrisă ca un terminal petrolier important. Resursa umană: operatori recrutați din studenți și grupuri aliate Conform documentului GRU citat, ar fi fost propusă recrutarea de operatori de drone din: rândul celor aproximativ 10.000 de studenți iranieni care studiază în Rusia; rândul tadjicilor; rândul alawiților – sirieni loiali fostului regim al lui Bashar al-Assad, refugiat între timp la Moscova, potrivit textului. Context: modernizarea dronelor Shahed Antena 3 mai arată că, la sfârșitul lunii martie, servicii de informații occidentale au raportat că Rusia se pregătea să trimită Iranului versiuni modernizate ale dronelor Shahed, descrise ca fiind mai bine adaptate războiului modern și capabile să își schimbe constant cursul, ceea ce ar face mai dificilă interceptarea lor de către apărarea antiaeriană. Informațiile provin dintr-un lanț de relatări bazat pe un document de informații menționat în presă; articolul nu indică o confirmare independentă publică a conținutului documentului sau a livrărilor efective. [...]
Vizita lui Donald Trump la Beijing ar putea debloca concesii comerciale punctuale între SUA și China , într-un moment în care ambele părți caută să stabilizeze relația bilaterală, dar fără așteptări de acorduri majore, potrivit Mediafax . Întâlnirea cu Xi Jinping este programată pentru 14-15 mai, iar miza imediată pentru Washington este obținerea unor angajamente economice înaintea alegerilor din noiembrie. Pe agenda discuțiilor se află comerțul bilateral, cu accent pe posibile achiziții chineze de produse americane. Printre propunerile analizate se numără un angajament al Chinei de a cumpăra produse agricole din SUA – inclusiv carne de vită, carne de pasăre și aproximativ 25 de milioane de tone de soia anual, timp de trei ani. Administrația americană urmărește, de asemenea, ca Beijingul să achiziționeze aeronave Boeing și resurse energetice din SUA, precum petrol, gaze naturale și cărbune. În paralel, surse din industrie citate în material susțin că negocierile China–Boeing includ un posibil acord pentru aproximativ 500 de aeronave 737 MAX și zeci de avioane de mari dimensiuni, ceea ce ar indica o potențială reluare a unor fluxuri comerciale sensibile, cu impact direct asupra industriei aerospațiale. Tehnologie și metale rare: presiuni în ambele sensuri Un alt punct de fricțiune rămâne disputa tehnologică. China cere relaxarea restricțiilor americane privind exporturile de semiconductori avansați și echipamente pentru producția de cipuri. În oglindă, SUA solicită Chinei să permită exporturile de metale rare și minerale esențiale către companiile americane, după ce restricțiile impuse de Beijing au afectat industriile auto și aerospațiale din Statele Unite. Tensiunile economice sunt amplificate și de sancțiunile impuse de Washington unor companii chineze, pe fondul acuzațiilor legate de implicarea acestora în achiziționarea de petrol iranian. Dosarele geopolitice care pot bloca „troc-ul” economic Dincolo de comerț, discuțiile includ Taiwanul și războiul din Iran. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a descris Taiwanul drept „cel mai mare factor de risc” în relația SUA–China. Beijingul ar fi cerut administrației Trump să își modifice formularea oficială privind independența Taiwanului: în prezent, poziția Washingtonului este că „nu susține” independența insulei, în timp ce China vrea o opoziție explicită. Liderii urmează să discute și despre războiul din Iran și securitatea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz , administrația americană încercând să convingă China să sprijine eforturile internaționale de stabilizare a regiunii. Potrivit materialului, analiștii internaționali nu se așteaptă la acorduri majore, însă întâlnirea ar putea produce compromisuri economice și diplomatice cu efecte directe asupra schimburilor comerciale și lanțurilor de aprovizionare, în special în sectoare precum agricultura, energia, tehnologia și aviația. [...]
Vladimir Putin mută justificarea războiului spre relația Ucrainei cu UE , sugerând că apropierea Kievului de Uniunea Europeană ar fi declanșat „evenimentele” care au dus la conflict, potrivit Știrile Pro TV . Schimbarea de accent contează pentru că introduce explicit o dimensiune economică și de reglementare (acces pe piețe, standarde, comerț) în narațiunea Kremlinului, nu doar una de securitate. Putin a făcut declarațiile sâmbătă, după parada de Ziua Victoriei , afirmând că originea conflictului ar fi fost „încercările Kievului de a se asocia cu UE”. Ca exemplu, liderul rus a invocat diferențele dintre normele fitosanitare (reguli privind siguranța și controlul produselor agricole) din UE și cele din Rusia, susținând că standardele ruse ar fi „mult mai stricte”, iar o apropiere a Ucrainei de UE ar fi creat riscul ca produse europene să ajungă pe piața rusă „prin teritoriul ucrainean”. În această logică, Putin a spus că Rusia ar fi fost „nevoită” să reacționeze prin închiderea accesului, nu doar pentru produse agricole, ci și pentru „o serie întreagă de produse industriale”, amintind că, la acel moment, granițele dintre țări erau deschise și exista o zonă de liber schimb cu Ucraina. „Dar de unde a început totul? De la retragerea sau încercarea Ucrainei de a adera la UE. A fost doar prima etapă.” De la argumentul NATO la argumentul UE Materialul amintește că, înainte de agresiunea Rusiei în Ucraina, motivul invocat constant de Moscova a fost apropierea NATO de granițele ruse. În acest context, este menționat și faptul că, înaintea invaziei pe scară largă din februarie 2022, Rusia a cerut în negocierile cu administrația americană retragerea NATO la „ aliniamentul din 1997 ” — o formulă care, potrivit articolului, ar fi însemnat absența trupelor, echipamentelor și armamentului NATO din statele intrate în alianță după 1997, cu efect direct asupra flancului estic, inclusiv România. Totodată, după ce administrația Trump a încercat să medieze încheierea războiului, între propunerile înaintate de partea rusă ar fi figurat condiția ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO, în timp ce Moscova nu ar fi avut obiecții față de aderarea la UE. De ce contează: miza economică și de reglementare Prin mutarea accentului pe UE, Putin leagă explicit conflictul de teme care țin de reguli de piață și bariere comerciale — standarde fitosanitare, accesul produselor pe piața rusă și potențiale restricții la import, inclusiv pentru bunuri industriale. În plan practic, această narațiune poate fi folosită pentru a justifica măsuri economice și comerciale mai dure, prezentate ca „defensive”, în paralel cu argumentele de securitate. În același discurs, Putin a legat decizia fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici de a amâna apropierea de UE de riscul unor „pierderi” pentru economia Ucrainei și a susținut că evoluțiile ulterioare — de la protestele din Maidan până la Crimeea și acțiuni militare — ar fi decurs din această dispută. [...]
