Știri
Scăderea rapidă a stocurilor globale de petrol și produse rafinate crește riscul de șocuri de preț și de aprovizionare în Europa pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , potrivit unei sinteze publicate de Libertatea , care citează estimări și avertismente ale unor bănci și agenții internaționale. Între 1 martie și 25 aprilie, stocurile mondiale ar fi scăzut cu aproximativ 4,8 milioane de barili pe zi, potrivit estimărilor Morgan Stanley citate de Bloomberg, ceea ce ar reprezenta cea mai mare scădere trimestrială din datele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) . Contextul invocat este războiul din Iran și perturbările prelungite ale transportului prin Strâmtoarea Ormuz, un coridor-cheie pentru exporturile din Golful Persic. De ce contează pentru Europa: presiunea se vede la produse rafinate, nu doar la țiței Articolul indică faptul că vulnerabilitatea imediată nu este doar la țiței, ci mai ales la produse rafinate (combustibili și materii prime pentru industrie), unde stocurile comerciale se comprimă mai repede. În Europa, rezervele de kerosen (combustibil de aviație) din hub-ul Amsterdam–Rotterdam–Anvers ar fi scăzut cu o treime de la începutul conflictului, ajungând la cel mai redus nivel din ultimii șase ani, iar Germania, Franța și Marea Britanie sunt menționate ca fiind deosebit de expuse. În paralel, unele state asiatice (Indonezia, Vietnam, Pakistan și Filipine) ar putea ajunge la limite critice ale aprovizionării în mai puțin de o lună, potrivit Bloomberg, ceea ce poate amplifica competiția globală pentru volumele disponibile și, implicit, volatilitatea prețurilor. Cât „tampon” mai există: 101 zile de consum global, cu risc de scădere Goldman Sachs a avertizat că rezervele globale de petrol sunt aproape de cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani și că, în prezent, ar acoperi doar 101 zile de consum global, cu posibilitatea de a coborî la 98 de zile până la finalul lunii mai, conform Reuters. Banca notează însă că, deși rezervele totale nu ar trebui să atingă un minim operațional în această vară, „viteza scăderii și lipsa de aprovizionare din anumite regiuni și pentru anumite produse sunt îngrijorătoare”. Tot Goldman Sachs estimează că stocurile comerciale de produse rafinate au coborât la circa 45 de zile de cerere, de la 50 de zile înainte de criza începută în februarie 2026, iar pe lista produselor cu tensiuni apar, pe lângă kerosen, nafta (folosită în petrochimie) și gazul petrolier lichefiat. Răspunsul guvernelor: eliberări din rezervele strategice și miza pe deblocarea Ormuz Pentru a tempera criza, guvernele au aprobat eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice, coordonată de IEA. În SUA, au fost folosite deja 79,7 milioane din cele 172 de milioane promise, ceea ce ar putea duce rezerva strategică americană la cel mai scăzut nivel din 1982, potrivit Bloomberg. Pe linie politică, consilierul economic Kevin Hassett susține că deblocarea rutei din Golf ar putea elibera „un volum uriaș” de petrol și ar putea împinge în jos prețurile, însă materialul notează că, în prezent, costurile rămân ridicate. România: stocuri împărțite între stat și privat, cu o parte depozitată în UE În ceea ce privește România, Libertatea arată că rezervele strategice sunt împărțite între stat și operatori privați, iar Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) gestionează 2% din total, adică 42.480 tone echivalent petrol. Ministerul Energiei a transmis că 56,86% din stocuri sunt în țară, restul fiind stocate în alte state din UE. În ansamblu, mesajul central al analizelor citate este că piața nu este neapărat în pragul „lipsei de țiței”, dar comprimarea rapidă a stocurilor — mai ales la produse rafinate — poate produce blocaje punctuale și episoade de scumpiri, în funcție de durata perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz. [...]
