Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Gazprom susține că Ucraina a atacat din nou o stație legată de gazoductul TurkStream, potrivit Digi24. Compania rusă afirmă că ținta a fost o stație de compresoare conectată la conducta care traversează Marea Neagră și livrează gaze naturale către Europa prin Turcia.
Într-un comunicat, Gazprom a precizat că trei drone ucrainene ar fi vizat stația de compresoare Russkaya din regiunea Krasnodar, în sudul Rusiei, în cursul nopții. Compania a atribuit Ministerului Apărării din Rusia și „grupurilor operaționale mobile” intervenția care ar fi respins atacul.
Ministerul Apărării din Rusia a declarat că apărarea aeriană a interceptat 147 de drone ucrainene deasupra a 10 regiuni rusești, inclusiv Krasnodar, între noaptea de miercuri și joi dimineața. Nu a existat o reacție imediată din partea Ucrainei, notează sursa citată.
TurkStream este prezentat de Gazprom drept singura rută rămasă pentru exporturile rusești de gaze prin conducte către Europa, după ce invazia Rusiei în Ucraina din 2022 a întrerupt alte coridoare de export. Luna trecută, compania a mai acuzat atacuri repetate asupra instalațiilor TurkStream și Blue Stream, iar Kremlinul a condamnat aceste acțiuni, calificându-le „iresponsabile”.
Contextul este unul de tensiuni mai largi pe piețele energetice: Digi24 menționează că tentativele de atac vin pe fondul creșterii prețurilor gazelor naturale în Europa la cel mai ridicat nivel din 2023, pe fondul închiderii efective a Strâmtorii Hormuz și al atacurilor iraniene asupra unui centru de gaze naturale lichefiate din Qatar, în martie. În paralel, Ucraina și Rusia continuă atacurile cu drone și rachete, iar Kievul și-a intensificat în ultimele săptămâni loviturile asupra infrastructurii energetice ruse, cu obiectivul de a reduce veniturile Moscovei din energie, mai arată sursa.
Recomandate
China le cere rafinăriilor private să mențină producția de combustibili chiar și pe pierdere , potrivit Agerpres. Mesajul ar fi fost transmis la întâlniri organizate la începutul acestei săptămâni de oficiali ai Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC), principalul organism de planificare economică din China. Conform surselor citate, NDRC le-a indicat directorilor rafinăriilor independente că prioritatea este aprovizionarea pieței interne, ceea ce ar însemna producție de benzină și motorină în cantități cel puțin egale cu cele de anul trecut, indiferent de costuri. Sursele mai susțin că rafinăriile care își reduc ratele de producție și livrează volume mai mici pe piață riscă diminuarea cotelor de import de țiței în anii următori. China reglementează importurile de petrol ale rafinăriilor independente printr-un sistem de cote. Contextul este presiunea crescută asupra rafinăriilor private, care s-au bazat pe țiței sancționat, mai ieftin, din Iran, Rusia și Venezuela. Aceste volume, evitate de regulă de rafinăriile mari, au ajutat la traversarea unei perioade cu marje de rafinare foarte mici, însă „țițeiul ieftin” ar fi devenit aproape indisponibil după ce SUA au acordat derogări temporare de la restricțiile impuse Teheranului și Moscovei. Potrivit datelor JLC International Ptd Ltd, în ultima săptămână rafinăriile independente chineze au coborât rata de funcționare sub 63% din capacitate, cel mai redus nivel de după august 2025, în timp ce marjele de rafinare au ajuns la cel mai scăzut nivel de după 2024. [...]
Țările din Golful Persic analizează o conductă care să ocolească Strâmtoarea Ormuz , potrivit Adevărul , care citează Financial Times. Miza este găsirea unor rute alternative pentru exporturile de țiței, astfel încât livrările din regiune să nu mai depindă de un punct de tranzit vulnerabil la blocaje. Relatează Financial Times că Arabia Saudită are deja conducta Est-Vest, folosită pentru a transporta petrolul din zăcăminte către Marea Roșie fără trecerea prin Strâmtoarea Ormuz, iar una dintre opțiunile discutate ar fi creșterea capacității acesteia. Publicația menționează, totodată, că proiecte mai ample ar putea fi avute în vedere în cadrul inițiativei Coridorul Economic India-Orientul Mijlociu-Europa (IMEC), susținută de SUA și prezentată la summitul G20 din septembrie 2023. IMEC vizează o rețea de transport între India, Orientul Mijlociu și Europa, care ar include conducte, porturi, căi ferate și drumuri, iar portul israelian Haifa este așteptat să joace rol de nod pe rută. Christopher Bush, director general al companiei libaneze de construcții Cat Group, a declarat pentru FT că interesul pentru astfel de proiecte era ridicat încă dinaintea războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, însă a avertizat asupra dificultăților. > „Astfel de proiecte ar fi costisitoare, complexe din punct de vedere politic și ar dura ani de zile pentru a fi finalizate.” Potrivit estimărilor lui Bush, o conductă pentru transportul petrolului din Arabia Saudită către Marea Roșie ar costa cel puțin 5 miliarde de dolari, deoarece ar trebui construită prin lanțul muntos Hejaz, iar rute pentru petrolul irakian prin Iordania, Siria sau Turcia ar ajunge la 15-20 de miliarde de dolari, pe fondul dificultăților tehnice și al riscurilor de securitate. În context, Adevărul consemnează că, înainte de război, până la o cincime din exporturile maritime globale de petrol, circa 20 de milioane de barili pe zi, tranzitau Strâmtoarea Ormuz, alături de transporturi de gaz natural lichefiat, iar blocarea strâmtorii de către Iran în primele zile ale conflictului a alimentat creșterea prețurilor globale la energie. Președintele american Donald Trump a spus că SUA nu vor încerca să redeschidă strâmtoarea, numind situația „o problemă de care trebuie să se ocupe țările care primesc petrol prin intermediul acesteia”, cu Washingtonul dispus doar să ofere asistență. [...]
Guvernul va reduce acciza la motorină cu 30 de bani pe litru , potrivit Adevărul , după ce grupul de lucru constituit la Palatul Victoria pentru gestionarea crizei carburanților a stabilit joi, 2 aprilie, această soluție în urma discuțiilor cu operatorii din piață. În același pachet, Executivul introduce și o limitare a actualizării prețurilor la pompă, cu scopul de a tempera volatilitatea. Măsura prevede că stațiile de carburanți vor putea modifica prețurile o singură dată pe zi, o regulă prezentată de Guvern drept instrument de stabilizare a pieței. În comunicatul citat, Executivul susține că alte opțiuni analizate „nu ar fi fost aplicate unitar” și ar fi putut genera „distorsiuni în aprovizionarea cu carburanți”, iar decizia a ținut cont și de constrângerile bugetare. „Va fi aplicată o reducere a accizei la motorină cu 30 de bani pe litru. Totodată, nu va mai fi permisă decât o actualizare pe zi a prețurilor la pompă.” Finanțarea reducerii accizei, inclusiv pentru motorina achiziționată de agricultori și transportatori și pentru mecanismul de reducere, ar urma să vină din mai multe surse: încasări suplimentare din TVA pe fondul scumpirii carburanților, supraimpozitarea profiturilor rezultate din exploatarea țițeiului românesc și alocări de la bugetul de stat. Implementarea deciziei urmează să se facă prin ordonanță de urgență, care ar urma să fie adoptată într-o ședință extraordinară a Guvernului „cel mai probabil vineri”, conform aceluiași comunicat. Executivul mai arată că noua măsură se adaugă celor din Ordonanța nr. 19/2026 , despre care spune că a dus deja la o scădere a prețului motorinei în multe benzinării, iar eficiența măsurilor va fi evaluată periodic pentru a decide eventuale ajustări. Din grupul de lucru fac parte premierul Ilie Bolojan, vicepremierii Marian Neacșu și Tanczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Energiei Bogdan Ivan și ministrul Economiei Irineu Darău, mai notează comunicatul Guvernului. [...]
Reducerea producției de petrol din Rusia este considerată inevitabilă pe fondul scăderii exporturilor după atacuri ucrainene cu drone asupra infrastructurii energetice, potrivit Reuters. Trei surse din industrie au indicat că loviturile asupra porturilor, conductelor și rafinăriilor au redus capacitatea de export cu circa 1 milion de barili pe zi, echivalentul a aproximativ o cincime din capacitatea totală. O eventuală tăiere a producției în Rusia, al doilea exportator mondial, ar adăuga presiune pe aprovizionarea globală, într-un moment în care piața petrolului este deja afectată de întreruperi de livrări asociate conflictului din Orientul Mijlociu și de escaladarea legată de războiul din Iran, mai notează sursa citată. În ultima lună, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii ruse de export. Printre ținte s-au aflat porturile baltice Ust-Luga și Primorsk, în ceea ce Reuters descrie drept unele dintre cele mai puternice atacuri cu drone din războiul care durează de peste patru ani. Conform celor trei surse, cel puțin 20% din capacitatea totală de export a Rusiei este în prezent scoasă din funcțiune, după un vârf de 40% atins în martie. Ust-Luga, principalul port rusesc din Marea Baltică, a suspendat exporturile de petrol în urmă cu o săptămână, după atacuri și incendii. Sursele au spus că, pe măsură ce sunt vizate atât infrastructura de export, cât și rafinăriile interne, sistemul de conducte ajunge să fie „blocat” de țiței, iar capacitățile de stocare se umplu, ceea ce ar obliga unele câmpuri petroliere să reducă producția pentru a evita supraîncărcarea sistemului. Problema este amplificată de alte constrângeri logistice și operaționale. Conducta Druzhba, care alimenta Ungaria și Slovacia, este suspendată din ianuarie, iar peste 80% din petrolul Rusiei este transportat prin rețeaua operată de Transneft, monopolul de stat al conductelor. Transneft și Ministerul Energiei din Rusia nu au răspuns solicitărilor de comentarii, însă sursele afirmă că Transneft a notificat exportatorii că Ust-Luga nu poate încărca țiței conform programului inițial din cauza avariilor, iar o sursă a spus că operatorul nu a putut prelua integral volumele programate pentru export prin acest port. În februarie, producția de petrol a Rusiei a fost de 9,184 milioane de barili pe zi, potrivit Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), însă sursele nu au putut estima cu cât ar putea scădea producția. Reuters mai arată că blocajul de la Ust-Luga afectează și Kazahstanul, care transportă lunar prin acest port între 200.000 și 400.000 de tone de petrol KEBCO. În paralel, întreținerea sezonieră a rafinăriilor din martie-aprilie agravează surplusul de țiței din sistem, iar o sursă a apreciat că spațiul de stocare disponibil ar ajunge pentru câteva săptămâni, nu pentru luni. [...]
Un incendiu a izbucnit la rafinăria din Ufa după un atac cu drone , potrivit HotNews.ro , care citează Ukrainska Pravda. Incidentul a avut loc în noaptea de miercuri spre joi, în capitala Republicii Bașkortostan (Bașchiria), în Rusia. Șeful republicii, Radiy Kabirov, a declarat că asupra orașului Ufa a fost desfășurat un atac cu drone. El a susținut că mai multe drone au fost doborâte în timp ce se apropiau de rafinăriile de petrol, iar resturile uneia au căzut într-o zonă industrială. Kabirov a afirmat că nu există victime și că intervenția pentru stingerea incendiului era în desfășurare. Potrivit aceleiași declarații, o altă dronă ar fi lovit un bloc de locuit, fără ca autoritățile să raporteze răniți. Ufa se află la peste 1.300 de kilometri de granița Ucraina–Rusia, notează sursa. Relatează canale rusești de Telegram, inclusiv Astra , că la rafinăria din Ufa s-a produs un incendiu de proporții, cu o coloană densă de fum negru vizibilă din mai multe zone ale orașului, iar pe rețelele sociale au apărut imagini cu flăcările. Atacul se înscrie în ceea ce sursa descrie drept o intensificare a loviturilor ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești, în special asupra rafinăriilor și a porturilor importante pentru exporturile de hidrocarburi ale Moscovei, o evoluție cu potențial impact asupra fluxurilor de produse petroliere și asupra logisticii de export. [...]
Șeful Marinei franceze spune că China va trebui să se implice mai mult în discuțiile despre Strâmtoarea Hormuz , potrivit Reuters . Amiralul Nicolas Vaujour a declarat la conferința de securitate War & Peace de la Paris, pe 1 aprilie, că Beijingul va ajunge „la un moment dat” să se angajeze mai direct în eforturile de restabilire a fluxurilor de trafic petrolier prin strâmtoare, deoarece numărul de nave care tranzitează în prezent ar fi probabil insuficient. De ce consideră Parisul că Beijingul trebuie să se implice mai direct Vaujour a spus că nu a observat ca marina Chinei să intervină pentru redeschiderea strâmtorii, în timp ce există un dialog politic direct între autoritățile chineze și iraniene pentru a permite trecerea unui anumit număr de nave. În opinia sa, acest aranjament nu ar fi suficient pentru revenirea la fluxuri normale de trafic. „Nu am văzut marina Chinei intervenind pentru a redeschide strâmtoarea. Pe de altă parte, există un dialog politic direct între autoritățile chineze și iraniene pentru a se asigura că un anumit număr de nave poate trece. Va fi asta suficient pentru a restabili fluxurile normale de trafic? Eu nu cred.” Amiralul a adăugat că, în aceste condiții, China „va trebui probabil să se implice mai direct în dezbatere” și să își arate „nerăbdarea” față de faptul că strâmtoarea rămâne închisă, conform relatării Reuters. Ce soluții discută Franța și ce rol ar putea avea armatele Șeful Marinei franceze a afirmat că Franța lucrează pentru a aduce mai multe țări la masa discuțiilor, mai întâi la nivel politic, pentru a stabili condițiile în care Strâmtoarea Hormuz ar putea fi redeschisă „într-un mod durabil”. Ulterior, ar fi nevoie de forțe militare care să monitorizeze redeschiderea, iar ca model este analizată misiunea Agenor, condusă anterior de Uniunea Europeană, care a operat în zonă. În paralel, militarii evaluează dacă au fost plasate mine și dacă ar fi necesară operațiunea de deminare. Vaujour a precizat că nu este o chestiune care privește doar Franța, ci „toate țările partenere”, statele din Golf, Statele Unite și alte țări europene, subliniind totodată că, la data declarațiilor sale, minarea nu era confirmată. [...]
