Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
China le cere rafinăriilor private să mențină producția de combustibili chiar și pe pierdere, potrivit Agerpres. Mesajul ar fi fost transmis la întâlniri organizate la începutul acestei săptămâni de oficiali ai Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC), principalul organism de planificare economică din China.
Conform surselor citate, NDRC le-a indicat directorilor rafinăriilor independente că prioritatea este aprovizionarea pieței interne, ceea ce ar însemna producție de benzină și motorină în cantități cel puțin egale cu cele de anul trecut, indiferent de costuri.
Sursele mai susțin că rafinăriile care își reduc ratele de producție și livrează volume mai mici pe piață riscă diminuarea cotelor de import de țiței în anii următori. China reglementează importurile de petrol ale rafinăriilor independente printr-un sistem de cote.
Contextul este presiunea crescută asupra rafinăriilor private, care s-au bazat pe țiței sancționat, mai ieftin, din Iran, Rusia și Venezuela. Aceste volume, evitate de regulă de rafinăriile mari, au ajutat la traversarea unei perioade cu marje de rafinare foarte mici, însă „țițeiul ieftin” ar fi devenit aproape indisponibil după ce SUA au acordat derogări temporare de la restricțiile impuse Teheranului și Moscovei.
Potrivit datelor JLC International Ptd Ltd, în ultima săptămână rafinăriile independente chineze au coborât rata de funcționare sub 63% din capacitate, cel mai redus nivel de după august 2025, în timp ce marjele de rafinare au ajuns la cel mai scăzut nivel de după 2024.
Recomandate
Traficul de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbușit în martie, iar Iranul a câștigat financiar , potrivit Digi24 , care citează date și estimări din Bloomberg, Reuters și Kpler, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Conform Bloomberg , numărul navelor care traversează zilnic Strâmtoarea Ormuz a scăzut în martie de aproape 23 de ori față de februarie, iar tankerele care au continuat să transporte țiței din Golful Persic au fost „aproape exclusiv iraniene sau aparținând țărilor aliate Iranului”, acestea reprezentând 80% din total. În acest context, Iranul ar fi devenit unul dintre principalii beneficiari financiari ai conflictului, deși, potrivit articolului, este bombardat de SUA și Israel începând cu 1 martie. Potrivit datelor Kpler, exportul mediu zilnic de petrol al Iranului a fost în martie de 1,8 milioane de barili, cu aproape 8% peste media din 2025. Digi24 notează că o contribuție ar fi venit și din atenuarea sancțiunilor petroliere americane, în condițiile în care țițeiul iranian continuă să meargă în principal către China. În paralel, războiul a împins în sus cotațiile internaționale: prețul Brent a urcat cu 59% de la începutul lunii martie și ar putea consemna o creștere lunară record, notează Reuters . În articol se precizează că tranzacțiile bursiere cu petrol au început în anii 1980, astfel că nu sunt incluse episoadele de scumpiri din șocul petrolier al deceniului anterior. Pe fondul scumpirii și al restrângerii ofertei, reducerea de preț la care se vindea țițeiul iranian s-a diminuat puternic. Bloomberg a calculat, pe baza datelor Tankertrackers.com și a prețurilor pentru sortimentul Iranian Light, că veniturile Iranului din vânzarea petrolului în martie au ajuns la 139 de milioane de dolari pe zi, de la 115 milioane de dolari pe zi în februarie; diferența față de Brent în porturile chineze ar fi coborât de la peste 10 dolari pe baril la 2,1 dolari pe baril. Digi24 mai arată că, înainte de conflict, prin Strâmtoarea Ormuz treceau în medie 135 de nave pe zi, iar în martie au fost „mai puțin de șase”, ceea ce ar fi scos din piața mondială aproximativ 20% din ofertă. Pentru a reduce presiunea, SUA au ridicat sancțiunile privind achiziționarea de petrol rusesc și iranian deja încărcat pe tancuri, iar Richard Neff (Universitatea Columbia) a comentat că „Administrația Trump practic imploră Iranul să vândă petrol”, deși, în opinia sa, oprirea vânzărilor de țiței iranian ar fi trebuit să fie o prioritate a Washingtonului. În același timp, Iranul ar fi început să perceapă taxe de la unele petroliere și ar pregăti o lege care să formalizeze un sistem de plăți și raportări pentru navele care tranzitează zona, inclusiv furnizarea de informații detaliate. În ultimele zile, Malaezia și Thailanda au anunțat acorduri bilaterale care permit petrolierelor blocate în Golful Persic să părăsească regiunea, mai notează Digi24. [...]
Șeful Marinei franceze spune că China va trebui să se implice mai mult în discuțiile despre Strâmtoarea Hormuz , potrivit Reuters . Amiralul Nicolas Vaujour a declarat la conferința de securitate War & Peace de la Paris, pe 1 aprilie, că Beijingul va ajunge „la un moment dat” să se angajeze mai direct în eforturile de restabilire a fluxurilor de trafic petrolier prin strâmtoare, deoarece numărul de nave care tranzitează în prezent ar fi probabil insuficient. De ce consideră Parisul că Beijingul trebuie să se implice mai direct Vaujour a spus că nu a observat ca marina Chinei să intervină pentru redeschiderea strâmtorii, în timp ce există un dialog politic direct între autoritățile chineze și iraniene pentru a permite trecerea unui anumit număr de nave. În opinia sa, acest aranjament nu ar fi suficient pentru revenirea la fluxuri normale de trafic. „Nu am văzut marina Chinei intervenind pentru a redeschide strâmtoarea. Pe de altă parte, există un dialog politic direct între autoritățile chineze și iraniene pentru a se asigura că un anumit număr de nave poate trece. Va fi asta suficient pentru a restabili fluxurile normale de trafic? Eu nu cred.” Amiralul a adăugat că, în aceste condiții, China „va trebui probabil să se implice mai direct în dezbatere” și să își arate „nerăbdarea” față de faptul că strâmtoarea rămâne închisă, conform relatării Reuters. Ce soluții discută Franța și ce rol ar putea avea armatele Șeful Marinei franceze a afirmat că Franța lucrează pentru a aduce mai multe țări la masa discuțiilor, mai întâi la nivel politic, pentru a stabili condițiile în care Strâmtoarea Hormuz ar putea fi redeschisă „într-un mod durabil”. Ulterior, ar fi nevoie de forțe militare care să monitorizeze redeschiderea, iar ca model este analizată misiunea Agenor, condusă anterior de Uniunea Europeană, care a operat în zonă. În paralel, militarii evaluează dacă au fost plasate mine și dacă ar fi necesară operațiunea de deminare. Vaujour a precizat că nu este o chestiune care privește doar Franța, ci „toate țările partenere”, statele din Golf, Statele Unite și alte țări europene, subliniind totodată că, la data declarațiilor sale, minarea nu era confirmată. [...]
Donald Trump spune că a obținut acordul pentru trecerea a 20 de petroliere prin Ormuz , potrivit Adevărul , într-un context de tensiuni ridicate în Orientul Mijlociu și de volatilitate pe piețele de energie. Președintele american a declarat duminică seară, într-un briefing la bordul Air Force One, că ar fi purtat deja negocieri cu „noii conducători” ai Republicii Islamice și că în zilele următoare ar urma să fie reluat parțial traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de țiței. „Ne-au dat, din respect, cred, 20 de petroliere - petroliere foarte mari - care vor trece prin strâmtoarea Ormuz, iar acest lucru începe mâine (luni) dimineață, pentru următoarele câteva zile”, a precizat Trump. Pe plan politic și militar, Trump a susținut că atacurile aeriene desfășurate de Statele Unite și Israel ar fi dus la o „schimbare de regim” în Iran. El a afirmat că structura de putere de la Teheran ar fi fost afectată decisiv, invocând uciderea lui Ali Khamenei și a altor oficiali de rang înalt, și a susținut că Mojtaba Khamenei, prezentat drept succesor desemnat, nu ar mai fi apărut în public. În plan economic, pe fondul instabilității regionale, prețul petrolului a revenit pe creștere, iar bursele americane au înregistrat scăderi semnificative săptămâna trecută, notează Agerpres , citată de Adevărul. Strâmtoarea Ormuz este esențială pentru piața globală a țițeiului, pe aici tranzitând aproximativ 20% din producția mondială, astfel că orice semnal privind deblocarea sau restricționarea traficului are potențial de impact imediat asupra cotațiilor și a percepției de risc. [...]
Prețul petrolului a urcat la 116 dolari pe baril pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu , iar piețele financiare reacționează deja la riscurile tot mai mari asupra aprovizionării globale, informează The New York Times . Creșterea vine după intensificarea confruntărilor dintre Statele Unite, Israel și Iran, cu efect direct asupra rutelor energetice esențiale. În ultimele zile, conflictul s-a amplificat semnificativ: rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, au lansat rachete spre Israel și au amenințat cu noi atacuri; Israelul a lovit infrastructură din Teheran și alte zone; Iranul a ripostat; Statele Unite au trimis aproximativ 2.500 de pușcași marini și forțe speciale în regiune, în timp ce președintele Donald Trump analizează o posibilă intervenție mai amplă pentru securizarea rutelor maritime. Această escaladare afectează direct piețele globale, în special sectorul energetic. Petrolul a atins pragul de 116 dolari pe baril, pe fondul temerilor că livrările ar putea fi perturbate, în special în zone strategice pentru transportul de energie. În paralel, bursele asiatice au înregistrat scăderi, investitorii reacționând la incertitudinea geopolitică. Impactul principal asupra piețelor: Sector Evoluție Petrol Creștere puternică până la 116 dolari/baril Burse asiatice Scădere Carburanți Prețuri relativ stabile momentan Deși prețurile la benzină nu au crescut încă semnificativ, presiunea asupra pieței este evidentă, iar evoluțiile depind de extinderea sau calmarea conflictului. O blocare prelungită a rutelor de transport ar putea duce rapid la scumpiri pentru consumatori. În concluzie, piețele reacționează rapid la riscurile geopolitice, iar petrolul devine principalul indicator al tensiunilor din regiune, cu efecte potențiale în lanț asupra economiei globale. [...]
Thailanda spune că a încheiat un acord cu Iranul pentru tranzitul petrolierelor , potrivit News.ro . Anunțul a fost făcut sâmbătă și vizează trecerea navelor thailandeze prin Strâmtoarea Ormuz, rută strategică afectată de la începutul războiului din Orientul Mijlociu. Premierul thailandez Anutin Charnvirakul a declarat, într-o conferință de presă, că „s-a încheiat acum un acord pentru a permite petrolierelor thailandeze să tranziteze în siguranță Strâmtoarea Ormuz, contribuind astfel la calmarea îngrijorărilor privind transportul de combustibil către Thailanda”. Conform aceleiași surse, Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz de aproape patru săptămâni. Strâmtoarea este descrisă drept principala cale de transport pentru aproximativ 20% din petrolul și gazul natural la nivel mondial, iar blocajul a perturbat piețele internaționale de petrol. Miza pentru Thailanda este asigurarea continuității livrărilor de combustibil, într-un context în care tranzitul prin Ormuz a devenit un punct critic pentru comerțul energetic global. News.ro nu oferă detalii suplimentare despre termenii acordului sau despre modul în care va fi pus în aplicare în condițiile închiderii strâmtorii. [...]
Țările din Golful Persic analizează o conductă care să ocolească Strâmtoarea Ormuz , potrivit Adevărul , care citează Financial Times. Miza este găsirea unor rute alternative pentru exporturile de țiței, astfel încât livrările din regiune să nu mai depindă de un punct de tranzit vulnerabil la blocaje. Relatează Financial Times că Arabia Saudită are deja conducta Est-Vest, folosită pentru a transporta petrolul din zăcăminte către Marea Roșie fără trecerea prin Strâmtoarea Ormuz, iar una dintre opțiunile discutate ar fi creșterea capacității acesteia. Publicația menționează, totodată, că proiecte mai ample ar putea fi avute în vedere în cadrul inițiativei Coridorul Economic India-Orientul Mijlociu-Europa (IMEC), susținută de SUA și prezentată la summitul G20 din septembrie 2023. IMEC vizează o rețea de transport între India, Orientul Mijlociu și Europa, care ar include conducte, porturi, căi ferate și drumuri, iar portul israelian Haifa este așteptat să joace rol de nod pe rută. Christopher Bush, director general al companiei libaneze de construcții Cat Group, a declarat pentru FT că interesul pentru astfel de proiecte era ridicat încă dinaintea războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, însă a avertizat asupra dificultăților. > „Astfel de proiecte ar fi costisitoare, complexe din punct de vedere politic și ar dura ani de zile pentru a fi finalizate.” Potrivit estimărilor lui Bush, o conductă pentru transportul petrolului din Arabia Saudită către Marea Roșie ar costa cel puțin 5 miliarde de dolari, deoarece ar trebui construită prin lanțul muntos Hejaz, iar rute pentru petrolul irakian prin Iordania, Siria sau Turcia ar ajunge la 15-20 de miliarde de dolari, pe fondul dificultăților tehnice și al riscurilor de securitate. În context, Adevărul consemnează că, înainte de război, până la o cincime din exporturile maritime globale de petrol, circa 20 de milioane de barili pe zi, tranzitau Strâmtoarea Ormuz, alături de transporturi de gaz natural lichefiat, iar blocarea strâmtorii de către Iran în primele zile ale conflictului a alimentat creșterea prețurilor globale la energie. Președintele american Donald Trump a spus că SUA nu vor încerca să redeschidă strâmtoarea, numind situația „o problemă de care trebuie să se ocupe țările care primesc petrol prin intermediul acesteia”, cu Washingtonul dispus doar să ofere asistență. [...]
