Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Șeful Marinei franceze spune că China va trebui să se implice mai mult în discuțiile despre Strâmtoarea Hormuz, potrivit Reuters. Amiralul Nicolas Vaujour a declarat la conferința de securitate War & Peace de la Paris, pe 1 aprilie, că Beijingul va ajunge „la un moment dat” să se angajeze mai direct în eforturile de restabilire a fluxurilor de trafic petrolier prin strâmtoare, deoarece numărul de nave care tranzitează în prezent ar fi probabil insuficient.
Vaujour a spus că nu a observat ca marina Chinei să intervină pentru redeschiderea strâmtorii, în timp ce există un dialog politic direct între autoritățile chineze și iraniene pentru a permite trecerea unui anumit număr de nave. În opinia sa, acest aranjament nu ar fi suficient pentru revenirea la fluxuri normale de trafic.
„Nu am văzut marina Chinei intervenind pentru a redeschide strâmtoarea. Pe de altă parte, există un dialog politic direct între autoritățile chineze și iraniene pentru a se asigura că un anumit număr de nave poate trece. Va fi asta suficient pentru a restabili fluxurile normale de trafic? Eu nu cred.”
Amiralul a adăugat că, în aceste condiții, China „va trebui probabil să se implice mai direct în dezbatere” și să își arate „nerăbdarea” față de faptul că strâmtoarea rămâne închisă, conform relatării Reuters.
Șeful Marinei franceze a afirmat că Franța lucrează pentru a aduce mai multe țări la masa discuțiilor, mai întâi la nivel politic, pentru a stabili condițiile în care Strâmtoarea Hormuz ar putea fi redeschisă „într-un mod durabil”. Ulterior, ar fi nevoie de forțe militare care să monitorizeze redeschiderea, iar ca model este analizată misiunea Agenor, condusă anterior de Uniunea Europeană, care a operat în zonă.
În paralel, militarii evaluează dacă au fost plasate mine și dacă ar fi necesară operațiunea de deminare. Vaujour a precizat că nu este o chestiune care privește doar Franța, ci „toate țările partenere”, statele din Golf, Statele Unite și alte țări europene, subliniind totodată că, la data declarațiilor sale, minarea nu era confirmată.
Recomandate
Saudi-Arabia își redirecționează exporturile de țiței pentru a ocoli Strâmtoarea Hormuz , pe fondul blocajului atribuit Iranului, potrivit BILD . Miza este limitarea impactului asupra prețurilor și a aprovizionării, într-un moment în care una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrol este descrisă ca fiind aproape complet blocată. Publicația germană consemnează că, potrivit unui raport al agenției Bloomberg, așa-numita conductă Est–Vest („Petroline”) este operată acum la capacitate maximă. Conform informațiilor citate, prin această infrastructură ar curge aproximativ șapte milioane de barili de petrol pe zi, iar un „insider” ar fi confirmat volumul. Aramco, compania petrolieră de stat a Arabiei Saudite, a refuzat să comenteze, însă BILD amintește că, la începutul lunii martie, directorul general Amin Nasser anunțase că linia va fi în curând încărcată la maximum. Conducta are circa 1.200 km și transportă țiței de la câmpurile petroliere din zona Golfului Persic către portul Yanbu, la Marea Roșie, evitând complet Strâmtoarea Hormuz. „Mullahii blochează ruta comercială atât de importantă prin Strâmtoarea Hormuz și împing în sus prețurile petrolului — însă lumea poate răsufla măcar puțin ușurată: Arabia Saudită are o rută alternativă, pe care o exploatează acum la maximum.” În context, BILD reamintește rolul Strâmtorii Hormuz ca punct de strangulare pentru piața globală: aproximativ 20 de milioane de barili pe zi, adică în jur de o cincime din consumul mondial, tranzitează în mod obișnuit această rută. Tocmai de aceea, folosirea intensă a „Petroline” este prezentată ca o măsură de amortizare a șocului, nu ca o soluție care elimină riscul de piață. Conducta saudită a fost construită în 1981, într-un context de criză regională, în timpul războiului dintre Iran și Irak, notează publicația. Textul mai menționează că, între 2008 și 2012, Emiratele Arabe Unite au dezvoltat o infrastructură similară, Abu Dhabi Crude Oil Pipeline (ADCOP), cu participarea unor companii precum Siemens și Salzgitter, pentru a reduce dependența de trecerea prin Hormuz. [...]
Rusia va interzice exporturile de benzină de la 1 aprilie , potrivit Digi24 , într-o decizie pe care autoritățile de la Moscova o leagă de volatilitatea recentă a prețurilor la petrol și produse petroliere și de nevoia de a stabiliza piața internă a carburanților. Măsura vine într-un moment în care scumpirea energiei la nivel global ar fi putut crește veniturile Rusiei din exporturi, însă exporturile de combustibil sunt puse sub presiune și de atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice ruse, conform informațiilor citate în articol. Decizia guvernului rus și calendarul anunțat Vicepremierul rus Alexander Novak a cerut Ministerului Energiei să pregătească un proiect de rezoluție pentru interzicerea exporturilor de benzină începând cu 1 aprilie, relatează Reuters, citat de Digi24. Scopul declarat este stabilizarea prețurilor interne la combustibili. Novak a invocat „turbulențele” de pe piețele mondiale de petrol și produse petroliere, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, care ar fi dus la o volatilitate semnificativă a prețurilor, potrivit Reuters. Contextul regional: Strâmtoarea Hormuz și efectul asupra prețurilor În același context, Digi24 notează că, după atacurile SUA-Israel asupra Iranului începute pe 28 februarie, Teheranul ar fi blocat efectiv Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzita anterior conflictului aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol, precum și volume importante de gaz natural lichefiat. Blocada ar fi împins în sus prețurile globale la petrol și ar fi determinat guverne din mai multe țări să elibereze „sute de milioane de barili” din rezervele de urgență, pentru a limita impactul economic, conform informațiilor din articol. Presiuni suplimentare: atacuri cu drone și rute de export afectate Pe lângă șocul de preț din Orientul Mijlociu, exporturile de combustibil ale Rusiei sunt afectate de atacuri ucrainene asupra porturilor și rafinăriilor rusești, mai arată Digi24, citând surse internaționale. Un analist citat de Radio Free Europe/Radio Liberty a descris situația drept o presiune fără precedent asupra exporturilor rusești de petrol de la începutul invaziei pe scară largă din Ucraina, după trei zile de atacuri cu drone asupra infrastructurii din regiunea Leningrad. Rusia se confruntă cu „cea mai gravă amenințare” la adresa exporturilor de petrol de la începutul invaziei pe scară largă din Ucraina. Reuters a mai raportat că atacurile cu drone, confiscarea petrolierelor din așa-numita „flotă fantomă” și închiderea conductei Druzhba ar fi blocat împreună aproximativ 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei, adică circa 2 milioane de barili pe zi, potrivit informațiilor preluate de Digi24. Conducta Druzhba transportă țiței rusesc către Ungaria și Slovacia prin Ucraina. Livrările prin Druzhba ar fi fost practic oprite încă din ianuarie, iar Kievul ar fi pus situația pe seama infrastructurii avariate în urma unui atac cu drone rusești, mai consemnează Reuters, citat de Digi24. Cât ar urma să dureze interdicția și legătura cu penuriile anterioare Interdicția exporturilor de benzină este prezentată ca o continuare a măsurilor luate în ultimul an, după episoade de penurie raportate în mai multe regiuni rusești și în părți din Ucraina ocupate de Rusia, pe fondul intensificării atacurilor asupra rafinăriilor, potrivit Reuters. Agenția rusă de stat TASS, citată de Reuters, a indicat că interdicția pentru exporturile de benzină realizate de producătorii interni ar urma să rămână în vigoare până la finalul lunii iulie. Decizia are o miză dublă: pe de o parte, autoritățile urmăresc temperarea prețurilor pe piața internă, iar pe de altă parte, restricția intervine într-un moment în care exporturile energetice ale Rusiei sunt afectate simultan de șocuri externe de preț și de perturbări logistice și de infrastructură asociate războiului. [...]
Petrolul Brent a închis la 114 dolari/baril , cu 55% peste nivelul de dinaintea războiului , la o lună de la declanșarea conflictului pe 28 februarie. Cotația a revenit aproape de maximele din 9 martie, atinse înainte ca SUA și statele din Agenția Internațională a Energiei (AIE) să anunțe eliberări din rezervele strategice. Aceste volume intră în piață prea lent pentru a compensa perturbările din regiune, iar efectul de temperare a prețurilor a fost doar temporar. În același interval, din Golf ar fi plecat zilnic 1.743 de petroliere, cu o cantitate de zece ori mai mare decât cea care poate fi disponibilizată într-o zi din rezervele statelor. Pe ruta critică pentru exporturile de petrol, Strâmtoarea Hormuz, situația rămâne tensionată: de la începutul conflictului, doar 32 de petroliere ar fi reușit să o tranziteze, cele mai multe cu destinații către China și alte state asociate cu Iranul. Tensiunile din energie s-au suprapus peste corecții pe piețele financiare. Acțiunile de pe Wall Street au consemnat vineri a doua zi la rând de scăderi abrupte, iar indicele S&P 500 a ajuns la un minus de 7,4% de la începutul războiului, cea mai mare scădere lunară din septembrie 2022. Indicele Nasdaq, orientat spre companiile de tehnologie, a intrat joi în zona de corecție, după o scădere de peste 10% față de vârful din octombrie. În paralel, costurile de finanțare au urcat, pe fondul aversiunii la risc. Randamentele titlurilor de trezorerie ale SUA pe zece ani au crescut cu 0,5 puncte procentuale, până la 4,43%, iar cele ale României au urcat cu peste un punct procentual, la peste 7,4%. La finalul lunii, dobânzile la care statul român s-ar împrumuta pentru o nouă emisiune ar fi de 7,2%, conform aceleiași surse. Pe plan politic, secretarul de stat american Marco Rubio a spus vineri seara că războiul din Iran „s-ar putea prelungi câteva săptămâni, dar nu luni”, în timp ce tot mai mulți economiști, inclusiv președinta BCE, avertizează că ar fi fost depășit pragul de la care o recesiune globală nu mai poate fi evitată. Joi, Donald Trump a declarat că Iranul are termen până pe 6 aprilie pentru a ajunge la un acord cu SUA, iar vineri premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat că „zilele și săptămânile următoare ar putea duce la o escaladare” în Orientul Mijlociu, sugerând posibilitatea extinderii conflictului în regiunea Golfului. [...]
Cuba a primit aproximativ 730.000 de barili de petrol rusesc , într-un transport prezentat la Moscova drept o reușită politică și economică, potrivit TVR Info . Sosirea petrolierului „Anatoli Kolodkin”, încărcat cu 100.000 de tone de țiței, a fost intens mediatizată de televiziunile și radiourile ruse, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al efectelor acestora asupra piețelor energetice. În relatarea TVR Info, episodul este legat de războiul din Iran și de perturbările din Strâmtoarea Ormuz, care au împins în sus cotațiile petrolului și au îmbunătățit perspectivele de venituri ale Rusiei din exporturi. În acest context, Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe, a susținut că prețul petrolului ar putea urca la 150-200 de dolari pe baril și a avertizat asupra unei crize energetice severe pentru Europa, consemna la acel moment Politico. Pentru Cuba, transportul rusesc vine într-un moment de vulnerabilitate: insula și-ar fi pierdut în ianuarie principalul aliat regional și furnizor de petrol, după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro de către forțele americane, conform TVR Info. În paralel, Donald Trump a amenințat cu taxe vamale pentru țările care exportă petrol către Cuba și a făcut aluzii la „cucerirea” insulei, iar expertul Jorge Pinon (Universitatea din Texas, Austin) s-a declarat surprins că SUA nu au încercat să intercepteze petrolierul rus înainte de a ajunge atât de aproape de Cuba. Miza pentru Kremlin este în primul rând financiară. Creșterea prețului petrolului ar permite Rusiei să vândă mai aproape de prețurile pieței, după perioade în care, din cauza sancțiunilor SUA și UE, a fost nevoită să acorde reduceri. În plus, Washingtonul a suspendat temporar în martie sancțiunile împotriva petrolului rusesc pentru a permite alimentarea piețelor globale, cu o fereastră până la 11 aprilie pentru vânzarea și livrarea țițeiului încărcat înainte de 12 martie, notează TVR Info. Datele citate în material arată însă o imagine mixtă: vânzările de petrol rusesc și produse petroliere au coborât în februarie la 6,6 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din 2022, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, iar veniturile au scăzut cu 30% față de anul anterior. Pe de altă parte, în martie livrările către India s-au dublat față de februarie, potrivit Kpler, iar calcule preluate din The Financial Times indică faptul că o creștere de 10 dolari a prețului mediu lunar al petrolului rusesc ar aduce 2,8 miliarde de dolari venituri suplimentare, din care 1,63 miliarde ar intra la buget ca impozite, ceea ce ar fi echivalat la jumătatea lui martie cu circa 150 de milioane de dolari pe zi în plus. În același timp, materialul subliniază riscurile unui scenariu prelungit: un război de durată în Iran ar putea împinge petrolul peste 120 de dolari, dar ar crește probabilitatea unei recesiuni globale, care ar reduce cererea și ar pune presiune în jos pe prețuri. Această prudență este reflectată și de declarații din Rusia, inclusiv ale deputatului Serghei Chizhov, citat de Gazeta.ru prin intermediul corespondentului La Vanguardia, care avertizează că o recesiune ar putea întoarce avantajul actual al Moscovei. [...]
Drone ucrainene au lovit din nou portul rusesc Ust-Luga , pentru a cincea oară în 10 zile, iar surse din industrie au spus că a fost afectat un terminal de încărcare a țițeiului, relatează Reuters . Atacul a avut loc în noaptea de luni spre marți, pe 31 martie, în regiunea Leningrad, la portul baltic Ust-Luga, un nod important pentru exporturile rusești de țiței și produse petroliere. Potrivit calculelor Reuters bazate pe date de piață, cel puțin 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei a fost oprită din cauza atacurilor cu drone, a unei lovituri contestate asupra unei conducte majore și a confiscării unor petroliere. Guvernatorul regional, Alexander Drozdenko, a declarat că trei persoane, inclusiv doi copii, au primit îngrijiri medicale pentru răni, iar mai multe clădiri au fost avariate în urma atacurilor nocturne. Într-un mesaj publicat pe Telegram la ora 04:09 GMT, el a spus că alertele aeriene din regiune au fost ridicate, fără să ofere detalii despre pagubele din port. Trei surse din industrie au declarat pentru Reuters că dronele ucrainene au lovit instalații de încărcare a țițeiului operate de Transneft, monopolul rus al transportului de petrol prin conducte. Transneft nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit agenției. Ust-Luga, situat pe țărmul sud-estic al Golfului Finlandei, este un complex extins de facilități de procesare și terminale de export pentru țiței și produse petroliere. Conform datelor bazate pe surse citate de Reuters, portul a exportat anul trecut 32,9 milioane de tone metrice de produse petroliere și, în mod obișnuit, gestionează aproximativ 700.000 de barili de țiței pe zi. Autoritățile ruse au spus că Ust-Luga a fost lovit și pe 22, 25, 27 și 29 martie, pe lângă atacul din 31 martie, ceea ce a dus la suspendări ale operațiunilor de export. Separat, președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a afirmat luni că unii aliați ai Ucrainei au transmis „semnale” privind posibilitatea reducerii loviturilor cu rază lungă asupra sectorului petrolier al Rusiei, pe fondul creșterii prețurilor globale la energie. [...]
Carburanții ar putea să se ieftinească în perioada următoare , potrivit Euronews , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan despre discuțiile din coaliție privind stabilizarea prețurilor la pompă. Șeful statului a spus că speră ca până la ședința de Guvern de joi partidele din coaliție să ajungă la o formulă comună, astfel încât măsura să poată fi asumată politic. În viziunea sa, pentru consumatori contează în primul rând efectul în prețul final, nu mecanismul ales. Nicușor Dan a încadrat discuția despre o eventuală reducere a accizei (taxă specifică inclusă în prețul carburantului) sau a TVA (taxa pe valoarea adăugată) drept una „foarte, foarte tehnică”, insistând că relevant este impactul concret la pompă. „Aici, o chestiune extrem de tehnică, care nu cred că interesează oamenii, că scazi acciza sau că scazi TVA-ul când important este care este impactul pe preț. Indiferent că scade acciza, scade TVA-ul nu e decât o diferență foarte, foarte tehnică”, a declarat președintele. În același timp, el a precizat că nu vrea să vorbească în numele Guvernului înaintea unei decizii oficiale, dar a indicat că se conturează o reducere a prețurilor. „Nu vreau eu să dau speranțe să vorbesc în numele Guvernului, dar așa cum cred că se profilează lucrurile, o să fie o scădere, o să fie sensibilă”, a spus Nicușor Dan. Președintele a mai afirmat că discuțiile din coaliție continuă și că o decizie ar putea fi luată până la ședința de Guvern programată joi, când ar urma să fie stabilită „formula potrivită” pentru intervenția asupra prețurilor la carburanți. [...]
