Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
$721.02+3.76%INDA$46.72+1.99%CL1$110.93+11.68%XBR/USD$107.83+2.29%WTI/USD$110.88+10.29%CO1$108.08+7.64%Țările din Golful Persic analizează o conductă care să ocolească Strâmtoarea Ormuz, potrivit Adevărul, care citează Financial Times. Miza este găsirea unor rute alternative pentru exporturile de țiței, astfel încât livrările din regiune să nu mai depindă de un punct de tranzit vulnerabil la blocaje.
Relatează Financial Times că Arabia Saudită are deja conducta Est-Vest, folosită pentru a transporta petrolul din zăcăminte către Marea Roșie fără trecerea prin Strâmtoarea Ormuz, iar una dintre opțiunile discutate ar fi creșterea capacității acesteia.
Publicația menționează, totodată, că proiecte mai ample ar putea fi avute în vedere în cadrul inițiativei Coridorul Economic India-Orientul Mijlociu-Europa (IMEC), susținută de SUA și prezentată la summitul G20 din septembrie 2023. IMEC vizează o rețea de transport între India, Orientul Mijlociu și Europa, care ar include conducte, porturi, căi ferate și drumuri, iar portul israelian Haifa este așteptat să joace rol de nod pe rută.
Christopher Bush, director general al companiei libaneze de construcții Cat Group, a declarat pentru FT că interesul pentru astfel de proiecte era ridicat încă dinaintea războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, însă a avertizat asupra dificultăților. > „Astfel de proiecte ar fi costisitoare, complexe din punct de vedere politic și ar dura ani de zile pentru a fi finalizate.”
Potrivit estimărilor lui Bush, o conductă pentru transportul petrolului din Arabia Saudită către Marea Roșie ar costa cel puțin 5 miliarde de dolari, deoarece ar trebui construită prin lanțul muntos Hejaz, iar rute pentru petrolul irakian prin Iordania, Siria sau Turcia ar ajunge la 15-20 de miliarde de dolari, pe fondul dificultăților tehnice și al riscurilor de securitate. În context, Adevărul consemnează că, înainte de război, până la o cincime din exporturile maritime globale de petrol, circa 20 de milioane de barili pe zi, tranzitau Strâmtoarea Ormuz, alături de transporturi de gaz natural lichefiat, iar blocarea strâmtorii de către Iran în primele zile ale conflictului a alimentat creșterea prețurilor globale la energie. Președintele american Donald Trump a spus că SUA nu vor încerca să redeschidă strâmtoarea, numind situația „o problemă de care trebuie să se ocupe țările care primesc petrol prin intermediul acesteia”, cu Washingtonul dispus doar să ofere asistență.
Recomandate
Cuba a primit aproximativ 730.000 de barili de petrol rusesc , într-un transport prezentat la Moscova drept o reușită politică și economică, potrivit TVR Info . Sosirea petrolierului „Anatoli Kolodkin”, încărcat cu 100.000 de tone de țiței, a fost intens mediatizată de televiziunile și radiourile ruse, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al efectelor acestora asupra piețelor energetice. În relatarea TVR Info, episodul este legat de războiul din Iran și de perturbările din Strâmtoarea Ormuz, care au împins în sus cotațiile petrolului și au îmbunătățit perspectivele de venituri ale Rusiei din exporturi. În acest context, Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe, a susținut că prețul petrolului ar putea urca la 150-200 de dolari pe baril și a avertizat asupra unei crize energetice severe pentru Europa, consemna la acel moment Politico. Pentru Cuba, transportul rusesc vine într-un moment de vulnerabilitate: insula și-ar fi pierdut în ianuarie principalul aliat regional și furnizor de petrol, după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro de către forțele americane, conform TVR Info. În paralel, Donald Trump a amenințat cu taxe vamale pentru țările care exportă petrol către Cuba și a făcut aluzii la „cucerirea” insulei, iar expertul Jorge Pinon (Universitatea din Texas, Austin) s-a declarat surprins că SUA nu au încercat să intercepteze petrolierul rus înainte de a ajunge atât de aproape de Cuba. Miza pentru Kremlin este în primul rând financiară. Creșterea prețului petrolului ar permite Rusiei să vândă mai aproape de prețurile pieței, după perioade în care, din cauza sancțiunilor SUA și UE, a fost nevoită să acorde reduceri. În plus, Washingtonul a suspendat temporar în martie sancțiunile împotriva petrolului rusesc pentru a permite alimentarea piețelor globale, cu o fereastră până la 11 aprilie pentru vânzarea și livrarea țițeiului încărcat înainte de 12 martie, notează TVR Info. Datele citate în material arată însă o imagine mixtă: vânzările de petrol rusesc și produse petroliere au coborât în februarie la 6,6 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din 2022, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, iar veniturile au scăzut cu 30% față de anul anterior. Pe de altă parte, în martie livrările către India s-au dublat față de februarie, potrivit Kpler, iar calcule preluate din The Financial Times indică faptul că o creștere de 10 dolari a prețului mediu lunar al petrolului rusesc ar aduce 2,8 miliarde de dolari venituri suplimentare, din care 1,63 miliarde ar intra la buget ca impozite, ceea ce ar fi echivalat la jumătatea lui martie cu circa 150 de milioane de dolari pe zi în plus. În același timp, materialul subliniază riscurile unui scenariu prelungit: un război de durată în Iran ar putea împinge petrolul peste 120 de dolari, dar ar crește probabilitatea unei recesiuni globale, care ar reduce cererea și ar pune presiune în jos pe prețuri. Această prudență este reflectată și de declarații din Rusia, inclusiv ale deputatului Serghei Chizhov, citat de Gazeta.ru prin intermediul corespondentului La Vanguardia, care avertizează că o recesiune ar putea întoarce avantajul actual al Moscovei. [...]
Traficul de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbușit în martie, iar Iranul a câștigat financiar , potrivit Digi24 , care citează date și estimări din Bloomberg, Reuters și Kpler, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Conform Bloomberg , numărul navelor care traversează zilnic Strâmtoarea Ormuz a scăzut în martie de aproape 23 de ori față de februarie, iar tankerele care au continuat să transporte țiței din Golful Persic au fost „aproape exclusiv iraniene sau aparținând țărilor aliate Iranului”, acestea reprezentând 80% din total. În acest context, Iranul ar fi devenit unul dintre principalii beneficiari financiari ai conflictului, deși, potrivit articolului, este bombardat de SUA și Israel începând cu 1 martie. Potrivit datelor Kpler, exportul mediu zilnic de petrol al Iranului a fost în martie de 1,8 milioane de barili, cu aproape 8% peste media din 2025. Digi24 notează că o contribuție ar fi venit și din atenuarea sancțiunilor petroliere americane, în condițiile în care țițeiul iranian continuă să meargă în principal către China. În paralel, războiul a împins în sus cotațiile internaționale: prețul Brent a urcat cu 59% de la începutul lunii martie și ar putea consemna o creștere lunară record, notează Reuters . În articol se precizează că tranzacțiile bursiere cu petrol au început în anii 1980, astfel că nu sunt incluse episoadele de scumpiri din șocul petrolier al deceniului anterior. Pe fondul scumpirii și al restrângerii ofertei, reducerea de preț la care se vindea țițeiul iranian s-a diminuat puternic. Bloomberg a calculat, pe baza datelor Tankertrackers.com și a prețurilor pentru sortimentul Iranian Light, că veniturile Iranului din vânzarea petrolului în martie au ajuns la 139 de milioane de dolari pe zi, de la 115 milioane de dolari pe zi în februarie; diferența față de Brent în porturile chineze ar fi coborât de la peste 10 dolari pe baril la 2,1 dolari pe baril. Digi24 mai arată că, înainte de conflict, prin Strâmtoarea Ormuz treceau în medie 135 de nave pe zi, iar în martie au fost „mai puțin de șase”, ceea ce ar fi scos din piața mondială aproximativ 20% din ofertă. Pentru a reduce presiunea, SUA au ridicat sancțiunile privind achiziționarea de petrol rusesc și iranian deja încărcat pe tancuri, iar Richard Neff (Universitatea Columbia) a comentat că „Administrația Trump practic imploră Iranul să vândă petrol”, deși, în opinia sa, oprirea vânzărilor de țiței iranian ar fi trebuit să fie o prioritate a Washingtonului. În același timp, Iranul ar fi început să perceapă taxe de la unele petroliere și ar pregăti o lege care să formalizeze un sistem de plăți și raportări pentru navele care tranzitează zona, inclusiv furnizarea de informații detaliate. În ultimele zile, Malaezia și Thailanda au anunțat acorduri bilaterale care permit petrolierelor blocate în Golful Persic să părăsească regiunea, mai notează Digi24. [...]
Donald Trump spune că a obținut acordul pentru trecerea a 20 de petroliere prin Ormuz , potrivit Adevărul , într-un context de tensiuni ridicate în Orientul Mijlociu și de volatilitate pe piețele de energie. Președintele american a declarat duminică seară, într-un briefing la bordul Air Force One, că ar fi purtat deja negocieri cu „noii conducători” ai Republicii Islamice și că în zilele următoare ar urma să fie reluat parțial traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de țiței. „Ne-au dat, din respect, cred, 20 de petroliere - petroliere foarte mari - care vor trece prin strâmtoarea Ormuz, iar acest lucru începe mâine (luni) dimineață, pentru următoarele câteva zile”, a precizat Trump. Pe plan politic și militar, Trump a susținut că atacurile aeriene desfășurate de Statele Unite și Israel ar fi dus la o „schimbare de regim” în Iran. El a afirmat că structura de putere de la Teheran ar fi fost afectată decisiv, invocând uciderea lui Ali Khamenei și a altor oficiali de rang înalt, și a susținut că Mojtaba Khamenei, prezentat drept succesor desemnat, nu ar mai fi apărut în public. În plan economic, pe fondul instabilității regionale, prețul petrolului a revenit pe creștere, iar bursele americane au înregistrat scăderi semnificative săptămâna trecută, notează Agerpres , citată de Adevărul. Strâmtoarea Ormuz este esențială pentru piața globală a țițeiului, pe aici tranzitând aproximativ 20% din producția mondială, astfel că orice semnal privind deblocarea sau restricționarea traficului are potențial de impact imediat asupra cotațiilor și a percepției de risc. [...]
Blocarea Strâmtorii Ormuz de aproape o lună tensionează aprovizionarea cu carburanți , iar Europa riscă să intre în penurie de motorină „în următoarele săptămâni”. Conform Bloomberg , după aproape patru săptămâni în care strâmtoarea este „practic închisă”, prețurile au crescut puternic, prognozele de creștere economică au fost revizuite în jos, iar penuriile au început să apară în Asia, de la Thailanda la Pakistan. Jurnaliștii Bloomberg notează că, în discuții cu peste 30 de traderi, directori și consilieri din industrie, mesajul repetat a fost că piețele încă subestimează gravitatea situației, unii comparând-o cu șocul petrolier din anii 1970. Pentru Europa, riscul imediat indicat este pe segmentul produselor rafinate, în special motorina , unde regiunea ar putea ajunge să plătească mai mult pentru a-și asigura volumele și, în lipsa redeschiderii rutei, să se confrunte cu lipsuri în săptămânile următoare. În scenariul în care blocajul persistă, ajustarea ar urma să vină prin reducerea consumului, însă abia după ce prețurile urcă suficient cât să frâneze activitatea economică, de la transport până la cheltuielile gospodăriilor. În privința dimensiunii șocului, Bloomberg citează un calcul „simplu, aproximativ” potrivit căruia închiderea Strâmtorii Ormuz ar reduce fluxurile globale de petrol cu circa 11 milioane de barili pe zi, iar față de cererea de dinainte de război ar rezulta un deficit de aproximativ 9 milioane de barili pe zi. În paralel, situația este descrisă ca fiind și mai dificilă la gaz natural lichefiat (GNL), unde strâmtoarea asigură în mod obișnuit aproximativ o cincime din aprovizionarea globală, iar alternativele logistice sunt limitate. Bloomberg arată că autoritățile au încercat să câștige timp prin eliberări din rezerve strategice și prin relaxarea temporară a unor sancțiuni, însă instrumentele sunt finite. Patrick Pouyanné, directorul general al TotalEnergies, a avertizat la CERAWeek din Houston că, dacă criza durează mai mult de trei-patru luni, poate deveni „o problemă sistemică”, în condițiile în care o parte semnificativă din exporturile globale de țiței și din capacitatea de GNL rămâne blocată. În Asia, efectele se văd deja în raționalizări și restricții, iar Bloomberg menționează că unii oficiali și analiști iau în calcul scenarii de preț foarte ridicate, pe fondul unei piețe care se poate transforma rapid într-o competiție pentru resurse dacă blocajul continuă. [...]
Thailanda spune că a încheiat un acord cu Iranul pentru tranzitul petrolierelor , potrivit News.ro . Anunțul a fost făcut sâmbătă și vizează trecerea navelor thailandeze prin Strâmtoarea Ormuz, rută strategică afectată de la începutul războiului din Orientul Mijlociu. Premierul thailandez Anutin Charnvirakul a declarat, într-o conferință de presă, că „s-a încheiat acum un acord pentru a permite petrolierelor thailandeze să tranziteze în siguranță Strâmtoarea Ormuz, contribuind astfel la calmarea îngrijorărilor privind transportul de combustibil către Thailanda”. Conform aceleiași surse, Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz de aproape patru săptămâni. Strâmtoarea este descrisă drept principala cale de transport pentru aproximativ 20% din petrolul și gazul natural la nivel mondial, iar blocajul a perturbat piețele internaționale de petrol. Miza pentru Thailanda este asigurarea continuității livrărilor de combustibil, într-un context în care tranzitul prin Ormuz a devenit un punct critic pentru comerțul energetic global. News.ro nu oferă detalii suplimentare despre termenii acordului sau despre modul în care va fi pus în aplicare în condițiile închiderii strâmtorii. [...]
China le cere rafinăriilor private să mențină producția de combustibili chiar și pe pierdere , potrivit Agerpres. Mesajul ar fi fost transmis la întâlniri organizate la începutul acestei săptămâni de oficiali ai Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC), principalul organism de planificare economică din China. Conform surselor citate, NDRC le-a indicat directorilor rafinăriilor independente că prioritatea este aprovizionarea pieței interne, ceea ce ar însemna producție de benzină și motorină în cantități cel puțin egale cu cele de anul trecut, indiferent de costuri. Sursele mai susțin că rafinăriile care își reduc ratele de producție și livrează volume mai mici pe piață riscă diminuarea cotelor de import de țiței în anii următori. China reglementează importurile de petrol ale rafinăriilor independente printr-un sistem de cote. Contextul este presiunea crescută asupra rafinăriilor private, care s-au bazat pe țiței sancționat, mai ieftin, din Iran, Rusia și Venezuela. Aceste volume, evitate de regulă de rafinăriile mari, au ajutat la traversarea unei perioade cu marje de rafinare foarte mici, însă „țițeiul ieftin” ar fi devenit aproape indisponibil după ce SUA au acordat derogări temporare de la restricțiile impuse Teheranului și Moscovei. Potrivit datelor JLC International Ptd Ltd, în ultima săptămână rafinăriile independente chineze au coborât rata de funcționare sub 63% din capacitate, cel mai redus nivel de după august 2025, în timp ce marjele de rafinare au ajuns la cel mai scăzut nivel de după 2024. [...]
