Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Guvernul Danemarcei le cere cetățenilor să evite folosirea mașinii dacă nu este absolut necesar, pe fondul creșterii accelerate a prețurilor la petrol provocate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de riscurile asupra transportului de țiței.
Ministrul danez pentru Climă, Energie și Utilități, Lars Aagaard, i-a îndemnat public pe locuitori să reducă consumul de energie și să limiteze deplasările cu mașina. Apelul vine după ce autoritățile au început să folosească rezervele de petrol ale țării, în contextul unor prețuri foarte ridicate și al incertitudinii legate de durata conflictului dintre Statele Unite și Iran.
Oficialul a transmis că populația poate contribui direct la gestionarea crizei energetice prin reducerea consumului inutil. Potrivit lui Aagaard, această măsură ar avea două efecte principale:
Îngrijorările legate de securitatea energetică nu se limitează la Danemarca. În mai multe țări au apărut recomandări sau măsuri pentru reducerea consumului de combustibil.
Printre exemplele menționate se numără:
Temerile privind aprovizionarea cu petrol au crescut deoarece transportul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrolul global, este afectat de riscul unor atacuri asupra navelor comerciale.
În acest context, prețurile petrolului au crescut rapid:
| Tip petrol | Preț aproximativ |
|---|---|
| Brent | aproape 96 dolari/baril |
| West Texas Intermediate | aproximativ 91 dolari/baril |
În paralel, Agenția Internațională a Energiei a decis eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice ale statelor membre, iar Statele Unite au anunțat că vor pune pe piață 172 de milioane de barili din propria rezervă strategică.
Specialiștii avertizează că, dacă blocajele din transportul petrolului persistă, ar putea urma un nou val de inflație, care ar afecta costurile pentru combustibili, transport și alimente.
Recomandate
Iranul nu intenționează să închidă Strâmtoarea Ormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol, a declarat ambasadorul iranian la ONU, Amir Saeid Iravani, potrivit informațiilor publicate de Reuters . Declarația vine în contextul tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu și al conflictului militar dintre Iran, Israel și Statele Unite. Diplomatul iranian a precizat că Teheranul nu are în plan blocarea traficului prin această rută strategică, însă a subliniat că Iranul își rezervă dreptul de a asigura securitatea navigației în zonă. „Nu vom închide Strâmtoarea Ormuz, dar este dreptul nostru inerent să menținem pacea și securitatea pe această cale maritimă”, a afirmat Iravani în fața jurnaliștilor la sediul Națiunilor Unite. Declarația vine după ce noul lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei , a afirmat că „pârghia blocării Strâmtorii Ormuz trebuie să rămână o opțiune”. Strâmtoarea, situată între Iran și Oman, este una dintre cele mai importante rute energetice din lume, prin care trece o parte semnificativă din exporturile globale de petrol și gaze. În declarația sa oficială, ambasadorul iranian a reiterat că Iranul respectă principiul libertății de navigație prevăzut de dreptul internațional al mării. Totodată, el a susținut că tensiunile actuale din regiune nu sunt rezultatul acțiunilor Iranului, ci consecința intervențiilor militare ale Statelor Unite și ale aliaților acestora. În paralel, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat într-un interviu pentru Sky News că marina americană ar putea escorta navele comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, eventual în cadrul unei coaliții internaționale, atunci când condițiile militare vor permite acest lucru. Strâmtoarea Ormuz este considerată un punct strategic esențial pentru comerțul energetic global, iar orice blocare a acesteia ar putea provoca perturbări majore pe piețele petroliere și în transportul maritim internațional. [...]
Iranul anunță că va continua blocarea strâmtorii Hormuz , o rută vitală pentru transportul petrolului la nivel global, potrivit unui mesaj atribuit noului lider suprem Mojtaba Khamenei și difuzat la televiziunea de stat, relatează BBC . Declarația vine pe fondul escaladării conflictului dintre Iran, Statele Unite și Israel, care s-a extins în ultimele zile în mai multe zone din Orientul Mijlociu. Mesajul transmis de liderul iranian promite continuarea presiunii asupra acestei rute maritime strategice, prin care trece o parte importantă din exporturile globale de petrol. Khamenei a afirmat că Iranul va folosi „pârghia blocării strâmtorii Hormuz” și a promis răzbunarea pentru victimele atacurilor americane și israeliene asupra Iranului. În același timp, situația militară din regiune continuă să se deterioreze. În ultimele ore au fost raportate mai multe incidente: cel puțin trei nave comerciale au fost atacate în Golful Persic , unele dintre ele fiind cuprinse de incendii; un petrolier deținut de o companie americană a fost lovit în apropierea Irakului , iar o persoană a murit; o navă chineză a fost lovită de un proiectil în apropierea strâmtorii Hormuz, echipajul fiind evacuat; atacuri cu drone și rachete au vizat Bahrain, Oman, Dubai și Qatar . Conflictul a afectat și infrastructura regională. Un atac cu dronă a provocat un incendiu la rezervoarele de combustibil ale aeroportului din Bahrain, iar în Dubai un proiectil a căzut în apropierea districtului financiar. În Liban, lovituri aeriene israeliene asupra Beirutului au provocat mai multe victime și au determinat autoritățile israeliene să emită avertismente de evacuare pentru unele cartiere. În paralel, forțe occidentale din regiune au intrat și ele în contact cu atacurile. Potrivit ministrului britanic al Apărării, John Healey , militari britanici staționați la baza Erbil din Irak au interceptat două drone iraniene , însă unele proiectile au lovit baza, provocând răni ușoare unor soldați americani. Escaladarea conflictului are deja efecte economice majore. Prețul petrolului s-a apropiat de 100 de dolari pe baril , în timp ce costurile primei săptămâni de război pentru Statele Unite au fost estimate la 11,3 miliarde de dolari . Situația politică de la Teheran rămâne incertă. Mojtaba Khamenei, desemnat lider suprem al Iranului pe 8 martie după moartea tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, nu a apărut public până acum , iar primul său mesaj a fost citit de un prezentator la televiziunea de stat. În mediul online circulă speculații că ar fi fost rănit în atacurile americane și israeliene, însă informațiile oficiale sunt limitate. [...]
Exporturile de petrol ale Iranului continuă prin Strâmtoarea Hormuz, în timp ce livrările altor state din Golf sunt aproape blocate. Potrivit Reuters , datele de monitorizare a petrolierelor arată că Teheranul a reușit să mențină fluxuri aproape normale de țiței, chiar dacă atacurile asupra navelor comerciale au paralizat exporturile altor producători din regiune. Analiza companiei TankerTrackers.com indică faptul că Iranul a exportat aproximativ 13,7 milioane de barili de petrol de la începutul conflictului, pe 28 februarie 2026, în timp ce firma de analiză Kpler estimează exporturi chiar mai mari, de aproximativ 16,5 milioane de barili în primele 11 zile din martie. Ritmul exporturilor iraniene se situează între 1,1 și 1,5 milioane de barili pe zi, apropiat de nivelurile înregistrate anul trecut. În același timp, atacurile asupra navelor și infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu au redus drastic traficul petrolier din alte state din Golf. Mai multe țări din regiune au fost nevoite să reducă producția și să caute rute alternative pentru export, în timp ce tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz – unul dintre cele mai importante coridoare energetice ale lumii – a fost grav afectat. Experții din industrie spun că situația reflectă o strategie calculată a Iranului. Deși a lansat atacuri asupra transportului maritim și infrastructurii petroliere din regiune, Teheranul are interesul să mențină deschisă, cel puțin parțial, Strâmtoarea Hormuz pentru propriile exporturi. Navele iraniene navighează în mare parte în interiorul zonei economice exclusive a țării, ceea ce le oferă un anumit grad de protecție. Imaginile din satelit arată că mai multe superpetroliere continuă să încarce țiței la terminalul iranian de pe insula Kharg, principalul centru de export al petrolului iranian. Unele nave încărcate cu petrol au ajuns deja în apele din apropierea Singapore, indicând că fluxurile comerciale continuă în ciuda conflictului. Analiștii avertizează că o eventuală încercare a Statelor Unite de a intercepta sau confisca petroliere iraniene ar putea duce la o escaladare și mai mare, inclusiv la închiderea completă a Strâmtorii Hormuz prin mine maritime sau alte atacuri asupra transportului naval. [...]
Iranul a atacat nave comerciale, aeroportul din Dubai și infrastructură energetică din Golful Persic , în timp ce loviturile aeriene ale SUA și Israelului asupra teritoriului iranian continuă, potrivit informațiilor publicate de Associated Press . Escaladarea conflictului perturbă rutele comerciale și aprovizionarea globală cu energie, într-o regiune prin care trece aproximativ o cincime din petrolul tranzacționat la nivel mondial. Atacuri asupra infrastructurii și transportului Iranul a lansat atacuri cu drone și rachete asupra mai multor ținte din regiune. Două drone au lovit zona din apropierea aeroportului internațional Dubai, patru persoane fiind rănite, însă traficul aerian a continuat. În Oman, rezervoare de combustibil din portul Salalah au fost cuprinse de flăcări după mai multe zile de atacuri. Totodată, nave comerciale au fost lovite în apropierea strâmtorii Hormuz. Un cargou thailandez a fost incendiat, iar trei membri ai echipajului sunt dați dispăruți după ce 20 au fost salvați de marina Omanului. De la începutul conflictului au fost confirmate cel puțin 12 incidente cu nave în zona strâmtorii , iar cel puțin șapte marinari au murit . Risc major pentru transportul de petrol Iranul încearcă să blocheze traficul prin Strâmtoarea Hormuz , unul dintre cele mai importante puncte pentru transportul global de petrol. Prin această rută trece aproximativ 20% din petrolul comercializat în lume . Statele Unite au răspuns cu lovituri aeriene asupra forțelor navale iraniene și au anunțat distrugerea a 16 nave iraniene care instalau mine maritime . În același timp, unele petroliere legate de Iran continuă să transporte petrol prin așa-numite „dark transits” , adică navighează cu sistemele de urmărire dezactivate. Reacția comunității internaționale Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție care cere Iranului să înceteze atacurile asupra statelor din Golf. Rezoluția a fost aprobată cu 13 voturi pentru , în timp ce China și Rusia s-au abținut , argumentând că textul nu menționează loviturile inițiale ale SUA și Israelului asupra Iranului. Diplomații din regiune avertizează că escaladarea conflictului amenință stabilitatea unei zone esențiale pentru economia globală. Impact economic global Războiul a avut deja efecte asupra piețelor energetice. Prețul petrolului Brent este cu aproximativ 20% mai mare decât înainte de izbucnirea conflictului , iar prețurile carburanților cresc în multe țări. Pentru a stabiliza piața, Agenția Internațională a Energiei a decis să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice , cea mai mare intervenție de acest tip din istorie. Extinderea conflictului în regiune Loviturile nu se limitează la Iran și Golful Persic. Israelul a atacat poziții ale grupării Hezbollah în Liban, după lansarea mai multor rachete asupra nordului Israelului. Luptele au provocat un număr mare de victime și deplasări masive de populație. Bilanțul preliminar al conflictului: peste 1.300 de morți în Iran 634 de morți în Liban 12 morți în Israel 7 soldați americani uciși și alți 8 răniți grav Pe fondul acestor evoluții, tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să crească, iar impactul economic global ar putea deveni tot mai pronunțat dacă transportul de petrol prin Golful Persic rămâne afectat. [...]
Donald Trump analizează relaxarea sancțiunilor petroliere împotriva Rusiei , ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze prețurile globale ale petrolului pe fondul conflictului cu Iranul, relatează Reuters . Potrivit informațiilor, administrația americană ia în calcul mai multe opțiuni pentru a crește oferta globală de petrol și pentru a tempera creșterea prețurilor la energie. Printre acestea se numără relaxarea sancțiunilor impuse Rusiei în sectorul petrolier și eliberarea unor rezerve strategice de țiței . Discuțiile vin în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după mai mult de o săptămână de atacuri ale SUA și Israelului asupra Iranului. Conflictul a perturbat transporturile de petrol din regiune și a amplificat volatilitatea pe piețele energetice. Trump a confirmat că administrația sa analizează ridicarea unor sancțiuni pentru a stabiliza piața. „Avem sancțiuni împotriva unor țări. Vom ridica aceste sancțiuni până când strâmtoarea va fi deschisă”, a declarat liderul american reporterilor. O eventuală relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei ar putea crește oferta globală de petrol într-un moment în care transportul prin Strâmtoarea Hormuz – rută prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol – este afectat de tensiunile militare dintre Iran și aliații occidentali. Totuși, o astfel de decizie ar putea complica strategia Washingtonului de a limita veniturile Rusiei din exporturile energetice, pe fondul războiului din Ucraina. Analiștii citați de Reuters spun că opțiunile Casei Albe pentru a reduce rapid prețurile petrolului sunt limitate. În lipsa reluării normale a traficului petrolierelor prin Strâmtoarea Hormuz, impactul măsurilor economice ar putea fi redus. Creșterea prețurilor la energie reprezintă și o provocare politică pentru Trump , care a încercat să mențină costurile combustibililor la un nivel scăzut înaintea alegerilor intermediare din noiembrie , când republicanii speră să își păstreze controlul asupra Congresului. [...]
Prețul petrolului a depășit din nou 100 de dolari pe baril iar bursele americane au înregistrat a treia săptămână consecutivă de scăderi, pe fondul conflictului militar dintre SUA, Israel și Iran, care amplifică temerile privind un nou val de inflație la nivel global, potrivit Los Angeles Times . Creșterea prețului energiei este unul dintre primele efecte economice majore ale războiului început la finalul lunii februarie 2026. Pe piețele internaționale, petrolul Brent a ajuns la 103,14 dolari pe baril , în creștere cu 2,7%, iar petrolul american West Texas Intermediate a urcat la 98,71 dolari , după un avans de 3,1%. În total, petrolul Brent s-a scumpit cu aproximativ 40% numai în luna martie , în contextul tensiunilor din jurul Strâmtorii Hormuz , rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat la nivel global. Potrivit Bloomberg , incertitudinea a crescut după ce liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , a declarat că strâmtoarea ar trebui să rămână practic închisă. În încercarea de a stabiliza piața, Agenția Internațională pentru Energie a anunțat eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice , o cantitate record, însă mai mulți economiști cred că măsura ar putea avea un efect limitat. Impact rapid asupra transportului aerian Creșterea prețului petrolului a afectat imediat industria aviației. Potrivit Bloomberg , prețul combustibilului pentru avioane s-a dublat de la începutul operațiunilor militare, ajungând între 150 și 200 de dolari pe baril . Mai multe companii aeriene au introdus taxe suplimentare sau au majorat tarifele: Cathay Pacific AirAsia Thai Airways Qantas SAS Air New Zealand Air India și IndiGo Asociația Internațională a Transportului Aerian estimează că prețurile biletelor ar putea crește cu până la 9% . Unele companii sunt deja afectate direct: Air New Zealand a anulat aproximativ 1.100 de zboruri , ceea ce a impactat circa 44.000 de pasageri . Bursele reacționează negativ Pe piețele financiare, investitorii au devenit tot mai precauți. Indicele S&P 500 a scăzut cu 0,6% , ajungând la 6.632,19 puncte și marcând a treia săptămână consecutivă de declin. De la începutul anului, indicele este deja în scădere cu 3,1% . Și ceilalți indicatori importanți au înregistrat pierderi: Indice bursier Evoluție Dow Jones -0,3% Nasdaq Composite -0,9% Companiile dependente de combustibil au fost printre cele mai afectate. Acțiunile operatorului de croaziere Carnival au scăzut cu 7,9% , iar cele ale United Airlines cu 4,6% , potrivit Associated Press . În același timp, randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a crescut la 4,28% , față de 3,97% înainte de izbucnirea conflictului. Risc de revenire a inflației Analiștii avertizează că scumpirea energiei ar putea complica politica monetară a băncilor centrale. Goldman Sachs estimează că indicatorul preferat al inflației din SUA ar putea ajunge la 2,9% până la finalul anului 2026 , peste ținta de 2% a Rezervei Federale. În acest context, eventualele reduceri ale dobânzilor ar putea fi amânate până în septembrie 2026 . Strategul de piață Michael Antonelli rezumă situația astfel: „În acest moment, aproape totul pe piețe se mișcă în funcție de prețul petrolului”. Evoluția conflictului din Orientul Mijlociu rămâne astfel factorul decisiv pentru piețele globale, iar investitorii urmăresc aproape în timp real orice informație despre situația militară din regiune. [...]
