Tag: danemarca
Știri despre „danemarca”
SUA obțin control militar extins în Groenlanda - NATO semnează acordul, dar detaliile rămân clasificate
Statele Unite vor obține libertate strategică sporită în Groenlanda , în cooperare cu NATO, conform unui acord-cadru convenit recent între Donald Trump și Mark Rutte , dar detaliile acestuia sunt învăluite în ambiguitate, iar reacțiile autorităților din Groenlanda și Danemarca reflectă incertitudine și prudență. Acordul, prezentat de președintele Trump ca fiind „mult mai generos” decât cele anterioare și valabil „pe termen nelimitat”, ar permite Statelor Unite să desfășoare activități militare extinse pe teritoriul Groenlandei, fără a plăti costuri suplimentare, cu excepția sistemului antirachetă Golden Dome . Potrivit declarațiilor lui Trump la întoarcerea de la Davos, SUA vor putea face „ceea ce doresc” în regiune, în cooperare cu NATO, dar a refuzat să ofere detalii clare despre ce presupune acest „acord-cadru”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat existența acordului, dar a pus accentul pe cooperarea militară și consolidarea securității în Arctica. El a declarat, într-un interviu acordat Reuters la Davos, că vor urma consultări cu comandanții NATO pentru a determina cerințele suplimentare de securitate și și-a exprimat încrederea că primele măsuri vor fi implementate chiar în 2026. Rutte a subliniat că eforturile din Arctica nu vor afecta sprijinul acordat Ucrainei și a afirmat că Trump va respecta înțelegerea convenită , potrivit HotNews.ro . Planul discutat include actualizarea acordului de apărare din 1951, care deja permitea SUA să construiască baze militare în Groenlanda, dar noile prevederi ar extinde capacitatea operațională americană. Printre punctele-cheie ale înțelegerii se numără stabilirea unor „zone de apărare” , care ar urma să fie controlate direct de SUA. Aceste zone ar urma să funcționeze după modelul bazelor britanice suverane din Cipru. Surse citate de Axios și New York Times afirmă că obiectivul SUA este atingerea unui control strategic permanent asupra regiunii arctice, cu costuri reduse. În plus, este inclusă și amplasarea sistemului antirachetă Golden Dome , precum și contracararea influenței Rusiei și Chinei în regiune. Pe de altă parte, Trump a declarat că nu va fi nevoie de forță pentru ca SUA să-și atingă scopurile și a renunțat, pentru moment, la impunerea de taxe vamale împotriva țărilor europene care se opuneau unui control american asupra insulei. Totuși, întrebat dacă SUA vor obține suveranitate asupra unor părți din Groenlanda, Trump a răspuns vag și a promis detalii suplimentare „în două săptămâni”, o formulă repetată des în discursul său. „Avem multe lucruri grozave în acord”, a afirmat președintele, citat de Digi24.ro . Autoritățile din Groenlanda au reacționat cu surprindere și scepticism. Premierul Jens-Frederik Nielsen a declarat într-o conferință de presă că nu a fost informat despre conținutul acordului și a avertizat că doar Groenlanda și Danemarca au dreptul legal de a încheia tratate privind teritoriul insulei. El a numit suveranitatea teritorială o „linie roșie” pentru autoritățile locale. Poziția oficială este susținută și de guvernul de la Copenhaga: prim-ministra Mette Frederiksen a transmis că Danemarca va continua dialogul cu aliații, dar orice decizie privind securitatea în Arctica trebuie să respecte integritatea teritorială a regatului. Elemente esențiale din acordul-cadru propus Element Detalii Durata Pe termen nelimitat Controlul SUA Posibilitatea de a crea „zone de apărare” Participarea NATO Implicare activă în securitatea Arcticii Scut antirachetă Instalarea sistemului Golden Dome Costuri Minime pentru SUA, conform lui Trump Model de referință Baze britanice din Cipru Status juridic Încă neclar; fără semnătură groenlandeză Posibile consecințe Creșterea tensiunilor diplomatice dacă Groenlanda și Danemarca nu vor fi implicate oficial. Consolidarea poziției SUA în regiunea arctică în fața Rusiei și Chinei. Transformarea Groenlandei într-un punct strategic esențial pentru NATO. Presiuni interne în Danemarca privind transparența acordurilor internaționale. [...]
Trump retrage amenințarea cu tarife pe tema Groenlandei - rămâne doar „conceptul” unui acord
Donald Trump a retras amenințarea cu tarife legată de Groenlanda , după discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, potrivit BBC . Președintele SUA a spus că nu va introduce, de la 1 februarie, tarifele anunțate anterior împotriva unor aliați europeni, invocând existența unui „cadru” pentru un posibil acord privind Groenlanda. Într-o postare pe Truth Social , Trump a afirmat că, în urma unei întâlniri „foarte productive” cu Rutte, „au format cadrul unui acord viitor” și că „această soluție, dacă va fi finalizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate națiunile NATO”. „Pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele care urmau să intre în vigoare la 1 februarie.” Trump a adăugat că vor exista discuții suplimentare despre „Golden Dome”, o inițiativă pe care o prezintă drept un sistem de protecție pentru SUA și Canada, cu implicații și pentru Groenlanda. Negocierile ar urma să fie conduse de vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și emisarul special Steve Witkoff, care „vor raporta direct” președintelui, conform mesajului citat de BBC. În paralel, Trump a declarat pentru CNBC că există „conceptul unui acord” și a susținut că Mark Rutte ar fi discutat deja cu Danemarca și alți membri ai alianței despre propunere, afirmând totodată că „acordul va fi pentru totdeauna”. Nu a oferit detalii despre conținut, inclusiv dacă ar include minerale rare, limitându-se la ideea unei colaborări cu NATO și Danemarca . Reacția de la Copenhaga a fost prudentă. Ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, a salutat faptul că Trump promite că nu va folosi forța, dar a reiterat că „nu se va întâmpla ca SUA să dețină Groenlanda”, numind acest lucru o „linie roșie”, într-un interviu pentru postul public DR, citat de BBC. În plan economic, piețele americane au reacționat pozitiv după anunț: S&P 500 a urcat cu 1,52%, Dow Jones cu 1,5%, iar Nasdaq cu 1,7%, notează BBC. [...]
Lavrov contestă legătura Groenlandei cu Danemarca - Mesaj politic pe fondul tensiunilor arctice
Serghei Lavrov a contestat legătura „naturală” dintre Groenlanda și Danemarca , într-o declarație făcută marți la Moscova, potrivit Digi24 . Șeful diplomației ruse a susținut că insula ar fi rezultatul unei „cuceriri coloniale”, pe fondul reaprinderii disputelor geopolitice legate de Arctica și al tensiunilor dintre SUA și Europa. Contextul este dat de poziția președintelui american Donald Trump , care a spus că își dorește „controlul deplin” asupra Groenlandei, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, invocând motive de securitate națională. Sâmbătă, Trump a anunțat că intenționează să impună tarife vamale împotriva mai multor aliați europeni care se opun unei potențiale preluări a insulei de către SUA. În acest cadru, Moscova a transmis că nu are intenția de a interveni în dosarul Groenlandei și a respins ideea că ar urmări preluarea controlului asupra insulei, o sugestie atribuită lui Trump. Digi24 notează că Rusia a privit favorabil diviziunile tot mai vizibile dintre SUA și Europa pe această temă, dar s-a arătat iritată de asocierea cu un astfel de scenariu. „Nu a fost nici o parte naturală a Norvegiei, nicio parte naturală a Danemarcei. Este o cucerire colonială. Faptul că locuitorii sunt acum obişnuiţi cu asta şi se simt confortabil este o altă chestiune”, a mai spus Lavrov. Disputa are și o dimensiune economică imediată, prin amenințarea cu tarife. Țările europene au afirmat că anunțul lui Trump privind taxele vamale ar încălca un acord comercial încheiat cu administrația sa anul trecut, iar liderii UE urmează să discute posibile represalii la un summit de urgență programat joi, la Bruxelles. [...]
Trump leagă tarifele vamale de disputa privind Groenlanda - Opt state vizate după trimiterea de trupe în regiune
Statele Unite vor impune tarife vamale de 10% pentru opt țări europene, începând cu 1 februarie 2026, ca răspuns la opoziția acestora față de preluarea Groenlandei. Președintele Donald Trump a confirmat decizia vineri seara, într-o postare pe rețeaua Truth Social , susținând că respectivele țări „au trimis trupe în Groenlanda” și că această acțiune ar pune în pericol „siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei”. Țările vizate de noile taxe sunt: Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda și Finlanda . Inițial, tariful se va aplica cu un procent de 10%, urmând să fie majorat la 25% de la 1 iunie 2026. Taxele vor fi aplicate pentru toate bunurile exportate din aceste țări în SUA. Într-un mesaj amplu și retoric, Trump a justificat măsura printr-o combinație de motive de securitate națională și istorice: A susținut că „SUA au subvenționat aceste țări timp de decenii fără a le taxa” A afirmat că doar SUA pot asigura protecția Groenlandei în fața intereselor Rusiei și Chinei A insistat că Groenlanda este „crucială” pentru funcționarea sistemului american de apărare „The Golden Dome”, un program despre care nu există însă detalii clare sau confirmări oficiale Mai mult, Trump a indicat că tarifele vor rămâne în vigoare până la încheierea unui acord privind achiziția completă a Groenlandei , proiect pe care Statele Unite îl urmăresc, potrivit lui, de peste 150 de ani. Această poziție readuce în prim-plan o intenție controversată pe care Trump a exprimat-o încă din primul său mandat, când a fost ridiculizată pe plan internațional. Reacții internaționale Deocamdată, guvernele țărilor vizate nu au emis poziții oficiale, dar anunțul este de natură să tensioneze relațiile transatlantice, în special în contextul în care mai multe dintre aceste state sunt membre NATO și partenere strategice ale Washingtonului. Trump a încheiat mesajul cu o ofertă deschisă de a negocia cu oricare dintre aceste țări, sugerând că SUA ar fi dispuse să renunțe la taxe în schimbul cooperării pe tema Groenlandei. „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională” , a scris el, reluând un motiv invocat frecvent în discursurile sale din ultimele luni. Ce urmează? Dacă măsurile anunțate vor fi puse în aplicare, este de așteptat ca Uniunea Europeană să reacționeze fie cu contramăsuri comerciale, fie prin deschiderea unor negocieri. Măsura riscă să afecteze comerțul bilateral de miliarde de dolari anual și să provoace o escaladare a tensiunilor economice între SUA și Europa în anul electoral 2026. [...]
Primele forțe NATO ajung în Groenlanda – Reacție rapidă după summitul eșuat de la Washington
Primele trupe europene au ajuns în Groenlanda în noaptea de miercuri spre joi , la doar câteva ore după eșecul întâlnirii de la Washington privind statutul insulei, informează Libertatea pe baza relatărilor publicate de Bild . Desfășurarea are loc într-un climat tensionat, marcat de o coordonare discretă a misiunii de către Danemarca, fără implicarea directă a Statelor Unite, deși teritoriul este parte a NATO. Mișcări militare neanunțate, zboruri „invizibile” Două avioane militare daneze Hercules au aterizat în Groenlanda, unul la aeroportul civil din Nuuk, altul la baza din Kangerlussuaq, având la bord trupe din Danemarca și Franța . Zborurile au fost efectuate cu sistemele de identificare și urmărire dezactivate , într-o manieră tipică operațiunilor militare sensibile. Din datele locale reiese că această mobilizare nu a fost anunțată public și s-a produs în urma unei pregătiri secrete coordonate de autoritățile de la Copenhaga. Sprijin european pentru Danemarca Germania se pregătește să trimită un detașament de recunoaștere format din 13 militari , cu sosire estimată în Nuuk pe 15 ianuarie. Alte țări care și-au manifestat interesul pentru misiune sunt Olanda, Suedia, Norvegia, Marea Britanie și Canada. Ministerul german al Apărării a confirmat participarea într-un comunicat, precizând că obiectivul este de a evalua cadrul pentru contribuții viitoare la securitatea regiunii, cu accent pe supravegherea maritimă. Operațiunea se desfășoară în perioada 15–17 ianuarie și presupune un efort comun al mai multor state aliate europene, dar fără o structură unitară NATO. De altfel, potrivit Bild , comanda este asigurată de Danemarca și nu de centrul NATO din Olanda (Brunssum), întrucât zona Arctică – inclusiv Groenlanda – intră sub jurisdicția cartierului general din Norfolk, SUA, care nu este implicat în acest moment. Tensiuni diplomatice după summitul eșuat Deplasarea trupelor vine imediat după întâlnirea neconcludentă de la Washington , unde discuțiile dintre SUA, Danemarca și Groenlanda nu au dus la un acord clar privind statutul și cooperarea militară în regiune. Președintele american Donald Trump a declarat, în urma negocierilor, că „va fi găsită o soluție” și a subliniat relațiile bune cu Danemarca , dar fără alte detalii concrete. În Germania, decizia de participare a fost luată la nivel înalt, implicând atât Ministerul Apărării, cât și Cancelaria Federală. Discuțiile pentru această desfășurare au avut loc în secret și au fost declanșate abia după eșecul summitului, ceea ce sugerează o reacție coordonată, dar precaută a aliaților europeni la absența implicării americane. Ce urmează? Deși oficial misiunea este de „evaluare”, mobilizarea rapidă și discreția operațiunii indică o preocupare tot mai mare a Europei față de importanța strategică a Groenlandei . Este de așteptat ca, în perioada următoare, să se contureze o nouă strategie de securitate în Arctica , în care rolul SUA ar putea deveni marginal dacă alianțele regionale se întăresc în mod independent. [...]
Groenlanda respinge ideea preluării de către SUA; premierul Nielsen spune că alege Danemarca
Groenlanda respinge ideea preluării de către SUA, alegând Danemarca, conform premierului Jens-Frederik Nielsen. Potrivit CNBC , Jens-Frederik Nielsen, șeful guvernului din Groenlanda, a declarat într-o conferință de presă la Copenhaga că insula arctică preferă să rămână alături de Danemarca, NATO și Uniunea Europeană, respingând astfel repetatele amenințări ale fostului președinte american Donald Trump de a prelua controlul asupra teritoriului. Declarațiile lui Nielsen au fost susținute de premierul danez Mette Frederiksen , care a subliniat importanța solidarității în fața presiunilor externe. Frederiksen a menționat că, deși a fost dificil să reziste presiunilor din partea aliaților apropiați, provocările cele mai mari ar putea fi încă în față. Interesul reînnoit al lui Trump pentru Groenlanda vine după o operațiune militară americană îndrăzneață în Venezuela. Trump a susținut că SUA trebuie să controleze insula bogată în minerale pentru a preveni influența Rusiei și Chinei în regiune, considerând-o esențială din perspectiva securității naționale. În contextul acestor tensiuni, Danemarca a promis să crească investițiile în sănătate și infrastructură în Groenlanda și să reducă tensiunile cu administrația Trump prin investiții în apărarea arctică, inclusiv achiziționarea a 16 avioane de luptă F-35. Sondajele anterioare arată că majoritatea groenlandezilor se opun controlului american, preferând independența față de Danemarca. [...]
China răspunde dur după declarațiile lui Trump despre Groenlanda; Beijingul acuză SUA de ambiții geopolitice mascate
China a cerut Statelor Unite să nu invoce alte țări drept pretext pentru a-și urmări propriile interese strategice , după ce președintele american Donald Trump a declarat că SUA vor prelua Groenlanda „într-un fel sau altul”, pentru a nu ajunge „pe mâinile Rusiei sau Chinei” , transmite Digi24 , citând agenția Reuters. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning , a subliniat că Arctica este o regiune de interes internațional și că Beijingul își desfășoară activitățile acolo în spiritul păcii, al stabilității și al dezvoltării durabile. În plus, a insistat asupra dreptului tuturor națiunilor de a desfășura activități legale în zonă. Declarațiile Chinei vin în contextul unei serii de afirmații făcute de Donald Trump, care a reiterat public că dorește ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite. La bordul Air Force One, duminică, Trump a afirmat că nu este vorba despre o „închiriere” pe termen scurt, ci despre obținerea unui „titlu de proprietate” asupra insulei, considerată de el o zonă de interes strategic major. „Dacă nu o luăm noi, o vor face Rusia sau China” , a avertizat liderul american. Această poziție a fost exprimată și vineri, când Trump a susținut că Washingtonul trebuie să acționeze în privința Groenlandei pentru a preveni o extindere a influenței chineze sau ruse în regiune. El a invocat totodată importanța strategică a insulei și prezența tot mai activă a navelor rusești și chineze în apele arctice. Însă Danemarca a respins ferm aceste intenții. Premierul Mette Frederiksen a avertizat că o acțiune unilaterală a SUA asupra Groenlandei ar putea duce la destrămarea NATO. Groenlanda, parte a Regatului Danemarcei de peste 600 de ani, beneficiază în prezent de un statut semiautonom și este dependentă economic de sprijinul financiar oferit de guvernul de la Copenhaga, în valoare de aproximativ un miliard de dolari anual. Totodată, insula deține importante resurse naturale, inclusiv zăcăminte de petrol și gaze. În ciuda tensiunilor, nici SUA, nici China nu au anunțat inițiative concrete în sensul preluării controlului asupra Groenlandei, dar disputa ridică semne de întrebare asupra viitorului echilibrului geopolitic în regiunea Arctică, în contextul schimbărilor climatice și al accesului tot mai facil la rutele maritime și resursele subsolului. [...]
Jean-Noël Barrot avertizează SUA în privința Groenlandei; europenii „își pot apăra interesele”
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, avertizează Statele Unite că „Groenlanda este un teritoriu european și protejat de NATO”, cerând încetarea presiunilor. Aflat într-un interviu acordat publicațiilor Ouest-France , Funke (Germania) și Gazeta Wyborcza (Polonia), citat de Digi24 , Jean-Noël Barrot a reacționat ferm față de declarațiile recente ale fostului președinte american Donald Trump, care a reluat ideea achiziției sau ocupării Groenlandei. Barrot a declarat că nu consideră plauzibilă o acțiune militară americană în zonă, dar a subliniat că „nimic nu ar putea justifica acest lucru”. Potrivit acestuia, europenii „dispun de mijloace foarte puternice pentru a-și apăra interesele”, inclusiv în regiuni strategice precum Groenlanda. Afirmațiile vin în contextul în care Donald Trump a avertizat vineri că „Rusia sau China intenționează să ocupe Groenlanda” , sugerând că SUA ar trebui să acționeze preventiv. „Vom face ceva cu Groenlanda, fie pe cale pașnică, fie cu forța”, a mai spus fostul președinte, reluând retorica din 2019, când a propus oficial Danemarcei cumpărarea insulei, propunere respinsă categoric de guvernul de la Copenhaga. La rândul lor, liderii celor cinci partide reprezentate în parlamentul local groenlandez au reacționat printr-o declarație comună: „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi” . Aceștia au reafirmat că viitorul Groenlandei trebuie decis doar de poporul său. Groenlanda, fostă colonie daneză până în 1953, beneficiază de autonomie din 1979 și are propriul parlament. Insula, deosebit de bogată în resurse minerale și tot mai importantă din punct de vedere strategic pe fondul topirii ghețarilor arctici, face obiectul unor interese geopolitice crescânde. În prezent, funcționează un acord de apărare trilateral, semnat în 1951, între SUA, Danemarca și Groenlanda. Acesta permite prezența militară americană pe insulă, cu condiția notificării prealabile a autorităților locale. Deși pozițiile SUA indică un interes tot mai pronunțat pentru regiune, intervenția ministrului francez semnalează o poziționare mai fermă a Uniunii Europene în fața unei eventuale escaladări în Arctica. [...]
Tranzacție imobiliară sau strategie geopolitică?; Cât ar putea plăti Trump pentru Groenlanda
Achiziționarea Groenlandei de către Statele Unite ar putea costa aproximativ 2,76 trilioane de dolari , conform unei analize realizate de Corriere della Sera . Această sumă este calculată pe baza valorii geostrategice și a resurselor naturale ale insulei, dar și a precedentelor istorice de achiziții teritoriale. Donald Trump a exprimat în repetate rânduri, începând din 2019, dorința de a cumpăra Groenlanda de la Danemarca, considerând-o o tranzacție imobiliară uriașă. Întrebarea privind valoarea insulei a fost abordată prin diverse metode de evaluare, inclusiv prin compararea cu achiziții teritoriale anterioare ale SUA, cum ar fi Alaska sau Louisiana. Un aspect important al valorii Groenlandei îl constituie resursele sale minerale, estimate la 4,4 mii de miliarde de dolari . Totuși, doar o mică parte din acestea sunt exploatabile în prezent, din cauza condițiilor climatice și a infrastructurii precare. American Action Forum estimează valoarea resurselor minerale exploatabile la aproximativ 186 de miliarde de dolari. Pe lângă resursele naturale, Groenlanda are o importanță strategică semnificativă, fiind situată într-o zonă de interes geopolitic în Arctica. Această regiune devine din ce în ce mai importantă pe măsură ce topirea gheții și avansul tehnologic fac posibilă explorarea și utilizarea sa. Totuși, ideea de a cumpăra Groenlanda ridică și probleme juridice și politice, având în vedere principiile suveranității și autodeterminării popoarelor. Într-o declarație comună, mai multe țări europene, inclusiv Danemarca, au subliniat că deciziile legate de Groenlanda aparțin poporului său și autorităților locale. În concluzie, deși achiziționarea Groenlandei ar putea aduce beneficii economice și strategice Statelor Unite, realizarea unei astfel de tranzacții se confruntă cu obstacole semnificative de natură politică și juridică. [...]
Criza Groenlandei escaladează: SUA amenință cu preluarea forțată, în timp ce Danemarca încearcă să apere un teritoriu care vrea să plece
Presiunile Statelor Unite asupra Groenlandei ating un nou nivel, odată cu declarațiile președintelui Donald Trump care a afirmat că, dacă nu reușește „pe calea ușoară”, va prelua insula „pe calea grea” , potrivit CNN . Trump susține că doar o intervenție americană ar putea preveni o eventuală ocupare a Groenlandei de către Rusia sau China. Declarațiile sale vin într-un context delicat, în care Groenlanda își exprimă tot mai clar dorința de independență, iar Danemarca se vede nevoită să apere o relație tot mai fragilă, atât politic, cât și economic. Danemarca, prinsă între aliatul american și autonomia tot mai vocală a Groenlandei Guvernul danez cheltuie anual aproape 1 miliard de dolari pentru susținerea Groenlandei, prin granturi directe și acoperirea cheltuielilor pentru justiție, poliție și apărare. Cu toate acestea, toate partidele politice din Groenlanda sprijină ideea independenței, chiar dacă diferă în privința calendarului. Această realitate tensionează relația cu Copenhaga, care, potrivit Reuters , se teme că își va consuma capitalul diplomatic pentru a apăra un teritoriu care, în final, ar putea oricum să se desprindă. Premierul Mette Frederiksen a reiterat că „suveranitatea statelor este fundamentul dreptului internațional” și că nicio țară nu poate fi „anexată”. Totuși, criza o pune într-o poziție dificilă, cu alegeri la orizont și cu partenerul american devenit imprevizibil. Liderii locali din Groenlanda: „Nu vrem să fim nici danezi, nici americani” Declarațiile lui Trump au stârnit reacții dure din partea liderilor politici din Groenlanda, care au emis un mesaj comun în care afirmă: „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi. Vrem să fim groenlandezi.” Într-o conferință de presă susținută la Nuuk, premierul Jens-Frederik Nielsen a încercat să calmeze populația, precizând că nu se așteaptă la o intervenție imediată, dar a recunoscut tensiunile crescânde, relatează Wall Street Journal . La nivel local, ideea că SUA ar putea oferi plăți directe populației pentru a obține sprijin a fost respinsă categoric. „Orice sumă din lume și tot am spune nu. Asta ne aparține doar nouă”, a spus un locuitor din Nuuk pentru CNN. O miză geopolitică de proporții Importanța Groenlandei depășește relația bilaterală Danemarca–SUA. Poziția sa strategică în Arctica și resursele naturale semnificative o transformă într-un punct-cheie pentru securitatea globală. Îngrijorarea Europei este că o preluare forțată ar putea crea un precedent periculos, încurajând alte mari puteri să revendice teritorii ale unor state mai mici, ceea ce ar submina ordinea internațională construită după 1945. Pentru moment, Danemarca este hotărâtă să-și apere integritatea teritorială, chiar dacă relația cu Groenlanda pare să fi intrat pe o traiectorie ireversibilă spre separare. Iar între timp, Washingtonul continuă să-și construiască strategia - fie diplomatică, fie militară - pentru a obține ceea ce consideră vital: controlul asupra unei porți către Arctica. [...]