Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Carburanții s-au scumpit din nou în România, iar prețurile au crescut în noaptea de luni spre marți cu până la 0,15 lei pe litru, potrivit informațiilor publicate de Digi24. Este a patra majorare consecutivă de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, evoluție care începe să se reflecte tot mai clar în costurile de la pompă din România.
Marți dimineață, prețul mediu al motorinei a ajuns la peste 8,70 lei pe litru, după o creștere de aproximativ 0,15 lei în doar câteva ore. În același timp, benzina a depășit pragul de 8,30 lei pe litru, fiind majorată cu aproximativ 0,10 lei.
Creșterile recente vin pe fondul tensiunilor geopolitice și al scumpirii petrolului pe piețele internaționale. De la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, evoluția prețurilor la pompă în România arată astfel:
În același timp, pe piața globală, petrolul s-a scumpit puternic. Prețul barilului a urcat de la aproximativ 72 de dolari la peste 90 de dolari, pe fondul temerilor privind blocaje în aprovizionare și escaladarea conflictului din regiune.
Specialiștii atrag atenția că majorările de la pompă nu au reflectat încă în totalitate creșterea petrolului pe piețele internaționale. Diferența dintre ritmul scumpirii petrolului și cel al carburanților ar putea indica noi ajustări de preț în perioada următoare.
Dacă tensiunile din Orientul Mijlociu se vor menține sau se vor intensifica, presiunea asupra pieței energetice ar putea continua, ceea ce ar însemna noi scumpiri la carburanți în România în următoarele săptămâni.
Pentru șoferi și pentru economie, evoluția petrolului rămâne un indicator esențial, deoarece creșterea costului combustibililor se transmite rapid și în prețurile transportului, alimentelor și altor bunuri de consum.
Recomandate

Agenția Internațională pentru Energie a decis eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice , cea mai mare intervenție coordonată din istorie pe piața globală a țițeiului. Decizia a fost luată miercuri, 11 martie 2026, de cele 32 de state membre ale agenției, pentru a stabiliza piața petrolului afectată de conflictul din Orientul Mijlociu. Măsura este dublă față de intervenția realizată în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, când au fost eliberați aproximativ 182 de milioane de barili. De această dată, cantitatea decisă reprezintă una fără precedent și face parte dintr-o acțiune colectivă de urgență menită să limiteze creșterea prețurilor la energie și perturbările de aprovizionare. Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol , a declarat că piețele petroliere se confruntă cu provocări fără precedent și că reacția trebuie să fie una coordonată la nivel global. Agenția a fost creată în 1974 tocmai pentru a răspunde unor astfel de crize energetice. Decizia vine în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, început pe 28 februarie 2026 , care a afectat grav transportul petrolului prin Strâmtoarea Hormuz . Această rută este una dintre cele mai importante pentru comerțul mondial cu energie, aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere tranzitând zilnic zona , echivalentul a circa un sfert din comerțul maritim global cu țiței. Blocarea traficului maritim în zonă a dus la reducerea producției în mai multe state din regiune , deoarece depozitele s-au umplut, iar exporturile au fost limitate. Situația s-a tensionat și mai mult după ce trei nave au fost lovite de proiectile în apropierea strâmtorii , în timp ce Iranul a avertizat că navele aparținând Statelor Unite, Israelului sau aliaților lor ar putea deveni ținte. Mai multe state au confirmat deja participarea la această eliberare de rezerve: Statele Unite și Japonia ar urma să contribuie cu cele mai mari volume; Germania a anunțat că va participa la operațiune, la solicitarea agenției; unele țări ar putea începe eliberarea petrolului chiar de săptămâna viitoare. În total, statele membre ale AIE dețin peste 1,2 miliarde de barili în rezerve strategice , stocuri create special pentru situații de criză energetică. În pofida tensiunilor, primele reacții ale pieței indică o stabilizare a prețurilor. În cursul zilei de miercuri, petrolul european Brent se tranzacționa la sub 92 de dolari pe baril , după ce anterior urcase brusc până la aproximativ 120 de dolari pe fondul temerilor legate de întreruperea livrărilor. [...]

Ministerul Energiei pregătește declararea unei situații de criză pe piața țițeiului potrivit Digi24 , care relatează că ministrul Bogdan Ivan a transmis liderilor Coaliției un set de măsuri pentru a limita efectele scumpirii carburanților. Documentul consultat de publicație include, între altele, opțiuni precum plafonarea prețurilor, scăderea accizelor și repornirea temporară a unei rafinării. Declarația de „situație de criză” este prezentată ca un instrument care ar permite Guvernului să intervină rapid, în condițiile în care creșterea cotațiilor și a prețurilor la pompă ar putea continua pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. În intervenția la Digi24, ministrul a spus că a pus „toate scenariile” pe masă, astfel încât executivul să poată decide fără întârzieri, dacă evoluțiile de pe piață se agravează. „În momentul de față am pregătit un set de mai multe măsuri pe care le-am transmis și Guvernului și coaliției prin care, în situația în care nu se rezolvă problema din Orientul Mijlociu și în situația în care avem o escaladare continuă a prețului carburanților, să avem tot cadrul legal prin care să putem interveni de îndată, ca și Guvern, pentru a declara situația de criză în domeniul energetic și pentru a putea să luăm măsuri care, pe o perioadă temporară, să poată să atenueze cât mai mult posibil efectul negativ asupra buzunarului românilor și asupra companiilor”, a declarat Bogdan Ivan. Ministrul a descris documentul ca fiind unul de lucru, transmis Guvernului și membrilor coaliției, cu scopul de a identifica rapid soluții. În același context, el a enumerat măsuri deja luate la nivel administrativ, inclusiv extinderea unor contracte aflate în vigoare, schimbarea destinației unor capacități de stocare a petrolului către motorină, precum și acțiuni pentru limitarea speculei și a unor tentative de creștere artificială a prețurilor. Din relatarea Digi24 reiese că, pentru activarea formală a „situației de criză”, este necesară o decizie a Guvernului României. Ministerul susține că a pregătit actele normative necesare pentru ca eventualele intervenții să poată fi adoptate într-un interval scurt, dacă escaladarea prețurilor la carburanți continuă și presiunea se menține la nivel european și global. [...]

Prețul petrolului a depășit din nou 100 de dolari pe baril , în contextul unui deficit major între cererea globală și oferta disponibilă, iar piețele energetice rămân tensionate în ciuda intervenției fără precedent a Agenției Internaționale a Energiei. Potrivit TVR Info , cotațiile țițeiului au crescut cu aproximativ 6% într-o singură zi, depășind temporar pragul psihologic de 100 de dolari pe baril. Scumpirea vine în ciuda deciziei Agenției Internaționale a Energiei de a elibera pe piață 400 de milioane de barili din rezervele strategice , cea mai mare intervenție coordonată din istoria organizației. Chiar și așa, piețele nu s-au stabilizat. Analiștii spun că efectele acestei măsuri ar putea deveni vizibile abia după aproximativ 10 săptămâni , deoarece dezechilibrul dintre cerere și ofertă rămâne semnificativ. Deficit major pe piața petrolului Datele indică o diferență importantă între consum și producție: Indicator Nivel estimat Cerere globală de petrol 105 milioane barili/zi Oferta disponibilă 94 milioane barili/zi Deficit zilnic aproximativ 11 milioane barili Acest deficit menține presiunea asupra prețurilor, iar tensiunile geopolitice din regiuni importante pentru producția de energie contribuie la incertitudinea pieței. Impactul asupra economiei Creșterea prețului petrolului se reflectă deja în costul combustibililor atât în Europa, cât și în Statele Unite. Specialiștii avertizează că efectele nu se vor limita doar la transport. Scumpirea energiei poate genera majorări în lanț ale prețurilor pentru numeroase produse și servicii. Printre sectoarele afectate se numără: industria alimentară (făină, ulei, pâine, paste); producția de ambalaje din plastic; transportul și logistica; alte activități industriale dependente de energie. Astfel, evoluția pieței petrolului riscă să amplifice presiunile inflaționiste în multe economii europene, într-un moment în care costurile energiei rămân deja ridicate. [...]

Prețurile carburanților din România ar putea rămâne relativ stabile , în jurul valorii actuale de aproximativ 8,8 lei pe litru de motorină, dacă prețul petrolului se menține la circa 90 de dolari pe baril. Potrivit Antena 3 CNN , ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a declarat că autoritățile au reușit până acum să limiteze impactul creșterilor de pe piețele internaționale asupra prețurilor de la pompă. Ministrul a explicat că evoluția prețurilor depinde în primul rând de cotațiile petrolului pe piețele globale. În prezent, tendința este ca barilul să se stabilizeze în jurul valorii de 90 de dolari, ceea ce ar menține prețurile din România la niveluri apropiate de cele actuale, cu posibilitatea unei ușoare scăderi. Creșterile recente au fost alimentate și de o reacție de panică în piață după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit lui Bogdan Ivan, consumul de combustibili a crescut brusc, ajungând la niveluri de aproximativ patru ori mai mari decât în mod normal pentru această perioadă din 2026. În aceste condiții, companiile au fost nevoite să refacă rapid stocurile la prețurile existente pe piață, ceea ce s-a reflectat ulterior în costurile de la pompă. Ministrul a precizat că nu există dovezi clare privind o speculă în piața combustibililor. În opinia sa, scumpirile sunt rezultatul direct al evoluțiilor internaționale și al costurilor de aprovizionare. Datele prezentate de Ministerul Energiei arată că majorările din România au fost mai reduse decât în alte state europene. În medie, prețul motorinei standard a crescut cu aproximativ 60 de bani, adică în jur de 6%, în timp ce în Germania creșterea a fost de 18%, în Spania de 20%, iar în Italia de aproximativ 23%. Guvernul susține că a limitat impactul prin diversificarea rutelor de aprovizionare cu petrol și combustibili, inclusiv prin contracte care nu depind de Strâmtoarea Ormuz. O parte din livrări provin din zona Mării Caspice sau din nordul Europei, pentru a reduce riscul unor blocaje în lanțul de aprovizionare. Pe de altă parte, specialiștii din sectorul energetic avertizează că scumpirile la carburant pot genera efecte în lanț în economie. Potrivit unei analize realizate de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, fiecare creștere de 10–15 bani la pompă se poate reflecta ulterior în prețurile alimentelor, transportului, construcțiilor sau agriculturii. [...]

Prețul petrolului ar putea depăși 120–150 de dolari pe baril , în ciuda deciziei Agenției Internaționale pentru Energie de a elibera rezerve strategice masive, avertizează o analiză realizată de președintele Asociației Energia Inteligentă. Dumitru Chisăliță - senior Consultant in domeniul gazelor si al energiei -consideră că măsura anunțată la nivel internațional are mai degrabă rolul de a calma piețele decât de a rezolva deficitul real de ofertă. Intervenție record pe piața petrolului Pe 11 martie 2026, Agenția Internațională pentru Energie a decis eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice , cea mai mare intervenție coordonată din istoria organizației. Măsura vine într-un context tensionat pe piața globală a energiei, unde riscurile geopolitice și blocajele logistice amenință fluxurile de petrol. Chiar dacă, la nivel statistic, piața pare echilibrată, realitatea este mult mai fragilă. Diferența dintre cifrele oficiale și situația reală Estimările pentru 2026 indică: Indicator Volum estimat Cerere globală de petrol aproximativ 105 milioane barili/zi Capacitate globală de producție aproximativ 108 milioane barili/zi Pe hârtie, piața ar avea un excedent de aproximativ 3 milioane de barili pe zi. În practică însă, oferta reală disponibilă a scăzut la aproximativ 94 milioane de barili pe zi , ceea ce creează un deficit de aproximativ 11 milioane de barili zilnic . După ajustările provocate de creșterea prețurilor și după intrarea pe piață a unei părți din rezervele strategice, deficitul ar putea scădea la aproximativ 7 milioane de barili pe zi . Dezechilibre mici pot provoca salturi mari de preț Specialiștii atrag atenția că piața petrolului este extrem de sensibilă la dezechilibre. În mod tradițional, diferențe de doar 1–2% între cerere și ofertă pot declanșa creșteri semnificative ale cotațiilor. În actualul context, un deficit de câteva milioane de barili pe zi ar putea împinge petrolul peste pragul de 120–150 de dolari pe baril , mai ales dacă perturbările persistă mai multe luni. Rolul strategic al Strâmtorii Ormuz Unul dintre cele mai vulnerabile puncte ale sistemului energetic global este Strâmtoarea Ormuz , prin care tranzitează zilnic aproximativ 20–21 milioane de barili de petrol , adică aproape o cincime din consumul mondial. Orice blocaj în această zonă poate destabiliza rapid piața globală, deoarece alternativele logistice – conducte sau rute maritime – au capacitate limitată. De ce rezervele strategice nu rezolvă problema Eliberarea petrolului din rezervele strategice nu are efect imediat. Aceste stocuri sunt depozitate în diferite state, iar introducerea lor în piață implică licitații, transport și integrarea în lanțurile comerciale existente. Ritmul de livrare este estimat la aproximativ 2–2,5 milioane de barili pe zi , ceea ce înseamnă că distribuirea completă a celor 400 de milioane de barili ar putea dura cinci până la șapte luni . În aceste condiții, intervenția are mai ales rolul de a transmite piețelor un semnal de stabilitate, arătând că există capacitate de reacție și coordonare internațională. Sistem energetic global tot mai fragil Analiza mai arată că mecanismele clasice care temperau volatilitatea pieței – capacitatea de producție de rezervă, stocurile comerciale mari sau rutele alternative de transport – sunt tot mai limitate. Într-o piață în care diferențe mici între cerere și ofertă pot provoca creșteri explozive ale prețurilor, deficitul actual ar putea menține presiunea asupra cotațiilor pentru o perioadă mai lungă. [...]

Iranul a atacat nave comerciale, aeroportul din Dubai și infrastructură energetică din Golful Persic , în timp ce loviturile aeriene ale SUA și Israelului asupra teritoriului iranian continuă, potrivit informațiilor publicate de Associated Press . Escaladarea conflictului perturbă rutele comerciale și aprovizionarea globală cu energie, într-o regiune prin care trece aproximativ o cincime din petrolul tranzacționat la nivel mondial. Atacuri asupra infrastructurii și transportului Iranul a lansat atacuri cu drone și rachete asupra mai multor ținte din regiune. Două drone au lovit zona din apropierea aeroportului internațional Dubai, patru persoane fiind rănite, însă traficul aerian a continuat. În Oman, rezervoare de combustibil din portul Salalah au fost cuprinse de flăcări după mai multe zile de atacuri. Totodată, nave comerciale au fost lovite în apropierea strâmtorii Hormuz. Un cargou thailandez a fost incendiat, iar trei membri ai echipajului sunt dați dispăruți după ce 20 au fost salvați de marina Omanului. De la începutul conflictului au fost confirmate cel puțin 12 incidente cu nave în zona strâmtorii , iar cel puțin șapte marinari au murit . Risc major pentru transportul de petrol Iranul încearcă să blocheze traficul prin Strâmtoarea Hormuz , unul dintre cele mai importante puncte pentru transportul global de petrol. Prin această rută trece aproximativ 20% din petrolul comercializat în lume . Statele Unite au răspuns cu lovituri aeriene asupra forțelor navale iraniene și au anunțat distrugerea a 16 nave iraniene care instalau mine maritime . În același timp, unele petroliere legate de Iran continuă să transporte petrol prin așa-numite „dark transits” , adică navighează cu sistemele de urmărire dezactivate. Reacția comunității internaționale Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție care cere Iranului să înceteze atacurile asupra statelor din Golf. Rezoluția a fost aprobată cu 13 voturi pentru , în timp ce China și Rusia s-au abținut , argumentând că textul nu menționează loviturile inițiale ale SUA și Israelului asupra Iranului. Diplomații din regiune avertizează că escaladarea conflictului amenință stabilitatea unei zone esențiale pentru economia globală. Impact economic global Războiul a avut deja efecte asupra piețelor energetice. Prețul petrolului Brent este cu aproximativ 20% mai mare decât înainte de izbucnirea conflictului , iar prețurile carburanților cresc în multe țări. Pentru a stabiliza piața, Agenția Internațională a Energiei a decis să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice , cea mai mare intervenție de acest tip din istorie. Extinderea conflictului în regiune Loviturile nu se limitează la Iran și Golful Persic. Israelul a atacat poziții ale grupării Hezbollah în Liban, după lansarea mai multor rachete asupra nordului Israelului. Luptele au provocat un număr mare de victime și deplasări masive de populație. Bilanțul preliminar al conflictului: peste 1.300 de morți în Iran 634 de morți în Liban 12 morți în Israel 7 soldați americani uciși și alți 8 răniți grav Pe fondul acestor evoluții, tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să crească, iar impactul economic global ar putea deveni tot mai pronunțat dacă transportul de petrol prin Golful Persic rămâne afectat. [...]