Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
China încearcă să convingă Iranul să permită tranzitul petrolului și gazelor prin Strâmtoarea Hormuz, după ce conflictul militar dintre Statele Unite, Israel și Iran a blocat aproape complet una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Informația provine din surse diplomatice citate de Reuters.
Potrivit acestora, Beijingul poartă discuții cu Teheranul pentru a permite trecerea în siguranță a petrolierelor și a navelor care transportă gaz natural lichefiat din Qatar prin Strâmtoarea Hormuz. Coridorul maritim este esențial pentru piața energetică globală, deoarece prin el circulă aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și LNG.
Conflictul militar, care a ajuns la a șasea zi la momentul publicării informațiilor, a redus drastic traficul maritim în zonă. Datele companiei de analiză Vortexa arată că la 1 martie au traversat strâmtoarea doar patru petroliere, față de o medie de aproximativ 24 pe zi înregistrată de la începutul anului 2026. În același timp, aproximativ 300 de nave petroliere au rămas blocate în interiorul strâmtorii, potrivit datelor colectate de Vortexa și Kpler.
China depinde puternic de importurile de energie din Orientul Mijlociu. Aproximativ 45% din petrolul consumat de a doua economie a lumii trece prin Strâmtoarea Hormuz, motiv pentru care Beijingul este interesat să evite blocarea completă a rutei maritime.
Sursele diplomatice afirmă că autoritățile chineze sunt nemulțumite de paralizarea traficului și încearcă să obțină un acord cu Iranul pentru trecerea în siguranță a navelor energetice.
Există deja semne limitate de reluare a tranzitului. Datele de monitorizare a navelor arată că un petrolier numit Iron Maiden a traversat strâmtoarea după ce și-a schimbat semnalul de identificare în „proprietate chineză”. Totuși, analiștii spun că ar fi nevoie de mult mai multe astfel de traversări pentru a calma piețele energetice.
Blocajul din Hormuz a avut efecte imediate asupra pieței energetice mondiale:
Economiile majore avertizează deja că prelungirea crizei ar putea alimenta un nou val de inflație globală, în contextul creșterii prețurilor la energie.
Iranul a anunțat la începutul săptămânii că nu va permite trecerea navelor aparținând Statelor Unite, Israelului, statelor europene sau aliaților acestora. Declarația oficială nu a menționat însă China.
Potrivit unor surse din industria transporturilor maritime și energetice, în prezent pot traversa strâmtoarea doar unele nave chineze sau iraniene, iar traficul rămâne extrem de limitat.
Situația din Hormuz este urmărită atent de piețele financiare și de marile economii ale lumii, deoarece o blocare prelungită a acestei rute ar putea declanșa una dintre cele mai severe crize energetice globale din ultimii ani.
Recomandate
O rachetă lansată de Iran a lovit cea mai mare rafinărie din Bahrain , declanșând un incendiu joi seara, potrivit Biziday , care citează un comunicat oficial al guvernului din Bahrain. Autoritățile au transmis că nu au fost înregistrate victime, iar activitatea rafinăriei continuă. Ținta a fost o unitate a rafinăriei operate de BAPCO Energies. Incidentul vine pe fondul escaladării confruntărilor din regiune, în contextul în care Bahrainul raportase anterior interceptarea a 75 de rachete și 123 de drone în ultimele zile, de la începutul tensiunilor militare. Comandamentul militar le-a cerut locuitorilor să rămână în case și să evite deplasările care nu sunt necesare. Piața petrolului a reacționat imediat. Cotația Brent a urcat cu peste 4% și a depășit 85 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din iulie 2024, în timp ce WTI (petrolul american) a crescut cu peste 7%, trecând de 80 de dolari pe baril, notează Trading Economics . Mișcarea a fost amplificată și de decizia Chinei de a cere marilor rafinării să oprească exporturile de motorină și benzină, pentru a-și proteja piața internă în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, relatează CNN . [...]
Prețul mediu al benzinei în SUA a depășit 3 dolari pe galon pentru prima dată din noiembrie , pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Pragul a fost trecut luni, iar analiștii estimează noi creșteri în zilele următoare. Scumpirea vine după ce Iranul a ripostat la atacurile lansate de Statele Unite și Israel, afectând instalații petroliere din regiune și nave care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale pentru transportul petrolului. Creșterea cotațiilor internaționale ale țițeiului s-a transmis rapid în prețurile la pompă. Potrivit datelor OPIS, prețul mediu a trecut de 3 dolari pentru un galon (3,78 litri), iar Tom Kloza, consilier la Gulf Oil , estimează că nivelul ar putea ajunge la 3,25 dolari în această săptămână. Analiștii arată că o majorare de 10 dolari a barilului de petrol poate duce la o scumpire de aproximativ 25 de cenți pe galon la pompă. Tendința ascendentă era vizibilă încă dinaintea atacurilor asupra Iranului, arată datele GasBuddy , pe fondul tranziției rafinăriilor la benzina de vară, mai costisitoare din cauza standardelor de mediu. Conflictul geopolitic amplifică însă presiunea asupra prețurilor. Impactul este și unul politic. Prețurile carburanților au o puternică încărcătură psihologică pentru consumatori, iar aproape jumătate dintre respondenții unui sondaj Reuters/Ipsos au declarat că ar fi mai puțin dispuși să susțină campania președintelui Donald Trump împotriva Iranului dacă prețurile la petrol și gaze continuă să crească. În contextul alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie 2026, evoluția prețului la pompă devine astfel un test pentru administrația de la Washington. [...]
Gardienii Revoluției iraniene susțin că au lovit cu o rachetă un petrolier american în Golful Persic , incident care ar marca o nouă escaladare militară în conflictul regional izbucnit după atacurile SUA și Israel asupra Iranului. Informația a fost anunțată de presa de stat iraniană, însă nu a fost confirmată independent. Potrivit comunicatului transmis la televiziunea iraniană, nava ar fi fost lovită de o rachetă în nordul Golfului Persic și ar fi luat foc. Autoritățile iraniene nu au oferit detalii despre identitatea petrolierului sau despre eventuale victime. Incidentul survine în contextul în care Iranul afirmă că deține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global cu petrol. Zona face legătura între Golful Persic și Oceanul Indian, iar prin acest punct strategic trece o mare parte din exporturile mondiale de hidrocarburi. Datele companiei de analiză Kpler arată că traficul petrolierelor prin strâmtoare s-a redus drastic în ultimele zile. Potrivit specialiștilor, tranzitul navelor petroliere este în prezent cu aproximativ 90% mai mic decât în urmă cu o săptămână, pe fondul intensificării conflictului. Analiștii maritimi spun că unele petroliere continuă totuși să traverseze zona, însă în anumite cazuri cu transponderele oprite, o practică utilizată pentru a reduce riscul de identificare sau pentru a evita sancțiunile și atacurile. Atacul revendicat de Iran face parte din seria de represalii regionale lansate după ofensiva militară a Statelor Unite și Israelului împotriva infrastructurii iraniene. Conflictul a afectat deja transporturile energetice din Golf și a generat turbulențe pe piețele globale de petrol și gaze. [...]
Prețurile la benzină și motorină au crescut de două ori în doar două zile în România , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al perturbărilor din piața globală a petrolului. OMV Petrom a majorat joi noaptea tarifele cu 9 bani pe litru , după o creștere de 15 bani pe litru operată cu o zi înainte atât la benzină, cât și la motorină. Și alte companii din piață au aplicat majorări similare. De exemplu, Lukoil a crescut joi prețul cu 9 bani/l la motorină și 10 bani/l la benzină , după ce miercuri majorase prețurile cu până la 15 bani/l . În stațiile din București, motorina a ajuns la aproximativ 8,50–8,51 lei/l , iar benzina standard la 8,16–8,21 lei/l . În rețeaua Petrom, benzina standard a ajuns la 8,17–8,22 lei/l , iar în stațiile OMV la 8,26–8,31 lei/l , cu circa 24 de bani mai mult decât la începutul lunii martie . Explicațiile OMV Petrom În cadrul unei conferințe economice, Christina Verchere , CEO al OMV Petrom, a declarat că tensiunile din Orientul Mijlociu pot produce șocuri rapide de preț , deoarece afectează rutele de aprovizionare cu petrol și produse petroliere. „Se vor găsi soluții la rutele de tranzit, dar problema este cât de rapid pot fi puse în funcțiune. Aceste perturbări pot provoca creșteri rapide de preț”, a spus Verchere, potrivit Ziarului Financiar , citat de Digi24. Ea a subliniat însă că piața nu a rămas fără petrol , iar producția continuă la nivel global, chiar dacă volatilitatea este ridicată. Situația aprovizionării în România Potrivit companiei, în acest moment nu există probleme majore de aprovizionare . România este însă un importator net de petrol brut, iar aproximativ 65% din țițeiul procesat la rafinăria Petrobrazi provine din producția internă , restul fiind importat. În ceea ce privește stocurile, ministrul Energiei Bogdan Ivan a declarat că România ar avea suficiente rezerve pentru aproximativ cinci luni , chiar și în scenariul extrem în care nu s-ar mai produce sau importa niciun litru de carburant. Marea Neagră, posibilă soluție strategică Șefa OMV Petrom consideră că exploatările energetice din Marea Neagră ar putea deveni un factor decisiv pentru economia României. Proiectele din zonă ar putea reduce dependența de importuri, ar îmbunătăți balanța comercială și ar întări rolul României în sectorul energetic european. În același timp, autoritățile avertizează că evoluția prețurilor la combustibili va depinde în mare măsură de durata tensiunilor din Orientul Mijlociu și de stabilitatea pieței globale a energiei. [...]
Marina SUA ar putea escorta petroliere prin Strâmtoarea Ormuz , după ce Iranul a blocat una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, amplificând tensiunile militare din Orientul Mijlociu și temerile privind o criză globală a petrolului. Potrivit Financial Times , președintele american Donald Trump a anunțat marți, 3 martie 2026, că navele de război ale Statelor Unite sunt pregătite să escorteze petroliere și transporturi de gaz prin Strâmtoarea Ormuz „dacă este necesar”, pentru a restabili fluxul comercial într-o zonă devenită extrem de instabilă. Declarația vine după ce Garda Revoluționară Iraniană (IRGC) a transmis prin radio navelor comerciale că strâmtoarea este închisă, ceea ce a dus la prăbușirea traficului maritim și la creșterea rapidă a prețurilor petrolului, care au depășit 79 de dolari pe baril. Strâmtoarea Ormuz este unul dintre cele mai sensibile puncte energetice ale lumii, deoarece aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel global tranzitează această rută. Conflictul s-a intensificat după atacurile aeriene coordonate lansate pe 28 februarie 2026 de Statele Unite și Israel asupra unor obiective militare iraniene. Operațiunea a vizat infrastructura strategică a Teheranului și, potrivit relatărilor din presă, ar fi urmărit inclusiv destabilizarea conducerii regimului iranian. Iranul a răspuns prin atacuri asupra infrastructurii energetice din statele din Golf și prin blocarea navigației comerciale în Ormuz, generând o scădere de peste 80% a traficului naval, conform Al Jazeera . Pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a precizat că Washingtonul analizează un sistem de protecție navală pentru transporturile energetice și a cerut Corporației SUA pentru Finanțarea Dezvoltării Internaționale să ofere asigurări de risc politic pentru navele care operează în Golful Persic. Decizia vine în contextul în care multe companii de asigurări private au suspendat polițele pentru transporturile din zonă. Potrivit relatărilor citate de Breitbart , Pentagonul a concentrat în regiune una dintre cele mai mari desfășurări de forțe navale și aeriene din ultimele decenii, pentru a proteja rutele maritime și aliații regionali. În același timp, războiul intră în a patra zi și a provocat deja pierderi militare, inclusiv trei soldați americani uciși, potrivit informațiilor relatate de Reuters . Blocarea strâmtorii a generat efecte economice rapide la nivel global. Printre consecințele deja vizibile se numără: creșterea accelerată a prețurilor petrolului blocarea sau devierea unor transporturi maritime majore scumpirea asigurărilor pentru nave comerciale volatilitate pe piețele financiare internaționale Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Golful Oman și Oceanul Indian și este considerată unul dintre cele mai vulnerabile puncte strategice ale comerțului mondial cu energie. Orice blocaj prelungit riscă să provoace perturbări majore ale aprovizionării globale cu petrol și gaze, amplificând presiunea asupra economiilor deja afectate de tensiunile geopolitice. [...]
Ministrul Energiei admite că benzina și motorina pot ajunge la 10 lei/litru , dacă prețul barilului de petrol va depăși pragul de 110–120 de dolari, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit declarațiilor făcute la Digi24. Este o nuanțare semnificativă față de poziția exprimată cu o zi înainte. Bogdan Ivan a explicat că evoluția prețurilor la pompă depinde direct de cotațiile internaționale. „Dacă barilul de petrol va ajunge la 120 de dolari, atunci da, există acest risc”, a spus ministrul, adăugând că depășirea intervalului 110–120 de dolari ar putea împinge carburanții spre „pragul psihologic de 10 lei”. Declarația vine la doar o zi după ce oficialul respinsese categoric scenariul , calificând drept „minciuni sfruntate” informațiile privind un posibil preț de 10 lei/litru și susținând că o creștere mai mare de 3–5 bani nu este justificată în actualul context. Între timp, tensiunile din Orientul Mijlociu au dus la creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar investitorii se tem de eventuale perturbări ale livrărilor. Ministrul a afirmat că, la nivel guvernamental, se caută soluții pentru a absorbi șocul și pentru a limita impactul asupra consumatorilor. Evoluția barilului peste pragul de 110 dolari ar putea pune presiune directă pe prețurile din România, unde taxele și accizele reprezintă o componentă importantă a prețului final la pompă. În lipsa unei stabilizări rapide a situației externe, riscul unei noi scumpiri a carburanților rămâne deschis. [...]
