Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
China limitează scumpirea benzinei și motorinei, potrivit Știrile ProTV, care citează AFP, după creșterea abruptă a cotațiilor internaționale ale țițeiului pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al perturbării traficului prin strâmtoarea Ormuz.
Măsura anunțată luni vizează plafonarea creșterii maxime a prețurilor la carburanți pe piața internă, cu obiectivul de a reduce presiunea asupra consumatorilor și de a limita efectele economice ale scumpirilor la petrol.
„Pentru a atenua impactul acestei creșteri excepționale a prețurilor internaționale, a ușura povara care apasă asupra consumatorilor și a garanta stabilitatea economică, precum și bunăstarea socială, au fost puse în aplicare măsuri temporare de reglementare a prețurilor interne ale produselor petroliere rafinate, menținând în același timp cadrul actual al mecanismului de stabilire a prețurilor”, a subliniat Comisia.
Conform Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă, de la ultima ajustare a prețurilor în China, din 9 martie, „prețurile mondiale ale petrolului au crescut puternic” pe fondul intensificării conflictului. În acest context, autoritățile limitează scumpirile la aproximativ jumătate din nivelul care ar fi rezultat din mecanismul obișnuit de stabilire a prețurilor.
Plafonul anunțat se aplică, în termeni de creștere maximă, astfel:
Creșterea intră în vigoare în noaptea de luni spre marți, la miezul nopții, ora locală, adică la ora 18:00 în România. China este direct expusă la blocarea strâmtorii Ormuz, întrucât mai mult de jumătate din importurile sale de țiței transportate pe mare provin din Orientul Mijlociu și tranzitează în mare parte prin această rută, potrivit companiei de analiză Kpler.
Recomandate
Iranul amenință cu atacuri asupra infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu după ce Donald Trump a dat un ultimatum de 48 de ore privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit G4Media , care citează Sky News. Pe fondul escaladării, Teheranul a avertizat că prețurile globale ale petrolului ar putea rămâne ridicate pe termen lung dacă infrastructura energetică esențială a Iranului este atacată. În același timp, oficialii iranieni au transmis că ar viza „imediat” instalații energetice și petroliere din regiune în cazul unor lovituri asupra centralelor electrice iraniene. „Imediat după ce centralele electrice și infrastructura din țara noastră vor fi vizate, infrastructura critică, infrastructura energetică și instalațiile petroliere din întreaga regiune vor fi considerate ținte legitime și vor fi distruse într-un mod ireversibil, iar prețul petrolului va rămâne ridicat pentru o perioadă îndelungată.” Mesajul a fost publicat pe rețelele sociale de președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf , în contextul ultimatumului anunțat de Trump „aseară”, conform căruia, dacă Iranul nu „redeschide complet” Strâmtoarea Ormuz în 48 de ore, SUA „vor lovi și vor distruge complet centralele sale electrice”. Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim de țiței și produse petroliere, iar orice blocaj sau amenințare credibilă la adresa traficului se reflectă rapid în cotații. În acest caz, prețurile globale ale petrolului „au crescut puternic” după ce Iranul a blocat efectiv traficul maritim prin strâmtoare, mai notează sursa citată. [...]
SUA iau în calcul suspendarea temporară a unor sancțiuni asupra petrolului iranian , potrivit AGERPRES , care citează AFP, pe fondul tensiunilor din piața petrolului generate de războiul declanșat de Washington împreună cu Israelul împotriva Iranului. Măsura ar viza relaxarea unor sancțiuni impuse unilateral asupra petrolului iranian, în contextul în care conflictul a împins în sus prețul barilului după ce Iranul a restricționat traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru exporturile de petrol la nivel global. „În zilele următoare, am putea ridica sancțiunile asupra petrolului iranian care se află în prezent pe mare”, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Oficialul american a susținut că o astfel de decizie ar urmări să folosească „barilii iranieni împotriva iranienilor înșiși” pentru a ține prețurile mai jos, în timp ce SUA își continuă campania militară. Scott Bessent nu a indicat însă durata posibilă a relaxării. Conform AGERPRES, modelul invocat este o relaxare temporară anunțată săptămâna trecută de Washington pentru petrolul rusesc deja încărcat pe nave, care a permis comercializarea acestuia până la începutul lunii aprilie. În articol este descris și mecanismul sancțiunilor unilaterale americane, care urmăresc nu doar limitarea comerțului direct al SUA cu statele vizate, ci și descurajarea tranzacțiilor acestora cu țări terțe, prin amenințarea cu „sancțiuni secundare” (de exemplu taxe vamale sau restricționarea accesului la sistemele financiare și de asigurări americane). Elementele-cheie ale abordării prezentate de AGERPRES includ: posibila ridicare a sancțiunilor pentru petrolul iranian aflat deja pe mare, „în zilele următoare”; utilizarea sancțiunilor secundare pentru a influența comerțul dintre țările sancționate și state terțe; exemplul Indiei, căreia SUA i-au cerut să reducă achizițiile de petrol rusesc după amenințări cu taxe vamale secundare; faptul că și Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni unilaterale împotriva Rusiei după invazia în Ucraina. Deocamdată, rămâne neprecizat cât ar dura o eventuală suspendare a sancțiunilor pentru petrolul iranian și în ce condiții ar fi aplicată, dincolo de referirea la încărcăturile aflate deja pe mare. [...]
Motorina ar putea depăși 10 lei/litru în aprilie 2026 , iar prețul ar rămâne ridicat pe tot parcursul anului, chiar și într-un scenariu în care războiul din Iran s-ar opri imediat, potrivit Știrile ProTV , care citează o analiză semnată de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță . În analiza publicată joi, Chisăliță pornește de la cotații de aproximativ 110-112 dolari/baril pentru petrol și 1.150-1.180 dolari/tonă pentru motorină pe piețele internaționale. El susține că, inclusiv în varianta „super optimistă” în care prețurile ar reveni la niveluri estimate pentru 2026 înainte de conflict (87 dolari/baril pentru petrol și 850 dolari/tonă pentru motorină), scumpirea la pompă nu s-ar opri imediat: motorina ar continua să crească cel puțin încă trei săptămâni, trecând de pragul psihologic de 10 lei/litru, iar până la finalul lui 2026 ar putea coborî treptat, fără să scadă sub 9 lei/litru. Un element central al explicației ține de structura prețului la pompă. Dumitru Chisăliță afirmă că doar 32-38% din prețul unui litru de motorină ar reprezenta costul petrolului și al rafinării, în timp ce aproximativ 30% este acciza, TVA-ul încă 19%, iar restul revine distribuției, logisticii și marjelor comerciale. În această configurație, susține el, fiscalitatea ajunge să determine direct mai mult de jumătate din prețul final, ceea ce limitează viteza și amplitudinea ieftinirilor chiar dacă scad cotațiile internaționale. Pe partea de cerere, șeful AEI anticipează o presiune suplimentară în aprilie, când consumul de motorină în agricultură ar crește cu 20% până la 40% față de media anuală, pe fondul lucrărilor sezoniere (semănat, pregătirea solului, aplicarea fertilizanților). În paralel, ar urma să se intensifice activitatea în transporturi și construcții, ceea ce ar tensiona piața exact când fermierii au nevoie de combustibil, iar capacitatea lor de a amâna consumul este redusă. Chisăliță avertizează că scumpirea motorinei ar avea efecte în lanț în economie, de la costuri logistice mai mari și prețuri mai ridicate la alimente, până la proiecte de construcții mai scumpe, cu un potențial impact de 5% până la 10% asupra prețurilor finale ale unor bunuri și servicii, într-un context deja sensibil la inflație. În același timp, el susține că statul ar încasa mai mult TVA pe fondul scumpirii, estimând un plus de circa 500 milioane de euro la buget în 2026, dar că pierderile economice ar putea depăși acest câștig, inclusiv prin reducerea producției agricole, pe care o evaluează la 1-1,5 miliarde de euro în scenariul unor costuri ridicate persistente. [...]
Prețul țițeiului Brent a urcat la 112 dolari pe baril pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al extinderii atacurilor Iranului asupra infrastructurii energetice din Golf, potrivit Mediafax . Mișcarea a fost vizibilă joi, la deschiderea piețelor asiatice. În același timp, țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a urcat la 98,95 dolari pe baril, pe fondul temerilor legate de întreruperi de producție și de transport în regiunea Golfului. Conform OilPrice , Brent a crescut cu 4,27% până la 112,00 dolari, iar WTI a avansat cu 2,73% până la 98,95 dolari. Creșterea vine după ce Iranul a atacat infrastructura energetică din Orientul Mijlociu, ca represalii pentru atacuri anterioare asupra câmpului său de gaze South Pars. Qatarul a confirmat că atacurile cu rachete iraniene au provocat „daune extinse” în jurul complexului industrial Ras Laffan, descris drept cea mai mare instalație de gaze naturale lichefiate (GNL, adică gaz răcit până devine lichid pentru a fi transportat) din lume și un punct important pentru aprovizionarea globală cu gaze. În paralel, Emiratele Arabe Unite au suspendat operațiunile la instalația de gaze Habshan după incidente legate de rachete, iar resturile proiectilelor interceptate ar fi afectat și alte infrastructuri energetice, inclusiv câmpul petrolier Bab. Mediafax mai notează că Arabia Saudită, Kuweit, Irak și Bahrain continuă să fie ținte, iar Arabia Saudită a raportat interceptarea a 19 drone în Provincia de Est și a patru rachete lansate spre Riad. Indicator / element Detaliu din relatare Brent 112,00 dolari/baril (+4,27%) WTI 98,95 dolari/baril (+2,73%) Momentul reacției pieței Joi, la deschiderea piețelor asiatice Țintă menționată în Qatar Zona complexului Ras Laffan, cu „daune extinse” Măsură în EAU Suspendarea operațiunilor la instalația de gaze Habshan Risc pe transport maritim Navă la est de Strâmtoarea Ormuz, incendiu după un „proiectil necunoscut” (raport al agenției de securitate maritimă a Regatului Unit) Pe lângă impactul asupra producției, presiunea se vede și în zona transportului maritim: agenția de securitate maritimă a Regatului Unit a raportat că o navă aflată la est de Strâmtoarea Ormuz a luat foc după ce a fost lovită de un „proiectil necunoscut”. În ansamblu, atacurile și avertismentele de evacuare pentru instalații energetice sunt prezentate ca parte a unei strategii de a lovi infrastructura energetică a Golfului, cu efect direct asupra prețurilor petrolului și gazelor. [...]
Ministrul Energiei spune că limitarea exporturilor de combustibil ar tempera prețurile , în contextul declanșării stării de criză pe piața petrolului. Bogdan Ivan a afirmat, într-o conferință de presă, că măsura ar putea contribui la echilibrarea prețului din piață și la reducerea stimulentelor pentru redirecționarea carburantului către alte piețe. „Ne ajută foarte mult pe termen scurt, mediu și lung, în condițiile în care, am explicat mai devreme, faptul că dacă noi vom reuși și prin măsuri fiscale pe care cred că suntem obligați să reluăm, să avem un preț mai scăzut decât țările din jurul nostru, atunci vom limita tendința anumitor operatori economici de a-și îndrepta resursa de carburant înspre alte piețe, pentru a obține un venit suplimentar”, a declarat Ivan . Ministrul a spus că a discutat subiectul și la nivel european, în Consiliul pentru Transporturi, Telecomunicații și Energie (TTE), inclusiv direct cu comisarul european Dan Jørgensen. Ivan a susținut că oficialul european „încurajează orice măsură a statelor membre” pentru limitarea impactului negativ asupra prețurilor la energie, gaze naturale și combustibil, și a adăugat că adaosul de biocombustibil din benzină, în proporție de 8%, este „exclusiv adus din import”. Întrebat dacă ar putea fi introdusă, la un moment dat, o limitare a consumului de combustibil pentru populație, Ivan a răspuns că „în momentul de față nu se pune problema de așa ceva”, invocând nivelul de „lichiditate” existent în România. Totodată, ministrul a precizat că a făcut demersuri pentru obținerea unei decizii formale din partea Biroului de Control al Activelor Străine al SUA (OFAC) pentru repornirea rafinăriei PETROTEL Lukoil, în ideea creșterii capacității de rafinare interne. Pe fond, măsurile sunt parte din pachetul anunțat de Guvern odată cu declararea, începând de marți, a stării de criză pe piața petrolului, pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitatea de prelungire. Conform anunțului, autoritățile au în vedere limitarea adaosului comercial, controlul exporturilor și importurilor și reducerea biocarburanților, cu obiectivul de a proteja populația de scumpiri. [...]
Guvernul va declara stare de criză pe piața petrolului și va plafona adaosul comercial la carburanți, potrivit Mediafax . Măsurile urmează să fie adoptate marți, prin ordonanță de urgență, după discuțiile convocate de premierul Ilie Bolojan la Palatul Victoria. Conform informațiilor publicate, situația de criză va fi instituită inițial pentru 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive în tranșe de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au dus la această decizie. Guvernul susține că pachetul are ca obiectiv protejarea economiei și a populației pe durata crizei. În comunicatul citat de Mediafax, Executivul indică un set de intervenții care vizează atât prețul la pompă, cât și fluxurile comerciale și compoziția carburanților. Principalele măsuri anunțate sunt: limitarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora, „pe întregul lanț de activitate economică”; condiționarea exportului și/sau a livrărilor intracomunitare de benzină și motorină de acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Ministerului Energiei; reducerea cantității de biocarburant din benzină, cu scopul declarat de a diminua prețul final; monitorizarea permanentă a pieței de către ministerele Finanțelor, Economiei și Energiei, împreună cu Consiliul Concurenței , inclusiv pentru evaluarea altor măsuri care s-ar impune. La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Economiei Irineu Darău, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței, mai notează Mediafax. Din perspectiva pieței, plafonarea adaosului comercial și introducerea avizării prealabile pentru exporturi/livrări intracomunitare pot influența atât formarea prețurilor, cât și disponibilitatea produselor petroliere, în funcție de modul de aplicare și de durata efectivă a regimului de criză. Următorul pas este adoptarea ordonanței de urgență anunțate pentru marți, care va stabili cadrul concret de implementare. [...]
