Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Prețul petrolului fizic a urcat la circa 130 de dolari/baril, iar decalajul față de cotațiile futures indică tensiuni care pot reaprinde inflația și pot lovi creșterea economică dacă blocajele din Strâmtoarea Ormuz persistă, potrivit News, care citează CNBC.
În timp ce bursele – inclusiv S&P 500 – au atins maxime istorice pe fondul entuziasmului legat de inteligența artificială, piața petrolului arată o realitate diferită: prețurile din piața fizică sunt cu aproximativ 70% peste nivelurile din februarie și au depășit semnificativ cotațiile futures.
Diferența dintre piața fizică și cea futures este pusă pe seama perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzita anterior aproximativ 20% din oferta globală de energie. Potrivit estimărilor din industrie citate, până la 1 miliard de barili ar putea lipsi de pe piață până la normalizarea situației.
Analiștii avertizează că piața futures „reflectă mai degrabă așteptări și speranțe”, în timp ce piața fizică indică deja presiuni reale asupra economiei globale, ceea ce crește riscul ca investitorii să fie surprinși de amplitudinea unui șoc petrolier.
Estimările privind inflația sunt deja în creștere: indicatorii de piață ar sugera o rată de peste 3,5% în Statele Unite în următorul an, peste ținta de 2% a băncii centrale, cu evoluții similare menționate pentru Europa și Marea Britanie.
Experții citați avertizează că, dacă șocul petrolier persistă între trei și șase luni, efectele asupra inflației și creșterii economice ar putea deveni structurale. În scenarii extreme, traderii iau în calcul prețuri ale petrolului între 200 și 300 de dolari pe baril.
Pe fondul incertitudinii, investitorii ar începe să-și reorienteze strategiile către materii prime și „active reale”, anticipând creșteri ale inflației. Sunt menționate alocări mai flexibile către:
în timp ce expunerea pe sectorul tehnologic este menținută.
„Până când riscurile geopolitice se reflectă pe deplin în piețele financiare, este de obicei prea târziu pentru a le mai atenua”, avertizează specialiștii, subliniind necesitatea unor reacții rapide din partea investitorilor.
În evaluarea analiștilor, riscul major nu ține doar de durata conflictului, ci și de efectele pe termen lung asupra tendințelor economice, inclusiv relațiile comerciale globale și stabilitatea geopolitică.
Recomandate

Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze la minimul ultimilor 13 ani, iar riscul este o nouă rundă de scumpiri și volatilitate care poate ține piața sub presiune până în 2027 , potrivit Digi24 , care citează avertismentele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). La 30 octombrie, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de 75%, sub pragul minim de 80% stabilit la nivelul blocului comunitar și cel mai redus nivel pentru această perioadă din ultimul deceniu, conform raportului IEA menționat în articol. De ce contează: presiune pe prețuri și pe costurile industriei IEA avertizează că reumplerea depozitelor în primăvară ar urma să împingă cererea în sus, într-un moment în care piața globală rămâne tensionată, inclusiv pe fondul efectelor războiului din Iran. În acest context, Europa ar putea rămâne vulnerabilă la episoade de frig spre finalul iernii, cu efect direct în volatilitatea prețurilor. Un semnal deja vizibil este evoluția cotațiilor: pe 28 octombrie, prețurile de referință ale gazelor în Europa au depășit 100 euro/MWh pentru prima dată din decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus al stocurilor. La bursa TTF din Amsterdam , contractele futures cu livrare în luna următoare au urcat cu 4,34%, până la 99,97 euro/MWh, după ce atinseseră anterior 100,30 euro/MWh. Scenariul de stres: depozite sub 10% până la final de martie Simulările IEA indică faptul că nivelul depozitelor din UE ar putea coborî sub 10% până la 30 martie, în „cel mai grav scenariu”. Acesta presupune două condiții simultane: noi perturbări ale livrărilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz ; o iarnă neobișnuit de rece. Într-un astfel de context, IEA anticipează că volatilitatea prețurilor ar putea fi amplificată de valurile de frig de la finalul iernii, iar vulnerabilitatea pieței s-ar putea prelungi până la 30 martie 2027. Efecte în economie: facturi mai mari și reducerea producției în industrii energointensive Articolul notează că gospodăriile și consumatorii industriali resimt deja prețurile ridicate la energie în acest an, după ce conflictul cu Iranul a împins în sus prețurile la petrol, carburanți, gaze, electricitate și alimente. În plus, prețurile angro la gaze se transmit în facturile la gaze și electricitate, în condițiile în care centralele pe gaze stabilesc, de regulă, prețul energiei electrice în perioadele de vârf. Pe partea industrială, unele companii din sectoare care folosesc gazul ca materie primă — industria îngrășămintelor, chimia și siderurgia — și-au redus deja producția, pe fondul costurilor. În același timp, analiștii și experții din industrie citați în material se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze chiar și într-un scenariu cu iarnă blândă și cu încheierea războiului, din cauza nevoii Europei de a-și reface rezervele după scăderea la minime istorice. Contextul ultimului șoc major rămâne relevant: la începutul războiului din Ucraina, prețul gazelor a depășit 300 euro/MWh, amintește materialul. [...]

Iranul încearcă să evite raționalizările de iarnă prin stimulente financiare pentru reducerea consumului de gaze , pe fondul unei penurii agravate de avariile din infrastructură și de presiunea geopolitică, potrivit HotNews . Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf , a cerut populației să diminueze consumul de gaze cu „cel puțin 10%” odată cu apropierea sezonului rece, argumentând că este nevoie de o „mobilizare națională” pentru a reduce presiunile asupra aprovizionării. Miza este ridicată într-o țară unde temperaturile coboară frecvent sub 0°C iarna, mai ales în nord. Pentru a obține rapid efecte, autoritățile promit o compensație directă pentru economisire, indiferent de cantitate. „Oricine economiseşte combustibil, indiferent de cantitate, va primi imediat suma corespunzătoare în contul său bancar.” Deficit estimat și infrastructură afectată de război Iranul se confruntă de mult timp cu o penurie de gaze naturale, esențiale pentru încălzire, situație descrisă ca fiind accentuată de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie, în urma unui atac israeliano-american. Guvernul iranian susține că instalațiile de gaze, în special din sudul țării, au fost lovite de atacuri aeriene americane care au scos din funcțiune rafinării. În acest context, prim-vicepreședintele Mohammad Reza Aref a indicat la începutul lunii octombrie că autoritățile anticipează un deficit zilnic de gaze de 100 până la 250 de milioane de metri cubi în sezonul rece, potrivit agenției oficiale IRNA. Context geopolitic: Ormuz și presiunea economică Deși un armistițiu din aprilie a oprit aproape 40 de zile de bombardamente intense, iar în iunie a fost semnat un memorandum pentru încheierea conflictului, documentul a eșuat în iulie, iar negocierile sunt în impas. În paralel, conflictul s-a mutat în jurul Strâmtorii Ormuz , pe care Iranul afirmă că o controlează. Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene și susțin că urmăresc creșterea presiunii economice asupra Iranului, deja afectat de sancțiuni internaționale de decenii. (Context suplimentar: HotNews .) [...]

Rafinăria Petrotel-Lukoil riscă o nouă oprire din lipsă de țiței , la doar câteva zile după repornirea de la finalul unei pauze de 13 luni, pe fondul sistării pompării materiei prime de la Oil Terminal , potrivit Economedia . Miza este una operațională imediată, cu potențial efect economic într-o piață în care Petrotel are o cotă relevantă. Transferul de țiței către rafinărie ar fi fost întrerupt, conform informațiilor obținute de Mediafax, fără ca până acum să existe explicații oficiale privind motivul. Reprezentanții rafinăriei indică faptul că „surse apropiate operațiunii” susțin că oprirea ar fi venit în urma unei intervenții din cadrul Ministerului Energiei, însă această informație nu este confirmată oficial. Presiune pe stocuri: „cel mult trei zile” de funcționare Reprezentanții unității de la Ploiești spun că rafinăria mai are rezerve de țiței pentru cel mult trei zile, deși contractele cu CONPET și Oil Terminal au fost semnate, iar plata în avans a fost efectuată. În aceste condiții, o nouă oprire ar putea veni rapid, dacă alimentarea nu este reluată. Context: insolvență și supraveghere extinsă a statului Liderul sindical Adrian Negoiță avertizează asupra riscului de faliment al rafinăriei, aflată în insolvență din luna august, și nu exclude proteste ale angajaților. Petrotel-Lukoil este a treia cea mai mare rafinărie din România și are o cotă de circa 20% la nivel național, după Petromidia (Rompetrol) și Petrobrazi (OMV Petrom). Rafinăria fusese oprită după lucrări de mentenanță încheiate în octombrie anul trecut și este una dintre cele patru entități deținute de grupul rus aflate sub supravegherea extinsă a statului român, în contextul sancțiunilor internaționale introduse după declanșarea războiului din Ucraina. Ce urmează În lipsa unei explicații oficiale pentru sistarea pompării și având în vedere nivelul redus al stocurilor, evoluția depinde de reluarea rapidă a transferului de țiței către rafinărie. Dacă întreruperea persistă, unitatea ar putea fi nevoită să oprească din nou producția la scurt timp după repornire. [...]

Europa intră în iarnă cu un risc crescut de scumpire a gazelor , pe fondul unei combinații rare de fenomene meteo care poate împinge în sus consumul exact când stocurile sunt deja joase, potrivit Digi24 . Miza economică este directă: o iarnă mai rece și mai puțin vânt înseamnă cerere mai mare de gaze pentru încălzire și producție de energie, deci presiune suplimentară pe prețuri. De ce contează: cerere mai mare, stocuri mai mici Publicația arată că Europa s-ar putea confrunta cu o iarnă mai rece decât se anticipa, în contextul unei perturbări neobișnuit de timpurii a vortexului polar, suprapusă peste un episod El Niño „de intensitate excepțională”. Specialiștii citați spun că această combinație este atât de rară încât nu există un precedent istoric relevant pentru a estima efectele asupra cererii mondiale de energie, ceea ce adaugă incertitudine în piață. În paralel, riscul de preț vine din punctul de plecare: potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) , Europa a intrat în sezonul rece cu cel mai redus nivel al stocurilor de gaze din ultimul deceniu, limitând capacitatea de a absorbi un vârf neașteptat de consum. Mecanismul de scumpire: frig, vânt slab și concurență pe GNL Digi24 notează că temperaturile mai scăzute și producția mai mică de energie eoliană (din cauza vântului slab) pot crește nevoia de gaze naturale. În plus, AIE avertizează că rezervele europene reduse, împreună cu capacitățile limitate de stocare din unele țări importatoare de gaze naturale lichefiate (GNL) din Asia și America de Sud, ar putea intensifica concurența pentru transporturile de GNL, cu efect de presiune pe prețuri. Florence Schmit (Rabobank) indică două surse majore de volatilitate pentru Europa: riscurile geopolitice și condițiile meteorologice, menționând și perturbări ale livrărilor de GNL din Orientul Mijlociu. Tot ea atrage atenția că, în ultimele două săptămâni, din depozitele europene au fost retrase cantități „foarte mari” de gaze, un comportament neobișnuit pentru această perioadă. Unde sunt prețurile acum și ce interval e vizat În articol sunt menționate două repere recente pentru piața europeană: la final de octombrie, prețurile europene ale gazelor naturale au ajuns la 103,9 euro/MWh (aprox. 518 lei/MWh ), niveluri nemaiîntâlnite de la criza energetică din 2022 ; vineri, contractele futures TTF (Olanda) cu livrare în decembrie erau în jur de 87,28 euro/MWh (aprox. 436 lei/MWh ). David Lewis (Wood Mackenzie) spune că începutul sezonului de încălzire a fost deja relativ rece, iar vitezele reduse ale vântului în nordul Europei au agravat situația, limitând producția eoliană și crescând necesarul de gaze. El avertizează că o nouă scădere a temperaturilor sau menținerea vântului slab ar putea provoca dezechilibre importante între cerere și ofertă, cu posibile creșteri de preț în decembrie și ianuarie , pe măsură ce consumul se intensifică și rezervele continuă să scadă. [...]

Scăderea rapidă a prețurilor la pompă începe să se vadă în retail , cu benzina standard coborând sub pragul de 9 lei/litru într-un caz punctual, după mai multe luni, potrivit Economica . Mișcarea contează pentru costurile de transport ale populației și companiilor, mai ales în contextul în care ieftinirile au devenit aproape zilnice în ultima perioadă. La nivel național, duminică, 22 noiembrie, șoferii plătesc în medie 9,05 lei/litru pentru benzina standard și 10,53 lei/litru pentru motorină. Excepția notabilă la benzină este la Cluj-Napoca, unde litrul a ajuns la 8,99 lei, conform unei informații publicate de Mediafax. Unde s-a văzut pragul de 9 lei și cum arată mediile locale În județul Cluj, benzina are un preț mediu de 9,08 lei/litru, motorina 10,54 lei/litru, iar GPL 4,87 lei/litru, potrivit Barometrului Combustibililor . Cea mai ieftină benzină din județ (8,99 lei/litru) este la o stație DHR, iar motorina la cel mai scăzut preț se găsește la o benzinărie Rompetrol . În București, prețul mediu este de 9,09 lei/litru la benzină, 10,53 lei/litru la motorină și 4,82 lei/litru la GPL. Cea mai ieftină benzină din Capitală se vinde la o stație Lukoil, cu 9,05 lei/litru; motorina la cel mai scăzut preț este la o stație Petrom, iar GPL-ul cel mai ieftin la o stație Mol. Ce a împins prețurile în jos și la ce să se aștepte șoferii În trei săptămâni, benzina s-a ieftinit cu 89 de bani/litru, iar motorina cu 40 de bani/litru la benzinăriile Petrom, pe fondul unor reduceri operate la intervale de câteva zile, care mai nou au ajuns să fie zilnice. Potrivit aceleiași surse, ieftinirile „este posibil să continue” și vin după scăderea cotațiilor internaționale la carburanți, pe fondul coborârii cotațiilor petrolului la nivelul de 90 de dolari . [...]

Iran pregătește reluarea exporturilor de țiței printr-un convoi de peste 14 petroliere, testând blocada navală a SUA , într-o mișcare care poate reaprinde riscurile de securitate și volatilitatea pe piața petrolului, potrivit The Jerusalem Post . Datele de urmărire prin satelit și relatări din presa iraniană indică faptul că navele s-ar aduna în apropiere de insula Kharg, punctul de plecare pentru aproximativ 85%–90% din exporturile de țiței ale Iranului. Conform imaginilor satelitare și datelor de monitorizare a navelor, petrolierele ar fi echipate cu echipaje și ar naviga sub pavilion iranian, iar Teheranul ar urma să trimită convoiul spre Golful Oman „în zilele următoare”. Serviciul în limba persană al Euronews a descris informațiile drept „rapoarte neoficiale”, iar publicația notează că nu există o confirmare independentă că vreun convoi a plecat deja. Semnale din piață: transferuri navă-la-navă și o posibilă „primă ieșire” din blocadă TankerTrackers, companie care monitorizează petrolierele pe baza imaginilor satelitare, a transmis că datele sale sugerează că Iranul se pregătește să reia exporturile. Samir Madani, cofondator al companiei, a declarat pentru Reuters că o navă ar fi primit țiței iranian de la un alt vas în Golf. „Dacă părăsește zona blocadei, acesta va fi primul export maritim reușit de țiței iranian de la mijlocul lunii iulie.” Madani nu a identificat petrolierul, dar a spus că acesta nu este vizat de sancțiuni ale Departamentului Trezoreriei SUA. Separat, potrivit Asharq Bloomberg, aproximativ 200.000 de barili de petrol iranian ar fi fost transferați între petrolierele Olim și Hao Fan lângă Kharg, iar ambele nave și-ar fi oprit sistemele de urmărire în timpul transferului. Materialul descrie acest episod drept primul transfer navă-la-navă identificat de la reinstaurarea blocadei. Amenințări la adresa infrastructurii energetice din Golf, dacă SUA intervine Pregătirile raportate vin după publicarea unei opinii de către agenția Fars (afiliată Gardienilor Revoluției), care propune trimiterea unui grup de petroliere „care să străpungă” blocada. În scenariul prezentat, Teheranul ar avertiza că orice încercare militară americană de a ataca sau reține navele ar declanșa lovituri iraniene asupra infrastructurii energetice regionale, în special asupra facilităților petroliere din Emiratele Arabe Unite. Propuneri similare au apărut și în Hamshahri Online și la Young Journalists Club (YJC), iar presa iraniană a început să numească ideea „Planul Fereydun”. În plan politic intern, deputatul Mohammad Bayat a cerut renunțarea la o abordare „pasivă” și emiterea unui ultimatum către țările din regiune și către SUA, în timp ce un purtător de cuvânt al IRGC, Hossein Mohabbati, a avertizat că, dacă navele iraniene vor fi atacate, Iranul „va lovi mai dur”. SUA își extinde regulile de aplicare a blocadei, inclusiv pentru nave „terțe” Washingtonul a înăsprit aplicarea blocadei navale, pe fondul indiciilor că Iranul caută să reia exporturile. Potrivit unei noi directive emise de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) , navele care primesc încărcături prin transferuri navă-la-navă de la vase aflate sub incidența blocadei pot fi considerate ca încercând să eludeze restricțiile americane, chiar dacă nu au intrat niciodată în apele iraniene. Directiva precizează că astfel de nave „pot fi oprite, inspectate, deviate sau confiscate” și avertizează că neconformarea poate duce la măsuri de aplicare care includ folosirea forței. SUA au reinstaurat blocada pe 14 iulie, iar de atunci ar fi dezactivat mai multe petroliere care încercau să ajungă la Kharg, lovind cu rachete Hellfire camerele motoarelor, potrivit articolului. Înainte de începerea războiului în februarie, Iranul exporta aproximativ 1,5–2 milioane de barili de țiței pe zi, majoritatea către China. Ce urmează: un test cu miză mare pentru fluxurile de petrol și riscul regional Dacă un convoi de petroliere ar reuși să iasă din zona blocadei, ar fi un semnal operațional că Iranul poate relua exporturile pe mare, în pofida măsurilor SUA. În același timp, amenințările explicite la adresa infrastructurii energetice din Golf ridică miza: orice incident naval sau tentativă de interceptare ar putea escalada rapid, cu efecte directe asupra percepției de risc în regiune și, implicit, asupra prețurilor și livrărilor de petrol. [...]