Știri
Știri din categoria Infrastructură
Lotul Zimbor – Poarta Sălajului (12,24 km) de pe Autostrada Transilvania a ajuns la 98% execuție, iar apropierea de deschidere contează mai ales prin efectul operațional: tronsonul poate prelua trafic doar dacă este funcțională și descărcarea prin nodul Românași, aflat încă la 72%, potrivit Economedia.
Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, spune că UMB (Spedition UMB) este mobilizată pe cei 12,24 km cu 100 de muncitori și 60 de utilaje. În această etapă, pe lot se execută lucrări de detaliu și de finalizare, precum cofrare și betonare pentru colectarea și evacuarea apelor pluviale, drumuri de exploatare, ziduri de sprijin cu coloane forate și aplicarea de straturi de vopsea anticorozivă la structuri de la km 17+307 și km 18+535.
În paralel, UMB lucrează la Nodul Rutier Românași, descris ca punctul care va asigura descărcarea în DN1F și DJ108A pentru întreg tronsonul Târgu Mureș – Poarta Sălajului (155 km), până la finalizarea secțiunii Poarta Sălajului – Zalău (care include Tunelul Meseș). Aici, lucrările vizează taluzuri și rigole, precum și montarea parapetelor de protecție, iar stadiul fizic a ajuns la 72%, conform aceleiași informări.
Contractele pentru cei 42,3 km ai loturilor Nădășelu – Zimbor și Zimbor – Poarta Sălajului au fost semnate cu UMB în 28 decembrie 2020, respectiv 1 iulie 2020, cu 12 luni proiectare și 24 de luni execuție. Ordinele de începere au fost emise în 25 ianuarie 2021 și 31 mai 2021, iar autorizațiile de construire au venit etapizat în 2021, ultima în decembrie 2021.
Conform termenelor inițiale, lucrările ar fi trebuit finalizate în decembrie 2023, cel mai târziu în august 2024 dacă sunt luate în calcul disputele tehnice din dealul Zimbor și dificultățile din teren. Asociația Pro Infrastructură susține că UMB „este responsabil pentru o bună parte din întârziere”, chiar și ținând cont de alunecările de teren și de întârzieri administrative la CNAIR, și apreciază că „epopeea se apropie de sfârșit”.
Finanțarea pentru secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului este prin Programul Transport (PT) 2021–2027. În același timp, termenul-limită pentru cei 42 km dintre Nădășelu – Zimbor și Poarta Sălajului este august 2026, potrivit jaloanelor din PNRR menționate în material.
Lotul Zimbor – Poarta Sălajului este parte din secțiunea Gilău – Borș a Autostrăzii Transilvania, iar pentru acest lot (3B2) sursa indică:
Separat, pentru nodul Românași este menționat un contract distinct (selectat în noiembrie 2024) cu aceeași asociere, în valoare de 71,33 milioane lei fără TVA, cu 3 luni proiectare și 7 luni execuție.
În lipsa unei date ferme de deschidere în informațiile disponibile, ritmul de finalizare al nodului Românași rămâne indicatorul practic pentru momentul în care cei 12,24 km pot fi folosiți eficient în trafic, nu doar recepționați ca lucrări aproape terminate.
Recomandate
CNIR a cerut finanțare nerambursabilă de 12,55 milioane lei pentru Drumul Expres Brăila–Tulcea , un pas necesar pentru a bloca bani europeni în fazele pregătitoare ale proiectului, potrivit Economedia . Cererea a fost depusă în Programul Transport 2021–2027, Prioritatea 1, dedicată dezvoltării unei rețele rutiere conectate la TEN-T (rețeaua transeuropeană de transport). Cum arată finanțarea cerută și ce urmează procedural Valoarea totală a cererii de finanțare este de aproximativ 12,55 milioane lei (cu TVA) . Din sumă, 60% ar urma să vină din contribuția Uniunii Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) , iar diferența din bugetul de stat, inclusiv TVA. După evaluarea și aprobarea aplicației, contractul de finanțare ar urma să fie semnat conform procedurilor din ghidul programului, menționează publicația. De ce contează: proiectul leagă Dobrogea de restul țării prin Podul de la Brăila Drumul expres Brăila–Tulcea este gândit ca o legătură rutieră rapidă între cele două județe și ca o conexiune între Dobrogea, Muntenia și Moldova , prin podul peste Dunăre de la Brăila . În această logică, proiectul are rol de conectare regională și de integrare în rețeaua națională și europeană de transport. Potrivit CNIR, studiul de fezabilitate a fost aprobat de Consiliul Tehnico-Economic în aprilie 2026 , iar în prezent se lucrează la Proiectul pentru Autorizația de Construire , urmând apoi Proiectul Tehnic de Execuție . Parametrii proiectului: 61,6 km și 58 de structuri Drumul expres ar urma să aibă 61,6 kilometri și include: 58 de structuri : 18 poduri, 31 pasaje și 9 viaducte 5 noduri rutiere : Jijila, Luncavița, Isaccea, Telița și intersecția cu DX8 Tulcea–Constanța două parcări de scurtă durată două spații de servicii tip S1 un centru de întreținere și coordonare Investiția este încadrată la cofinanțare europeană prin FEDR, în Programul Transport 2021–2027, iar proiectul este prezentat ca relevant pentru dezvoltarea economică a zonei și reducerea timpilor de deplasare în estul țării. [...]
Autostrada A7 riscă să piardă finanțarea nerambursabilă din PNRR , după ce CNAIR admite, în documente interne consultate de HotNews , că cel puțin două tronsoane care ar fi trebuit să fie gata până în august 2026 nu vor fi finalizate la timp. Miza este direct bugetară: dacă jaloanele nu sunt îndeplinite, Comisia Europeană nu decontează cheltuielile ca granturi, iar statul rămâne să acopere costurile. Loturile vizate sunt primele două segmente ale A7 la nord de Bacău, până la Roman, cu contracte de aproape 660 milioane de euro. Autoritățile iau în calcul mutarea lor de pe componenta de granturi (bani nerambursabili) pe componenta de împrumuturi din PNRR, pentru a evita pierderea finanțării „gratis”. În PNRR, împrumuturile sunt tot bani europeni, dar rambursabili, la o dobândă menționată în articol ca fiind de circa 2%. Ce se schimbă în planul de finanțare și de ce contează În logica PNRR, jalonul pentru autostrăzi este finalizarea completă a proiectului. Dacă termenul-limită de 31 august 2026 nu este respectat, proiectul nu mai poate fi decontat din granturi, iar riscul se aplică „pe toată valoarea contractelor”, potrivit explicațiilor din articol. În paralel, autoritățile ar urmări să mute granturile eliberate către proiecte feroviare considerate mai „ușor” de încadrat în jaloane. Sursele citate de HotNews explică diferența de criterii astfel: „Jalonul la autostrăzi este terminarea completă a proiectului, pe când la CFR jalonul din PNRR de atins este să fie la 90% pachetul instalat de șine și traverse, nu e nevoie de electrificare, semnalizare sau darea în circulație ca să fie îndeplinit” Proiectele feroviare menționate ca alternative sunt primele două loturi din calea ferată Cluj–Oradea și calea ferată Timișoara–Lugoj, cu stadii fizice de peste 70% (conform articolului). În total, ar fi vorba de trei proiecte care însumează aproape 1 miliard de euro. CNAIR: „riscuri majore” și propunerea de mutare pe împrumuturi CNAIR a transmis Ministerului Transporturilor o informare în care vorbește despre „riscuri majore” și „probleme neprevăzute” care au blocat șantierele. Compania recomandă „reconfigurarea urgentă” a finanțării în PNRR și mutarea tronsoanelor întârziate din granturi în împrumuturi. Față de scenariul discutat la nivelul Transporturilor (mutarea doar a celor două tronsoane nord de Bacău–Roman), CNAIR propune și mutarea lotului 3 din Focșani–Bacău, invocând „fenomene meteo nefavorabile” în aprilie–mai 2026. Surse din Transporturi citate de HotNews spun însă că această mutare nu este agreată și că se va cere constructorului accelerarea pentru a finaliza și deconta din granturi circa 21 km până în august. Motivele invocate pentru întârzieri În informarea către Minister, CNAIR indică factori „independenți de voința Beneficiarului sau a Antreprenorului”, între care: probleme geologice: soluri necorespunzătoare, cu umiditate excesivă și umflări mari, neprevăzute în studiul de fezabilitate, care ar fi impus consolidări suplimentare; rețele de utilități „ascunse” descoperite în teren, care au blocat lucrări și au cerut refacerea planurilor de relocare și avize speciale; birocrație internă care ar fi întârziat mutarea rețelelor și exproprierile; efecte ale războiului din zona Golfului Persic asupra aprovizionării, cu scumpiri și întârzieri la materiale precum combustibil și bitum; vreme nefavorabilă în primăvara lui 2026, cu perioade în care „utilajele” nu ar fi putut lucra (martie–mai 2026 pentru Bacău–Pașcani și aprilie–mai 2026 pentru lotul 3 Focșani–Bacău). Explicația din afara CNAIR: constructor „peste capacitate” HotNews îl citează pe Ionuț Ciurea (Asociația Pro Infrastructura), care susține că principala cauză a întârzierilor este mobilizarea insuficientă, pe fondul unui portofoliu prea mare: grupul UMB ar fi contractat 10 tronsoane PNRR pe A7 (peste 255 km), din care ar fi fost dați în trafic circa 135 km. „Am spus că este prea mult de dus, că va fi peste capacitate sa cu atâtea contracte. Am avut dreptate.” Ciurea critică și CNAIR pentru lipsa de presiune contractuală (penalități, termene), iar ca soluții care ar fi putut limita riscul PNRR indică subcontractarea unor lucrări și prioritizarea A7 în detrimentul altor proiecte din portofoliul constructorului. Context: cât din A7 e deschis și ce urmează Potrivit articolului, din A7 au fost deschiși circa 200 km, iar alți 121 km sunt în lucru, finanțați prin PNRR. Alte două loturi (circa 61 km) au fost contractate cu UMB și ar urma să fie finanțate prin SAFE, iar continuarea ca drum expres până în Ucraina (56 km) a fost scoasă la licitație, dar nu este încă sub contract. În perioada următoare, decizia-cheie este dacă și câte tronsoane A7 vor fi mutate oficial de pe granturi pe împrumuturi în PNRR și dacă proiectele feroviare propuse pot prelua rapid finanțarea nerambursabilă fără a crea un nou risc de neîndeplinire a jaloanelor. [...]
România a semnat un contract de aproape 4,9 miliarde de lei pentru 27 km din Autostrada Unirii A8, finanțat prin Programul SAFE , primul proiect de autostradă realizat cu bani din acest mecanism, potrivit Știrile Pro TV . Miza economică este dublă: deschiderea unei noi surse de finanțare pentru infrastructură și accelerarea conectivității rutiere în nordul țării, cu efecte directe asupra mobilității și costurilor de transport. Ce include contractul și cât durează lucrările Contractul vizează tronsonul Târgu Neamț – Târgu Frumos al Autostrăzii Unirii A8. Lotul are o valoare de aproape 4,9 miliarde de lei, fără TVA, și o lungime de 27 de kilometri. Pe traseu sunt prevăzute, conform autorităților: 36 de poduri și pasaje; 4 tunele; 3 noduri rutiere la Moțca, Pașcani și Târgu Frumos. Durata totală estimată este de 46 de luni, din care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție. Legătura cu A7 și rolul pentru transportul regional În cadrul proiectului este inclusă și conexiunea cu Autostrada Moldovei A7. Legătura ar urma să fie realizată printr-un segment de autostradă de 5,5 kilometri, care va conecta A8 cu DN2 și cu nodul rutier de la Pașcani. Premierul demis Ilie Bolojan a indicat că semnarea contractelor pentru celelalte tronsoane ale A8 ar urma să aibă loc „în perioada următoare”, după soluționarea contestațiilor. De ce contează finanțarea prin SAFE Programul SAFE oferă României acces la finanțare pentru proiecte majore de infrastructură, considerate esențiale pentru dezvoltarea economică, mobilitate și siguranță rutieră. În mesajul său, Ilie Bolojan a legat proiectul de potențialul de dezvoltare al regiunii și de conectivitatea cu Republica Moldova și Ucraina. „Conectivitatea este o condiție de bază pentru dezvoltarea regiunilor, iar Autostrada Unirii va contribui la modernizarea și creșterea economică a jumătății de nord a României și la îmbunătățirea relațiilor comerciale cu Republica Moldova și Ucraina.” [...]
România a semnat primul contract A8 finanțat prin SAFE, o investiție de 4,87 miliarde lei. Contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 1 Moțca – Târgu Frumos din Autostrada Unirii (A8) a fost semnat joi, potrivit G4Media , marcând prima utilizare a programului european SAFE pentru acest proiect. Tronsonul Moțca – Târgu Frumos are 27 km și face parte din sectorul moldovean al A8. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horațiu Cosma a indicat că finanțarea prin SAFE este „un pas major” pentru conectarea Iașului la rețeaua europeană de transport. Contractul a fost semnat cu asocierea SA&PE Construct – Tehnostrade – Spedition UMB – Euro-Asfalt, iar valoarea investiției este de 4,87 miliarde lei (fără TVA). Durata totală a contractului este de 46 de luni. Un element operațional cu termen accelerat vizează realizarea, „în termen de maximum 12 luni”, a unui segment de 5,5 km care ar urma să asigure conexiunea rapidă dintre A8, DN2 și A7 Bacău – Pașcani, conform aceleiași surse. Ce include proiectul și de ce contează în trafic Potrivit informațiilor prezentate, tronsonul este proiectat să reducă ambuteiajele și accidentele de pe DN28, rută descrisă ca fiind printre cele mai aglomerate și periculoase din Moldova. Proiectul include: 36 de poduri și pasaje (lungime totală 8,5 km); 4 tunele (lungime totală 1,7 km); 3 noduri rutiere: Moțca, Pașcani și Târgu Frumos. [...]
Primul contract SAFE pe Autostrada A8, de 4,87 miliarde lei, mută presiunea pe execuție și pe conectarea rapidă cu A7. Potrivit HotNews , Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a semnat contractul pentru tronsonul 1 Târgu Neamț–Târgu Frumos, primul finanțat prin programul european SAFE pe A8. Contractul, în valoare de 4,87 miliarde lei (fără TVA), a fost semnat cu asocierea SA&PE Construct (lider) – Tehnostrade – Spedition UMB – Euro-Asfalt. De ce contează: finanțarea SAFE și calendarul de 46 de luni Semnarea marchează debutul finanțării prin Programul „Security Action for Europe” (SAFE) pentru Autostrada „Unirii” A8 pe segmentul Târgu Neamț (Moțca)–Iași–Ungheni. Durata contractului este de 46 de luni, din care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție. Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a indicat că instituția vizează semnarea rapidă și a următoarelor contracte după soluționarea contestațiilor și emiterea ordinului de începere „în cel mai scurt timp”, după constituirea garanției de bună execuție și parcurgerea pașilor procedurali. „Ne dorim să semnăm cât mai rapid posibil și următoarele contracte, imediat după soluționarea contestațiilor. După constituirea garanției de bună execuție și parcurgerea tuturor pașilor procedurali ne propunem să emitem Ordinul de începere în cel mai scurt timp, astfel încât să fie evitate situații recente, precum problemele unor contracte importante, inițial cu fonduri din PNRR pentru care, ulterior, a fost nevoie de identificarea altor soluții de finanțare.” Ce se construiește pe cei 27 km dintre Moțca și Târgu Frumos Pe traseul Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos (27 km), proiectul include: 36 de poduri și pasaje, cu o lungime totală de 8,5 km; 4 tunele, cu o lungime totală de 1,7 km; 3 noduri rutiere: Moțca, Pașcani și Târgu Frumos. Segment prioritar: 5,5 km în maximum 12 luni pentru legături cu DN2 și A7 În cadrul contractului, CNIR prevede construirea cu prioritate, în termen de maximum 12 luni, a unui segment de autostradă de 5,5 km, pentru a asigura legătura între secțiunea III Leghin–Târgu Neamț a A8 și DN2, respectiv conexiunea către A7 (Autostrada Moldovei) Bacău–Pașcani. Context: contractul a fost întors după contestație Semnarea vine după o schimbare de rezultat în procedură: contractul fusese atribuit inițial unei asocieri conduse de Danlin XXL, pentru o ofertă de 4,76 miliarde lei. UMB a contestat, iar instanța a decis reevaluarea ofertelor de către CNIR, ceea ce a dus la actuala atribuire. În paralel, UMB construiește tronsonul Moțca–Leghin și execută și tronsonul din A7, inclusiv nodul rutier de intersecție dintre cele două autostrăzi în zona Pașcani; pentru tronsonul din A7 este menționat un termen de finalizare estimat „anul acesta”, conform informațiilor citate. [...]
Bulgaria pornește lucrări de peste 448 mil. euro la autostrada Ruse – Veliko Tărnovo , un proiect cu finanțare europeană care vizează conectarea viitorului al treilea pod peste Dunăre la rețeaua rutieră internă, potrivit G4Media . Construcția a încă 40,14 km a fost marcată prin așezarea pietrei de temelie la intersecția traseului viitoarei autostrăzi cu drumul Ruse – Kubrat, conform Ministerului Dezvoltării Regionale din Bulgaria, informație transmisă de Sega și preluată de Rador Radio România. Secțiunea care intră acum în execuție este Ruse – Biala, iar costul ei este indicat la „o jumătate de miliard de euro”. Contractul pentru proiectare și construcție are o valoare de 448.160.167,62 euro fără TVA (aprox. 2,24 mld. lei), iar supervizarea lucrărilor este estimată la încă 6,5 milioane euro (aprox. 32,5 mil. lei). Cum este împărțit proiectul și unde se lucrează acum Întreaga autostradă Ruse – Veliko Tărnovo este planificată la 132,84 km și este împărțită în trei loturi: Ruse – Biala: 40,14 km (lotul care intră acum în construcție); șosea ocolitoare a orașului Biala: 35,4 km; Biala – Veliko Tărnovo: 57,2 km. Pentru lotul Ruse – Biala, lucrările acoperă traseul de la km 0+500 la km 40+640 și vor traversa terenurile municipalităților Borovo, Ivanovo, Dve Mogili și Ruse. Proiectul tehnic este finalizat, exproprierile s-au încheiat, iar autorizația de construire a fost emisă, conform informațiilor citate. Cine execută și cine supraveghează lucrările Proiectarea și construcția au fost atribuite companiei DZZD HEMUS-16320, un consorțiu care include: Infra Expert AD Avtomagistrali – Cherno More AD Patengineeringstroy-T EAD Transconsult-22 EOOD Supervizarea construcției a fost atribuită companiei DZZD LEADER CONSULT, cu participanți: Traffic Holding EOOD Strol – 1000 AD NR Consult EOOD DND EOOD Finanțare UE și rolul în rețeaua europeană Autostrada este prezentată ca un obiectiv important al rețelei rutiere europene, iar o parte din finanțare vine de la UE prin Programul pentru Conectivitate în Transport (Mecanismul pentru Interconectarea Europei) , care oferă „puțin peste 524 de milioane de euro” (aprox. 2,62 mld. lei). Traseul ar urma să pornească de la viitorul al treilea pod peste Dunăre și să ajungă în orașul Debeleț, unde traficul va fi divizat spre Pasul Șipka și Pasul Republicii. Elemente tehnice prevăzute pe primele două secțiuni Pe primele două secțiuni sunt planificate: 11 viaducte (dintre care 7 pe Ruse – Biala); 10 intersecții rutiere pentru conectarea drumurilor republicane și a unei părți din cele municipale; 8 intersecții agricole pentru acces la terenuri (4 pe Ruse – Biala); zone de recreere pe ambele părți ale traseului. Pentru a treia secțiune, Biala – Veliko Tărnovo, anul trecut a fost anunțată o achiziție publică pentru selectarea unui executant de proiectare și construcție, iar în continuare urmează procedura de licitație pentru selectarea supravegherii construcției. [...]
