Știri
Știri din categoria Infrastructură
Centura Timișoara Vest a ajuns la 13% execuție după trei luni, un ritm care contează direct pentru calendarul închiderii inelului de ocolire și pentru utilizarea finanțării europene din Programul Transport 2021–2027, potrivit Economedia, care citează Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara.
Proiectul „Varianta de Ocolire Timișoara Vest”, ultimul sector necesar pentru completarea centurii municipiului, are aproximativ 14 kilometri și prevede un drum cu două benzi pe fiecare sens, plus patru noduri rutiere denivelate. Valoarea contractului este de 1,41 miliarde lei (fără TVA), iar garanția lucrărilor este de 120 de luni.
Lucrările se derulează pe mai multe fronturi, cu accent pe intervenții care pot influența ritmul de execuție: îmbunătățirea terenului de fundare. Constructorul folosește, între altele, piloți de îndesare și saltele de balast cu geotextil și geogrile (materiale pentru stabilizarea și armarea terenului).
Pe componentele principale, DRDP Timișoara indică:
În zonele stabilite pentru cercetare, specialiștii Muzeului de Istorie din Satu Mare fac lucrări de descărcare arheologică, în paralel cu șantierul, pe suprafețele și în etapele prevăzute în proiect. Astfel de intervenții pot influența organizarea lucrărilor, prin condiționări de etapizare și acces pe anumite porțiuni.
Traseul traversează UAT Timișoara, UAT Săcălaz și UAT Sânmihaiu Român. În proiect sunt prevăzute 10 lucrări de artă, dintre care 3 cu complexitate tehnică ridicată, conform DRDP Timișoara:
Sunt planificate 4 noduri rutiere:
Constructorul este compania turcă Nurol İnşaat, iar DRDP Timișoara supervizează contractul derulat de CNAIR.
În context, inelul de centură al Timișoarei este aproape complet: după Centura Nord (finalizată în 2009) și Centura Sud (deschisă în 2024), Centura Vest ar urma să închidă cercul rutier din jurul orașului.
Recomandate
Varianta de Ocolire Timișoara Vest intră într-o fază intensă de execuție, cu impact direct asupra calendarului de deschidere a traficului , după ce pe traseu se lucrează în paralel la toate cele 10 poduri și pasaje, potrivit Economedia , care citează informări ale DRDP Timișoara. Proiectul are aproximativ 14 km, cu două benzi pe fiecare sens și patru noduri rutiere denivelate. Constructor este NUROL İnşaat, iar DRDP Timișoara are rol de supervizor al contractului derulat de CNAIR . Lucrări la structuri: fundații, consolidări și pregătirea montajului Pe șantier se execută lucrări în stadii diferite la poduri și pasaje, inclusiv la fundații și elevații. Sunt menționați și „piloți de îndesare”, utilizați ca măsură de consolidare a terenului de fundare în spatele culeelor (elementele de sprijin ale podurilor). În paralel, antreprenorul a început fabricarea grinzilor, care sunt depozitate în organizarea de șantier. Conform informațiilor transmise, în total vor fi „peste 600 de grinzi” ce urmează să fie montate la pasaje și poduri. Mobilizare în șantier și lucrări conexe CNAIR arată, într-o informare publicată pe Facebook, că avansează și lucrările de terasament, intervențiile la nodurile rutiere și la viitoarele spații de servicii, precum și relocarea canalelor ANIF și a rețelelor de telecomunicații. Pe șantier sunt „peste 300 de muncitori” și „peste 160 de utilaje”, între care autobasculante, autobetoniere, camioane, buldozere, compactoare, autogredere, încărcătoare, reciclatoare de sol, macarale, cisterne și utilaje de foraj. [...]
Mobilizarea de peste 1.000 de muncitori și 500 de utilaje pe primele două tronsoane ale Autostrăzii Sibiu–Făgăraș indică o accelerare a execuției , cu mize directe pentru respectarea termenelor contractuale împinse în 2028, potrivit Economedia , care citează date transmise de directorul general al Companiei de Drumuri, Cristian Pistol. Pe tronsonul 1 (Boița–Avrig), de 14,25 km, stadiul fizic este de 23,54%. Aici sunt mobilizați 648 de muncitori și 222 de utilaje, care lucrează la terasamente (umpluturi, decapări), lucrări hidrotehnice (gabioane) și structuri (armare și cofrare fundații, pile și elevații). Pe traseu se construiește și nodul rutier dintre A13 (Sibiu–Făgăraș), A1 (Pitești–Sibiu) și DN7, în zona Boița. Tronsonul 2 (Avrig–Arpașu de Jos), de 19,92 km, a ajuns la un stadiu fizic de 50,15%. Mobilizarea „s-a dublat față de vară”, cu 430 de muncitori și 340 de utilaje, care execută terasamente (umpluturi, fundații din balast), lucrări la structuri (cofrare cuzineți, betonare elevații, turnare beton la zidurile de sprijin), precum și gabioane și montaj de țevi de drenaj. Costuri și finanțare: 3,43 miliarde lei pentru primele două loturi Contractele pentru tronsoanele 1 și 2 au o valoare însumată de 3,43 miliarde de lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Ce spun monitorizările din teren: termenele rămân strânse, dar posibile Asociația Pro Infrastructură (API) apreciază că progresul fizic pe cele patru loturi ale A13 Sibiu–Făgăraș este „satisfăcător” și că există „șanse bune” ca antreprenorul să respecte termenele contractuale (12 luni proiectare și 36 de luni execuție), care se întind în 2028, de la ianuarie (lotul 3) până în octombrie (lotul 1). Într-un scenariu „(foarte) optimist”, API estimează că ar putea fi inaugurați la final de 2027 aproximativ 37,5 km între Avrig și Sâmbăta de Jos, adică tronsoanele 2 și 3. Asociația atrage însă atenția asupra volumului mare de structuri (poduri, viaducte, traversări de cursuri de apă și drumuri), inclusiv lucrări pe tablier metalic și cinci structuri în arc cu deschideri foarte mari. Context contractual: 6,62 miliarde lei pentru 68 km, finalizare în 2028 Cele patru tronsoane au fost semnate cu Makyol în 2023 (primele două în 24.11.2023, lotul 3 în 16 august 2023, lotul 4 în 20 septembrie 2023), pe o valoare totală de 6,62 miliarde lei (fără TVA) pentru 68,05 km de autostradă și încă 5,65 km de drum de legătură. Ordinele de începere au fost emise în 16 octombrie 2023 (lotul 3), 15 ianuarie 2024 (lotul 4) și 26 februarie 2024 (primele două). Au fost emise 12 autorizații de construire (câte trei pe tronson), „cu mari întârzieri”, între 15.11.2024 și 12.06.2026, iar API notează că, în funcție de aceste date, termenele contractuale de finalizare sunt împinse în 2028: ianuarie (lotul 3), iulie (lotul 2), septembrie (lotul 4) și octombrie (lotul 1). Autostrada Sibiu–Făgăraș (A13), cu o lungime totală de 68 km, trebuie să fie finalizată în 2028. [...]
Contractul pentru noul stadion „Dan Păltinişanu” din Timişoara, o investiţie de 569,8 mil. lei, a fost semnat , iar proiectul intră în etapa de proiectare, potrivit Ziarul Financiar . Lucrările vor fi realizate de asocierea Concelex (lider) – Construcţii Erbaşu – Terragaz, finanţarea fiind asigurată de Consiliul Judeţean Timiş şi de Ministerul Dezvoltării, prin Compania Naţională de Investiţii (CNI) . Proiectul are o valoare totală de 569,8 mil. lei (108 mil. euro) şi vine după demolarea vechiului stadion. Miza economică este dublă: un contract major pentru constructori şi o investiţie publică de anvergură care repoziţionează oraşul pe harta infrastructurii sportive capabile să găzduiască evenimente mari. Ce include proiectul şi ce standarde urmăreşte Conform informaţiilor transmise de constructori, viitoarea arenă va avea: 32.000 de locuri , cu tribune complet acoperite; o suprafaţă desfăşurată de 84.300 mp ; scaune violet, culoare asociată tradiţional fotbalului timişorean; omologare UEFA categoria 4 , nivel care permite organizarea de competiţii europene şi internaţionale, pe lângă meciurile echipei din Timişoara. Context: investiţii publice şi deficit de infrastructură sportivă Articolul plasează proiectul în contextul mai larg al infrastructurii sportive din România, descrisă ca fiind slab dezvoltată în multe zone, cu efecte asupra accesului copiilor la sport şi asupra performanţei, care necesită baze aliniate la standarde europene. În paralel, Ziarul Financiar aminteşte că lista proiectelor de investiţii publice prioritizate în 2025, publicată de Ministerul de Finanţe, include 195 de proiecte cu o valoare totală de 457,7 miliarde lei , între care se regăsesc şi investiţii în infrastructura sportivă (de la bazine de înot la stadioane). Cine sunt constructorii şi ce urmează Asocierea care va realiza stadionul este formată din Concelex, Construcţii Erbaşu şi Terragaz. Publicaţia notează şi implicarea recentă a Construcţii Erbaşu într-un proiect similar: sala polivalentă din Tulcea, o investiţie de 124 mil. lei, inaugurată la finalul lunii iulie, cu ocazia unei competiţii internaţionale. Pentru Timişoara, următorul pas imediat este finalizarea proiectării , etapă care precede execuţia propriu-zisă a lucrărilor, în baza contractului deja semnat. [...]
Închiderea pentru luni a Lotului 1 Sibiu–Boița riscă să mute din nou traficul greu pe DN7 , cu efect direct în timpi mai mari de transport și cozi pe Valea Oltului, potrivit informațiilor publicate de Economedia . Tronsonul de 13 kilometri din Autostrada Sibiu–Pitești ar urma să fie închis temporar pentru lucrări la nodul Boița. Publicația notează că închiderea este legată de mai multe intervenții: lucrări la nod, execuția viaductului de pe secțiunea Boița–Cornetu (realizat de Mapa) și racordarea cu Lotul 1 din Autostrada A13 Boița–Făgăraș (construit de Makyol), inclusiv excavații pentru bretele. Cât ar putea dura și când s-ar putea aplica Conform informațiilor Economedia, închiderea traficului ar urma să fie făcută pentru 90 de zile , cu posibilitatea extinderii până la un an . Momentul exact nu este încă stabilit. Inițial, Primăriile Tălmaciu și Boița au fost înștiințate că închiderea ar urma să înceapă la 21.09.2026 , însă termenul nu a fost pus în aplicare. Motivul indicat este că s-a mai putut turna încă un segment din viaductul Boița, segment la care se lucrează în prezent. După turnarea acestuia, „cel mai probabil” de săptămâna viitoare tronsonul va fi închis temporar, potrivit aceleiași surse. De ce nu se poate menține circulația pe bretele Pentru viaductul construit de Mapa pe secțiunea Boița–Cornetu se folosește un cofraj mobil de mari dimensiuni , iar Economedia arată că acest echipament ocupă gabaritul necesar pentru trecerea mașinilor pe breteaua de acces și ieșire de la nodul Boița. În plus, continuarea turnării „sub trafic” nu a fost agreată de Compania de Drumuri (CNAIR) . Ce se întâmplă cu traficul: deviere pe DN7, prin Valea Oltului Varianta avută în vedere de CNAIR, conform informațiilor din articol, este închiderea circulației pe Lotul 1 și redirecționarea traficului pe DN7 , prin Valea Oltului. Impactul operațional este imediat: șoferii care circulă acum direct pe A1 între Sibiu și Boița ar urma să revină pe DN7, ceea ce poate pune „din nou presiune” pe unul dintre cele mai aglomerate coridoare rutiere din zonă. Au existat alternative, dar nu sunt cele aplicate Surse consultate de Economedia susțin că ar fi existat și variante temporare pentru a menține o parte din trafic, în locul închiderii complete, precum: păstrarea circulației pentru vehicule care nu au nevoie de întregul gabarit; o deviere locală a bretelei. În acest moment, însă, opțiunea rămasă în lucru este închiderea completă a tronsonului și devierea pe DN7, conform informațiilor disponibile. [...]
Tronsonul Bacău–Pașcani de pe A7 intră în faza finală de execuție , după o mobilizare „record” de circa 5.500 de muncitori în șantier, ceea ce ar pune „cel puțin 50 de kilometri” pe traiectoria unei inaugurări în acest an, potrivit Economedia , care citează declarațiile secretarului de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu . Miza operațională este accelerarea livrării efective a unor segmente continue de autostradă, într-un proiect unde ritmul de șantier și capacitatea de a închide rapid lucrările „de finisaj” (siguranță rutieră, semnalizare, sisteme inteligente de transport) devin decisive pentru deschiderea traficului. Ce loturi sunt vizate și ce stadii de execuție sunt raportate Conform informațiilor prezentate, „linia dreaptă” pentru inaugurare vizează cel puțin primele două loturi ale tronsonului Bacău–Pașcani: Lotul 1 Săucești – Trifești (30,3 km) : a depășit 70% stadiu fizic de execuție; Lotul 2 Trifești – Gherăești (18,9 km) : se apropie de 70% . Separat, pe lotul 3 Mircești – Pașcani (28,09 km) lucrările continuă, iar stadiul fizic a ajuns la 54,6% . Pentru acest lot, finanțarea este asigurată din fonduri europene, potrivit aceleiași surse. Unde se vede „finalul de șantier”: lucrări în derulare Pe primele două loturi, lucrările menționate includ atât activități de structură, cât și elemente necesare pentru punerea în funcțiune: asfaltări în mai multe eșaloane, inclusiv la stratul de uzură; montarea grinzilor din beton, operațiune care a depășit 95%; lucrări la podul peste râul Moldova (tablier metalic montat integral; urmează predale, armare și turnarea betonului); sisteme de colectare a apelor pluviale (rigole și bazine de retenție); parapete de protecție, semnalizare verticală și orizontală; hidroizolații pe poduri și pasaje, panouri fonoabsorbante; lucrări la sistemul ITS (sisteme inteligente de transport) și la iluminat. În apropiere de Roman este prevăzut și un Centru de Întreținere și Coordonare (CIC) , inclusiv un Centru de Monitorizare și Informare (CMI) . Mobilizarea raportată și cine execută lucrările Pe întreg tronsonul Bacău–Pașcani, mobilizarea este descrisă ca „record”: 5.500 de muncitori în șantier. Publicația mai notează că aproape 600 de șoferi lucrează pe 296 de autobasculante , în două schimburi , iar în șantier sunt peste 500 de utilaje . Lucrările sunt realizate de asocierea Spedition UMB – SA&PE Construct – Tehnostrade , conform informațiilor din articol. [...]
Circulația pe Transalpina va fi limitată zilnic la 09:00–18:00 , o restricție cu impact direct asupra mobilității pe una dintre cele mai importante rute montane, pe fondul deteriorării vremii, potrivit Economedia . Măsura intră în vigoare de sâmbătă, 26 septembrie, și vizează sectorul DN67C – Transalpina dintre Rânca (km 34+800) și Obârșia Lotrului (km 59+800), a anunțat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) . Decizia este justificată de condițiile meteorologice nefavorabile la altitudini de peste 1.500 de metri, unde sunt prognozate ploi, lapoviță și ninsori. În noul regim, circulația va fi permisă zilnic doar în intervalul 09:00–18:00. CNAIR recomandă șoferilor să respecte semnalizarea rutieră instituită și să își planifice deplasările în funcție de programul redus. [...]
