Știri
Știri din categoria Infrastructură
Deschiderea a încă 47 km pe A7 leagă Bacăul de București pe aproape 300 km de drum rapid, dar restul tronsoanelor prinse în PNRR rămân sub presiunea termenelor și a finanțării, potrivit HotNews.
Circulația urmează să fie deschisă „în câteva zile”, la finalul lunii, pe un nou segment de 47 km din Autostrada „Moldovei” A7. Odată cu acest tronson, Bacăul va fi conectat practic de Capitală printr-un traseu neîntrerupt de aproape 300 km de șosea de mare viteză.
Miza nu este doar inaugurarea unui nou segment, ci continuitatea finanțării și a ritmului de execuție pentru tronsoanele A7 incluse în PNRR care „nu vor fi gata la timp”. În materialul HotNews, secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma explică ce se întâmplă cu aceste loturi și cum ar urma să fie finanțate șantierele mai departe, în condițiile pierderii finanțării PNRR pentru unele dintre ele.
Asociația Pro Infrastructura indică, la rândul ei, când ar putea fi deschise următoarele tronsoane din A7 și subliniază că inaugurarea lor depinde de evoluția lucrărilor și de condițiile din teren, fără ca în fragmentul publicat să fie detaliate aici termene concrete pentru fiecare lot.
Recomandate
Circulația pe centura municipiului Bacău se închide din 17 august, ora 07:00, până la 31 august , pentru lucrări de racordare la noile sectoare ale autostrăzii A7, potrivit Economedia . Măsura, anunțată de Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Bacău, va muta temporar traficul de tranzit pe rute ocolitoare, cu impact direct asupra timpilor de transport în zonă. IPJ Bacău a precizat că tronsonul de centură va fi închis „pentru realizarea lucrărilor de racordare la noile sectoare ale autostrăzii”. Închiderea este programată să înceapă luni, 17 august, la ora 07:00, și să se încheie pe 31 august. Rute alternative pentru tranzit prin zona Bacău Pentru șoferii care tranzitează municipiul Bacău, autoritățile indică următoarele variante: Traseul București – Suceava: DN2 – DJ252D – DJ252B – DJ252 – DN2F – Calea Bârladului (municipiul Bacău) – Calea Romanului (municipiul Bacău) – DN2 sau DN2 – DN2T – DN11 – Str. Arcadie Șeptilici (municipiul Bacău) – DN2G – DJ119B – DN15 – DN2U – DN2 Traseul București – Vaslui: DN2 – DJ252D – DJ252B – DJ252 – DN2F Traseul București – Piatra Neamț: DN2 – DN2T – DN11 – Str. Arcadie Șeptilici (municipiul Bacău) – DN2G – DJ119B – DN15 Închiderea temporară vine în contextul conectării centurii la noul tronson al A7, o etapă care, odată finalizată, ar trebui să schimbe fluxurile de trafic din zona Bacău, însă sursa nu oferă detalii despre calendarul ulterior al deschiderii conexiunii. [...]
Lotul 3 Răcăciuni–Bacău din A7 a ajuns la aproape 90% , un nivel care pune proiectul în zona critică pentru respectarea termenelor din PNRR , în condițiile în care România intră în ultima lună înainte de pragul de 31 august legat de jaloanele asumate pentru finanțarea europeană, potrivit Economedia . Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași anunță că se așterne „ultimii metri de asfalt” pe pasajul peste calea ferată din zona localității Cleja (județul Bacău), descris ca una dintre cele mai impresionante structuri de pe lotul 3. Pasajul are 1.215 metri lungime, este susținut de 260 de grinzi și are 33 de deschideri. Ce mai rămâne de făcut pe pasajul de la Cleja În etapa finală de șantier, lucrările menționate includ: așternerea stratului de uzură din mixturi asfaltice; montarea rosturilor de dilatație; execuția marcajelor rutiere; montarea parapetelor de siguranță. La nivelul întregului lot 3 Răcăciuni–Bacău, stadiul fizic „se apropie de pragul de 90%”, conform informațiilor prezentate. Miza PNRR: termenul de 31 august și riscul de întârziere Economedia plasează avansul lucrărilor în contextul unei „curse contra-cronometru” pe Autostrada Moldovei A7 , cu referire la termenul de 31 august până la care România trebuie să îndeplinească jaloanele din PNRR pentru a păstra finanțarea europeană aferentă celor șase loturi dintre Focșani și Pașcani. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a declarat că, după negocieri cu Comisia Europeană, România a reușit să păstreze toate cele șase loturi în finanțarea prin PNRR, dar respectarea termenului rămâne esențială. „Acum responsabilitatea este a noastră: să livrăm la timp acest obiectiv major pentru România. Vorbim despre aproape 2 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile și despre finalizarea celui mai important proiect de infrastructură rutieră aflat astăzi în execuție în regiunea Moldova”. Datele contractului pentru lotul 3 Răcăciuni–Bacău Lungime lot: 21,522 km Antreprenor: asocierea Spedition UMB SRL – SA&PE Construct SRL – Tehnostrade SRL Ordin de începere: 03.05.2023 Valoare contract: 1,673 miliarde de lei (fără TVA) Finanțare: fonduri europene nerambursabile (PNRR) Separat, CNAIR a decis să deschidă simultan loturile Adjud–Răcăciuni și Răcăciuni–Bacău, chiar dacă pe primul stadiul fizic este mai avansat, mai notează publicația. [...]
Deschiderea celor 12,24 km dintre Zimbor și Poarta Sălajului ridică rețeaua națională la 1.430 km și mută presiunea pe livrările din 2026 , într-un an în care autoritățile vorbesc despre încă cel puțin 200 km de drumuri de mare viteză, potrivit Economedia . Tronsonul a fost dat în circulație marți, la ora 16.00, și este prima inaugurare de autostradă din 2026. Odată cu acest sector, pe Autostrada Transilvania (A3) se poate circula acum pe 144 km, a declarat directorul general al CNAIR , Cristian Pistol. „Odată cu darea în circulație a acestui sector de 12 kilometri, vom putea circula pe Autostrada Transilvaniei pe 144 de kilometri. La nivel național, rețeaua de drumuri de mare viteză a crescut de la 1.418 kilometri la 1.430 kilometri” Tot Pistol a indicat o țintă de livrare pentru 2026 la nivel de rețea: „Perspectivele pentru anul acesta sunt de deschidere a cel puțin 200 de kilometri de drumuri de mare viteză” Impact local și finanțare: trafic greu mai puțin, proiect plătit din Programul Transport Noul tronson dintre Zimbor și Poarta Sălajului este prezentat ca o măsură cu efect direct în județul Sălaj: ar urma să contribuie la decongestionarea traficului greu și la reducerea timpilor de călătorie. Contractul pentru construcția celor 12,24 km a avut o valoare de 836,899 milioane de lei, fără TVA , și este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 . Ce urmează pe A3 în 2026: încă 56,41 km estimați de CNAIR CNAIR estimează că în 2026 vor mai fi dați în circulație 56,41 km din Autostrada Transilvania, pe secțiunile: Nădășelu – Mihăești Mihăești – Zimbor Suplacu de Barcău – Chiribiș La inaugurare, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a spus că A3 a fost mult timp asociată cu întârzieri și blocaje și a susținut că „lucrurile s-au schimbat”, indicând că în acest an ar urma să se deschidă și kilometrii de la Zimbor spre Nădășelu. Întârzieri și „lecții” de execuție: cronologia indicată de Pro Infrastructură Asociația Pro Infrastructură (API) atrage atenția că tronsonul Zimbor–Poarta Sălajului are o istorie de întârzieri: contractul a fost semnat cu UMB la 1 iulie 2020, iar pentru secțiunea vecină Nădășelu–Zimbor la 28 decembrie 2020. Ambele aveau termene inițiale de 12 luni proiectare și 24 de luni execuție, cu ordine de începere emise în 2021. Potrivit API, raportat la termenele inițiale, lucrările ar fi trebuit finalizate în decembrie 2023, respectiv cel mai târziu în august 2024 dacă sunt luate în calcul disputele tehnice. Asociația indică drept cauze atât responsabilitatea antreprenorului pentru o parte din întârzieri, cât și probleme tehnice majore pe traseu și întârzieri/indecizii administrative din partea CNAIR. În același timp, API vede o posibilă accelerare pe tronsoanele vecine: estimează că antreprenorul turc Ozaltin ar putea finaliza devierile de la Topa Mică și Nădășelu spre sfârșitul toamnei, cel târziu în decembrie, cu câteva luni înainte de termenul contractual. În acest scenariu, s-ar putea circula pe toți cei 42,3 km dintre Poarta Sălajului și Nădășelu și mai departe pe A3 până la Târgu Mureș, pe o distanță totală de peste 155 km. Următoarea inaugurare majoră: A7 Adjud Nord – Bacău Sud După cei 12,24 km deschiși pe A3, următoarea inaugurare importantă așteptată în rețea este pe Autostrada Moldovei A7: la finalul lunii august este estimată deschiderea a aproximativ 47 km între Adjud Nord și Bacău Sud. [...]
România riscă să nu valorifice pe deplin investițiile în trenuri noi , deoarece în multe stații diferența de nivel dintre peron și podeaua vagonului face îmbarcarea dificilă, potrivit Adevărul . Problema lovește direct în accesibilitate și în calitatea serviciului, chiar dacă materialul rulant este modernizat cu bani inclusiv din PNRR . Un exemplu recent a fost semnalat în gara Constanța , unde imagini distribuite pe rețelele sociale arată că, la trenul Interregio IR6086 pe ruta Constanța–București, urcarea rămâne greoaie din cauza distanței mari dintre peron și treptele vagonului, deși garnitura include vagoane modernizate. Publicația notează că situația nu este izolată și reflectă un decalaj mai larg: trenurile se modernizează mai repede decât stațiile. Unde se rupe lanțul: peroane vechi, trenuri proiectate pentru standarde noi În ultimii ani au intrat în circulație vagoane modernizate și rame electrice noi, care aduc dotări precum aer condiționat, prize, sisteme moderne de informare, spații pentru biciclete și toalete adaptate persoanelor cu mobilitate redusă. Însă, în multe gări, peroanele au rămas la înălțimi stabilite cu zeci de ani în urmă, sub nivelul pentru care sunt proiectate trenurile moderne. Consecința practică este o diferență mare de nivel între peron și podeaua vagonului, care obligă pasagerii să urce una sau chiar două trepte înalte. Astfel, „primul contact” cu trenul rămâne dificil în numeroase stații, chiar dacă restul călătoriei se desfășoară în condiții mai bune. Impact operațional: accesibilitatea rămâne parțială, deși există dotări Problema este resimțită mai ales de: persoane în vârstă; persoane cu dizabilități sau care folosesc scaun rulant; părinți cu cărucioare; călători cu bagaje voluminoase. În lipsa ajutorului din partea însoțitorilor sau a personalului feroviar, accesul poate deveni complicat sau chiar imposibil în anumite stații. Asociațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități au atras atenția, potrivit articolului, că accesibilitatea nu înseamnă doar trenuri moderne, ci și infrastructură adaptată în gări, astfel încât diferența dintre peron și tren să fie minimă. Ce prevăd standardele și de ce modernizarea durează În proiectele noi finanțate din fonduri europene se construiesc peroane înalte, care permit acces aproape la nivelul podelei trenului. În Europa sunt utilizate standarde de aproximativ 550 sau 760 de milimetri pentru înălțimea peronului, în funcție de infrastructură și specificații tehnice. În România, aceste standarde încep să fie aplicate pe liniile modernizate, dar rețeaua include încă sute de gări și halte fără lucrări. Asta face posibil ca aceeași garnitură să ofere acces facil într-o stație modernizată și îmbarcare dificilă într-o alta, chiar pe aceeași rută. Publicația explică și de ce adaptarea peroanelor nu s-a făcut peste tot: ridicarea unui peron poate implica refacerea instalațiilor, modificarea accesului călătorilor, adaptarea pasajelor pietonale, a drenajului și uneori reconfigurarea liniilor din stație, iar lucrările sunt etapizate și durează ani. Din acest motiv, trenurile noi au ajuns să circule înainte ca infrastructura din gări să fie adusă la standarde compatibile. De ce contează: investiția în material rulant rămâne „subutilizată” la îmbarcare Noile trenuri pot include inclusiv rampe sau lifturi pentru accesul persoanelor în scaun rulant, dar eficiența acestor dotări scade când obstacolul apare chiar la urcare. Adevărul compară situația cu transportul urban din București, unde introducerea tramvaielor Imperio a scos la iveală incompatibilități între vehiculele noi și unele refugii/peroane, care au necesitat lucrări suplimentare. Concluzia articolului este că modernizarea transportului feroviar trebuie făcută sincron: material rulant și infrastructură în gări. Altfel, pasagerii vor continua să întâlnească paradoxul trenurilor moderne deservite de peroane rămase la standarde vechi. [...]
Contractul pentru noul stadion „Dan Păltinişanu” din Timişoara, o investiţie de 569,8 mil. lei, a fost semnat , iar proiectul intră în etapa de proiectare, potrivit Ziarul Financiar . Lucrările vor fi realizate de asocierea Concelex (lider) – Construcţii Erbaşu – Terragaz, finanţarea fiind asigurată de Consiliul Judeţean Timiş şi de Ministerul Dezvoltării, prin Compania Naţională de Investiţii (CNI) . Proiectul are o valoare totală de 569,8 mil. lei (108 mil. euro) şi vine după demolarea vechiului stadion. Miza economică este dublă: un contract major pentru constructori şi o investiţie publică de anvergură care repoziţionează oraşul pe harta infrastructurii sportive capabile să găzduiască evenimente mari. Ce include proiectul şi ce standarde urmăreşte Conform informaţiilor transmise de constructori, viitoarea arenă va avea: 32.000 de locuri , cu tribune complet acoperite; o suprafaţă desfăşurată de 84.300 mp ; scaune violet, culoare asociată tradiţional fotbalului timişorean; omologare UEFA categoria 4 , nivel care permite organizarea de competiţii europene şi internaţionale, pe lângă meciurile echipei din Timişoara. Context: investiţii publice şi deficit de infrastructură sportivă Articolul plasează proiectul în contextul mai larg al infrastructurii sportive din România, descrisă ca fiind slab dezvoltată în multe zone, cu efecte asupra accesului copiilor la sport şi asupra performanţei, care necesită baze aliniate la standarde europene. În paralel, Ziarul Financiar aminteşte că lista proiectelor de investiţii publice prioritizate în 2025, publicată de Ministerul de Finanţe, include 195 de proiecte cu o valoare totală de 457,7 miliarde lei , între care se regăsesc şi investiţii în infrastructura sportivă (de la bazine de înot la stadioane). Cine sunt constructorii şi ce urmează Asocierea care va realiza stadionul este formată din Concelex, Construcţii Erbaşu şi Terragaz. Publicaţia notează şi implicarea recentă a Construcţii Erbaşu într-un proiect similar: sala polivalentă din Tulcea, o investiţie de 124 mil. lei, inaugurată la finalul lunii iulie, cu ocazia unei competiţii internaţionale. Pentru Timişoara, următorul pas imediat este finalizarea proiectării , etapă care precede execuţia propriu-zisă a lucrărilor, în baza contractului deja semnat. [...]
Restaurarea Refugiului Zănoaga arată cât de scumpă și complicată este întreținerea infrastructurii alpine : potrivit Adevărul , modernizarea adăpostului din Parcul Național Retezat a cerut aproape două săptămâni de lucru și o logistică aeriană pentru transportul materialelor la aproape 2.000 de metri altitudine. Intervenția a fost coordonată de Serviciul de Voluntariat Montan, cu sprijinul Administrației Parcului Național Retezat și al altor parteneri. Administrația parcului arată că pregătirea a început cu mult înainte de urcarea echipelor în munte (proiectare, pregătirea materialelor și organizarea transportului într-o zonă greu accesibilă). Logistica: 16 tone cu elicopterul, plus încă 3 tone urcate ulterior O parte esențială a proiectului a fost transportul materialelor. Conform Administrației Parcului Național Retezat, aproximativ 16 tone au fost duse cu sprijinul Inspectoratului General de Aviație (IGAv) , printr-o misiune aeriană derulată pe parcursul a trei zile, cu o echipă de șase persoane. Ulterior, Serviciul de Voluntariat Montan a mai transportat aproximativ 3 tone de materiale, ridicate în zona refugiului cu sprijinul Dunca Expediții. Lucrările efective au însemnat „opt zile intense de lucru”, în condiții dificile, la altitudine. Ce s-a schimbat la refugiu și de ce contează operațional Refugiul are acum acoperiș izolat și finisat, o suprafață de dormit mai mare, spații interioare refăcute și izolate, mobilier nou (inclusiv un pat etajat rabatabil) și o zonă de acces reorganizată. A fost creat și un hol care funcționează ca barieră termică, iar adăpostul are acum și acces de iarnă. Fosta magazie a fost transformată într-un spațiu destinat activităților și cercetării științifice, iar podeaua și structura fostei terase au fost refăcute. Infrastructură minimă pentru protecția zonei: toaletă amenajată lângă refugiu În apropierea refugiului a fost amenajată și o toaletă, într-o zonă considerată potrivită, cu scopul de a menține curățenia în jurul adăpostului. Serviciul de Voluntariat Montan descrie lucrările ca fiind deosebit de solicitante, inclusiv prin săpături până la stâncă și transportul a circa 3 tone de lespezi pentru egalizare și consolidare. Context: un punct vechi de popas, într-o rețea de refugii folosită de turiști Refugiul APNR Zănoaga se află la 1.997 de metri altitudine, pe malul lacului Zănoaga, descris ca fiind cel mai adânc lac din Retezat, cu o adâncime de aproape 30 de metri. Articolul amintește că este unul dintre cele mai vechi locuri de popas și explorare din zona alpină a Retezatului, menționat inclusiv în ilustrate din secolul al XIX-lea. În același context, sunt enumerate și alte refugii din Parcul Național Retezat (Salvamont Poiana Pelegii, Salvamont Bucura, Condor, APNR Stănuleți, Salvamont Stâna de Râu, Salvamont Buta), iar turiștii sunt sfătuiți să păstreze curățenia și să evite distrugerile, inclusiv riscurile de incendiu și deteriorarea adăposturilor. [...]
