Știri
Știri din categoria Infrastructură
Finalizarea în 2026 a două viaducte de pe A3 ar debloca circulația continuă pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș, un câștig operațional major pentru transportul rutier din Transilvania, potrivit Economedia. Directorul CNAIR, Cristian Pistol, spune că obiectivul este ca lucrările să fie încheiate „anul acesta”, pentru a permite deschiderea circulației pe secțiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului.
Cristian Pistol afirmă că a discutat pe șantier cu reprezentanții asocierii de constructori turci și români Ozaltin–Ilgaz–Visio Construct și a cerut finalizarea celor două viaducte, considerate „extrem de importante” pentru punerea în trafic a tronsonului Nădășelu – Poarta Sălajului (42,84 km).
Miza este conectarea continuă a unui segment lung de autostradă: odată terminate viaductele, se va putea circula fără întreruperi pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș, conform precizărilor șefului CNAIR.
Contextul imediat este inaugurarea, marți, a sectorului Zimbor – Poarta Sălajului, care adaugă 12,24 km de autostradă, cu deschiderea circulației de la ora 16.00.
Pe cele două structuri, lucrările sunt în faze diferite:
După montarea grinzilor și realizarea plăcilor de suprabetonare, constructorii mai au de executat:
Pe șantier sunt mobilizați 356 de muncitori și 239 de utilaje, iar stadiul fizic al proiectului a ajuns la 76,30%, potrivit datelor prezentate.
Contractul are o valoare de 995 de milioane de lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027. Pentru calendar, CNAIR indică drept țintă finalizarea „anul acesta”, fără a oferi o dată exactă de deschidere a circulației pe întregul segment condiționat de cele două viaducte.
Recomandate
Deschiderea celor 12,24 km dintre Zimbor și Poarta Sălajului ridică rețeaua națională la 1.430 km și mută presiunea pe livrările din 2026 , într-un an în care autoritățile vorbesc despre încă cel puțin 200 km de drumuri de mare viteză, potrivit Economedia . Tronsonul a fost dat în circulație marți, la ora 16.00, și este prima inaugurare de autostradă din 2026. Odată cu acest sector, pe Autostrada Transilvania (A3) se poate circula acum pe 144 km, a declarat directorul general al CNAIR , Cristian Pistol. „Odată cu darea în circulație a acestui sector de 12 kilometri, vom putea circula pe Autostrada Transilvaniei pe 144 de kilometri. La nivel național, rețeaua de drumuri de mare viteză a crescut de la 1.418 kilometri la 1.430 kilometri” Tot Pistol a indicat o țintă de livrare pentru 2026 la nivel de rețea: „Perspectivele pentru anul acesta sunt de deschidere a cel puțin 200 de kilometri de drumuri de mare viteză” Impact local și finanțare: trafic greu mai puțin, proiect plătit din Programul Transport Noul tronson dintre Zimbor și Poarta Sălajului este prezentat ca o măsură cu efect direct în județul Sălaj: ar urma să contribuie la decongestionarea traficului greu și la reducerea timpilor de călătorie. Contractul pentru construcția celor 12,24 km a avut o valoare de 836,899 milioane de lei, fără TVA , și este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 . Ce urmează pe A3 în 2026: încă 56,41 km estimați de CNAIR CNAIR estimează că în 2026 vor mai fi dați în circulație 56,41 km din Autostrada Transilvania, pe secțiunile: Nădășelu – Mihăești Mihăești – Zimbor Suplacu de Barcău – Chiribiș La inaugurare, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a spus că A3 a fost mult timp asociată cu întârzieri și blocaje și a susținut că „lucrurile s-au schimbat”, indicând că în acest an ar urma să se deschidă și kilometrii de la Zimbor spre Nădășelu. Întârzieri și „lecții” de execuție: cronologia indicată de Pro Infrastructură Asociația Pro Infrastructură (API) atrage atenția că tronsonul Zimbor–Poarta Sălajului are o istorie de întârzieri: contractul a fost semnat cu UMB la 1 iulie 2020, iar pentru secțiunea vecină Nădășelu–Zimbor la 28 decembrie 2020. Ambele aveau termene inițiale de 12 luni proiectare și 24 de luni execuție, cu ordine de începere emise în 2021. Potrivit API, raportat la termenele inițiale, lucrările ar fi trebuit finalizate în decembrie 2023, respectiv cel mai târziu în august 2024 dacă sunt luate în calcul disputele tehnice. Asociația indică drept cauze atât responsabilitatea antreprenorului pentru o parte din întârzieri, cât și probleme tehnice majore pe traseu și întârzieri/indecizii administrative din partea CNAIR. În același timp, API vede o posibilă accelerare pe tronsoanele vecine: estimează că antreprenorul turc Ozaltin ar putea finaliza devierile de la Topa Mică și Nădășelu spre sfârșitul toamnei, cel târziu în decembrie, cu câteva luni înainte de termenul contractual. În acest scenariu, s-ar putea circula pe toți cei 42,3 km dintre Poarta Sălajului și Nădășelu și mai departe pe A3 până la Târgu Mureș, pe o distanță totală de peste 155 km. Următoarea inaugurare majoră: A7 Adjud Nord – Bacău Sud După cei 12,24 km deschiși pe A3, următoarea inaugurare importantă așteptată în rețea este pe Autostrada Moldovei A7: la finalul lunii august este estimată deschiderea a aproximativ 47 km între Adjud Nord și Bacău Sud. [...]
Secțiunea 4 Tigveni–Curtea de Argeș de pe A1 Sibiu–Pitești intră în faza finală și ar putea fi deschisă în 2026 , înainte de termenul contractual din februarie 2027, pe fondul unui stadiu fizic de aproape 95% și al lucrărilor de finisaj aflate în derulare, potrivit Economedia , care citează declarațiile directorului general al CNAIR , Cristian Pistol. Pe cei 9,86 km ai secțiunii 4 se așterne stratul de uzură „pe ultimii metri”, iar antreprenorul austriac PORR este mobilizat în șantier cu 350 de muncitori și 156 de utilaje. În paralel, se execută lucrări specifice etapei de finalizare, de la amenajări pe taluzuri și șanțuri până la elemente de siguranță rutieră. Ce se mai lucrează pe secțiunea 4 și de ce contează operațional Conform CNAIR, pe traseu sunt în curs sau în pregătire lucrări precum: așternerea pământului pe taluzuri; amenajarea șanțurilor și rigolelor; montarea gabioanelor; montarea parapetului metalic, a panourilor fonoabsorbante și antiorbire, a semnalizării verticale și a gardurilor de împrejmuire. La cele 12 poduri și pasaje se montează plase de protecție, se execută rosturi în cale și lucrări pregătitoare pentru vopsirea anticorozivă, precum și instalarea sistemelor de evacuare a apelor pluviale. Tunelul Momaia: instalații, ITS și testele de siguranță Un punct critic pentru punerea în funcțiune rămâne tunelul Momaia (1.350 m), unde se montează instalații mecanice, electrice și ITS (sisteme inteligente de transport, folosite pentru monitorizare și managementul traficului). La clădirile operaționale aferente tunelului se instalează echipamente și se fac teste de presiune la instalațiile de stingere a incendiilor. În următoarele două luni sunt programate și alte teste pentru verificarea comportamentului la foc și la fum al echipamentelor montate, potrivit șefului CNAIR. „În ritmul actual de lucru, anul acesta se va putea deschide circulația pe această secțiune, mai devreme față de termenul contractual (februarie 2027). După finalizarea acestei secțiuni, se va putea circula pe aproximativ 54 km din cei 122 km ai autostrăzii Sibiu-Pitești.” Valoarea contractului pentru secțiunea 4 este de 1,678 miliarde de lei (fără TVA), finanțarea fiind asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027. Context: ce se întâmplă cu restul autostrăzii Sibiu–Pitești În acest moment sunt în lucru trei secțiuni ale A1 Sibiu–Pitești, parte a Coridorului IV Pan-European: Secțiunea 4 (Curtea de Argeș–Tigveni) : 9,86 km; termen contractual 2027, posibilă deschidere mai devreme (2026); Secțiunea 3 (Cornetu–Tigveni) : 37,40 km; termen contractual 2028; Secțiunea 2 (Boița–Cornetu) : 31,33 km; termen contractual 2028. Alte două secțiuni sunt deja deschise traficului: secțiunea 1 Sibiu–Boița (13,17 km), deschisă în decembrie 2022, și secțiunea 5 Curtea de Argeș–Pitești, unde deschiderile s-au făcut etapizat, cu finalizare înainte de termenul contractual menționat în material. [...]
Drumul Expres Brăila–Galați se apropie de deschidere, cu stadiu fizic de peste 97% , iar finalizarea podului peste Siret – ultimul obiectiv major rămas – devine critică pentru respectarea termenului anunțat pentru finalul lui 2026, potrivit Economedia . Constructorul român UMB a ridicat și poziționat încă un segment al tablierului podului peste râul Siret, operațiune care a durat trei ore și pentru care a fost folosită o macara de mare capacitate, de 700 de tone. Informațiile au fost transmise de directorul general al CNAIR , Cristian Pistol. Podul peste Siret, „ultimul obiectiv” rămas pe șantier CNAIR indică podul peste Siret drept elementul care mai trebuie închis pentru a putea deschide circulația pe întregul drum expres. În paralel cu montarea segmentelor de tablier, au fost finalizate lucrările de montare a hobanelor pentru faza 6 și au fost dezafectate fundațiile provizorii (piloneți) folosite la etapa anterioară de montaj. Podul hobanat peste Siret are 307,75 metri și este descris de șeful CNAIR drept una dintre puținele structuri de acest tip din România. Structura este realizată din nouă tronsoane, fiecare cu o greutate de 90 de tone; după aliniere, sectoarele urmează să fie sudate și conectate prin hobane la stâlpii de susținere de pe cele două maluri. Termenul de deschidere și contextul întârzierilor Circulația pe Drumul Expres Brăila–Galați „trebuie deschisă” până la finalul acestui an (2026), conform aceleiași surse. Proiectul a avut însă un istoric de amânări: Economedia a relatat anterior că deschiderea ar urma să aibă loc în toamnă, după ce, la finalul anului trecut, șeful CNAIR indica prima parte a lui 2026. În spațiul public au existat și semnale privind probleme de execuție și teren instabil. Spotmedia a relatat, pe baza declarațiilor purtătorului de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, că inaugurarea ar urma să fie în octombrie, iar Observator News a scris despre tasări apărute înainte de deschidere, pe fondul unui teren mai moale decât se anticipase și al unor ajustări față de datele din faza de proiectare. Datele proiectului și miza economică regională Drumul Expres Brăila–Galați are 10,76 km, iar valoarea contractului este de 449,42 milioane lei, fără TVA, finanțat prin Programul Transport 2021–2027. Conform CNAIR, legătura va uni Brăila și Galați și va crea o conexiune directă între Moldova și Muntenia, cu efect de amplificare a utilizării Podului suspendat peste Dunăre de la Brăila, deja în exploatare. „Acest nou Drum Expres va pune în valoare și mai mult Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, aflat deja în exploatare, ceea ce va contribui la dezvoltarea economică și la creșterea relevanței strategice a regiunilor din sud-estul, dar și din nord-estul României”, spune Cristian Pistol. [...]
Deschiderea Lotului 3 din A0 Nord depinde de finalizarea pasajului DN3 , iar ținta avansată de autorități rămâne „până la sfârșitul lunii septembrie”, în condițiile în care lucrările au ajuns la 91,5%, potrivit Economedia . Miza este operațională: fără acest punct, recepția și darea în trafic a întregului lot Afumați–Pantelimon nu pot fi închise, ceea ce întârzie funcționarea coerentă a semi-inelului nordic. Lotul 3 Nord al Autostrăzii Bucureștiului (A0), între DN2 și DN3, este o investiție cofinanțată din fonduri europene, iar secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu , a făcut o vizită pe șantier pentru a evalua ritmul execuției. Unde sunt lucrările: sectoare avansate, dar cu un „blocaj” major Pe mai multe zone-cheie, șantierul este într-o fază avansată, conform detaliilor prezentate de oficialul din Ministerul Transporturilor: Nodul rutier și pasajul peste DN2 : stratul de uzură este așternut; se montează parapete și panouri fonoabsorbante. Pasajul peste calea ferată București–Constanța : placa de suprabetonare este finalizată; urmează pregătirea pentru hidroizolație. Terasamentele rampelor sunt realizate în proporție de 90% (spre DN2) și 80% (spre DN3). Pasajul peste DC27 : terasamentul rampelor a ajuns la 90% . Lucrări conexe : continuă iluminatul public, sistemele ITS (sisteme inteligente de transport), taluzarea cu pământ vegetal și amenajarea rigolelor. Punctul critic: pasajul DN3 peste A0 și devierea traficului Segmentul considerat „cel mai sensibil” rămâne pasajul DN3 peste A0 . Deși s-a turnat placa de suprabetonare pe toate deschiderile și se montează elemente de parapet, rampele sunt încă în lucru . Pentru a permite construirea rampei dinspre Pantelimon, traficul pe DN3 urmează să fie deviat suplimentar . Scrioșteanu a legat explicit deschiderea lotului de acest obiectiv: „Punctul critic rămâne pasajul DN3 peste A0, iar în funcție de finalizarea acestuia va avea loc și recepția, respectiv darea în trafic a acestui lot de autostradă. Deși mobilizarea constructorului a mai crescut, menținem presiunea și sprijinul pentru acesta, în vederea finalizării și dării în trafic până la sfârșitul lunii septembrie”. De ce contează: funcționarea semi-inelului nordic și legăturile dintre autostrăzi Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a explicat că Lotul 3 este esențial pentru punerea în circulație și fluidizarea traficului pe A0 Nord, deoarece asigură: descărcarea circulației de pe lotul 4 (Pantelimon–Glina) ; conexiunea cu lotul 2 (Corbeanca–Afumați) , pe care se circulă deja de 2 ani; legătura între A3 (București–Ploiești, cu conexiune spre A7) , DN2 și A2 (București–Constanța) pe semi-inelul nordic. La finalul lunii iunie, Pistol indica un stadiu de aproape 90% și avertiza că este nevoie de accelerarea ritmului pentru finalizarea „până în toamnă”. În același context, CNAIR a transmis că, pentru închiderea lucrărilor în această toamnă, constructorul trebuie să crească semnificativ mobilizarea, iar instituția urmărește evoluția și cere respectarea graficului. Contract și finanțare Lotul 3 Afumați–Pantelimon este construit de compania chinezească China Civil Engineering Construction Corporation , iar valoarea contractului este de 397,99 milioane lei (fără TVA) . Finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027 . [...]
Centura Timișoara Vest a ajuns la 13% execuție după trei luni, un ritm care contează direct pentru calendarul închiderii inelului de ocolire și pentru utilizarea finanțării europene din Programul Transport 2021–2027 , potrivit Economedia , care citează Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara. Proiectul „Varianta de Ocolire Timișoara Vest”, ultimul sector necesar pentru completarea centurii municipiului, are aproximativ 14 kilometri și prevede un drum cu două benzi pe fiecare sens, plus patru noduri rutiere denivelate. Valoarea contractului este de 1,41 miliarde lei (fără TVA), iar garanția lucrărilor este de 120 de luni. Ce se execută acum pe șantier și unde sunt riscurile tehnice Lucrările se derulează pe mai multe fronturi, cu accent pe intervenții care pot influența ritmul de execuție: îmbunătățirea terenului de fundare. Constructorul folosește, între altele, piloți de îndesare și saltele de balast cu geotextil și geogrile (materiale pentru stabilizarea și armarea terenului). Pe componentele principale, DRDP Timișoara indică: terasamente : umpluturi și stabilizarea terenului; podețe : armare, cofrare, hidroizolații și montarea elementelor prefabricate; poduri și pasaje : au fost executați peste 500 de piloți din peste 1.000 prevăzuți în proiect. Lucrări arheologice în paralel cu execuția În zonele stabilite pentru cercetare, specialiștii Muzeului de Istorie din Satu Mare fac lucrări de descărcare arheologică, în paralel cu șantierul, pe suprafețele și în etapele prevăzute în proiect. Astfel de intervenții pot influența organizarea lucrărilor, prin condiționări de etapizare și acces pe anumite porțiuni. Elemente-cheie ale proiectului: traseu, lucrări de artă, noduri Traseul traversează UAT Timișoara, UAT Săcălaz și UAT Sânmihaiu Român. În proiect sunt prevăzute 10 lucrări de artă , dintre care 3 cu complexitate tehnică ridicată, conform DRDP Timișoara: pasaj peste DN 59A (Timișoara–Jimbolia) + pasaj peste CFR 100, 750 m ; pasaj peste DN 6 și CFR 133, 450 m ; pod peste râul Bega și peste rezervoarele de nămol, 450 m . Sunt planificate 4 noduri rutiere : la intersecția cu DN 69 (Timișoara–Arad) și VTM Nord; la intersecția cu DN 6 (Timișoara–Cenad); la intersecția cu DN 59A (Timișoara–Săcălaz); la intersecția cu Radiala Nouă de Vest. Constructorul este compania turcă Nurol İnşaat , iar DRDP Timișoara supervizează contractul derulat de CNAIR. În context, inelul de centură al Timișoarei este aproape complet: după Centura Nord (finalizată în 2009) și Centura Sud (deschisă în 2024), Centura Vest ar urma să închidă cercul rutier din jurul orașului. [...]
O parcare de pe Autostrada Transilvania va include o pistă de urgență de circa 3 km pentru aeronave , amenajată pe tronsonul Suplacu de Barcău–Chiribiș, un sector cu istoric complicat încă din perioada contractului Bechtel, potrivit Profit . Facilitatea este prevăzută în proiect și este construită în paralel cu lucrările la autostradă, cu miză operațională: o zonă dedicată pentru aterizări în situații excepționale. Declarația privind amenajarea pistei aparține lui Beniamin Rus, proprietarul Selina, citat de bihon.ro: „Acum amenajăm parcarea unde, în regim de urgență, pot fi parcate avioane. Avem o pistă de aproximativ trei kilometri unde pot ateriza aeronave în situații de urgență.” Stadiul lucrărilor pe Suplacu de Barcău–Chiribiș și ce se execută acum Sectorul Suplacu de Barcău–Chiribiș, de peste 26 km, a depășit pragul de 80% stadiu fizic, iar pe aproximativ 15 km a fost așternut deja stratul final de uzură, inclusiv pe viaductul de la Suplacu de Barcău (1,8 km), peste lacul de acumulare cu același nume. Conform datelor din teren prezentate în material, lucrările sunt avansate la: poduri (aprox. 90%), terasamente (peste 95%), asfalt (aprox. 70%), parapete (aprox. 40%). Constructorul își concentrează eforturile în zona Suplacu de Barcău, unde sunt în lucru ultimele două poduri peste autostradă, un debleu săpat în fostul câmp de sonde Petrom și finalizarea unor umpluturi și ziduri de sprijin către limita cu județul Sălaj. La celălalt capăt al lotului, avansează nodul rutier Chiribiș, parcările de scurtă durată și Centrul de Întreținere și Monitorizare aferent sectorului. Impact: continuitate pe A3 până la frontieră și calendarul de deschidere Finalizarea lotului din județul Bihor ar urma să permită circulația fără întrerupere pe Autostrada Transilvania de la Nușfalău (județul Sălaj) până la Borș, la frontiera cu Ungaria, pe 74 km. În material se arată că cei 26,35 km ai secțiunii sunt programați pentru finalizare în 2026, iar autoritățile transmit că, dacă se menține ritmul de lucru, deschiderea circulației ar putea avea loc tot în 2026. Totodată, este menționat că acest lucru ar permite circulația pe 170 km din Autostrada Transilvania. Contract, finanțare și supervizare Pentru proiectare și execuție, contractul este de 884,12 milioane lei (fără TVA), finanțat prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Antreprenorul indicat este Construcții Erbașu SA , cu o durată contractuală de 24 de luni (6 luni proiectare, 18 luni execuție), cu începerea proiectării la 15.03.2024 și a lucrărilor la 20.01.2025. Separat, la începutul anului, Compania Națională de Investiții Rutiere a semnat contractul de supervizare pentru lotul 3C2 Chiribiș–Biharia cu asocierea Ventra Project Management (lider) – Utiber Kozuti Beruhazo Kft, în valoare de 14,9 milioane lei, finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027. Subsecțiunea 3C2 Chiribiș–Biharia are 28,5 km. În context, Profit notează și că tronsonul adiacent Nușfalău–Suplacu de Barcău (13,5 km) a fost deschis la final de septembrie 2023, iar segmentul de la Biharia la graniță este deschis din 2020, în timp ce lucrările pe Chiribiș–Biharia sunt „proaspăt începute”. [...]
