Știri
Știri din categoria Infrastructură
Curtea de Apel București a blocat temporar transferul a cinci proiecte rutiere de circa 10 miliarde de euro după ce a suspendat ordinul ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță, care muta investițiile de la CNAIR la CNIR, potrivit Digi24. Decizia are un impact operațional imediat: proiectele rămân, cel puțin deocamdată, în portofoliul CNAIR, iar reorganizarea administrării lor este pusă pe pauză.
Instanța a admis cererea CNAIR și a suspendat executarea Ordinului MTI nr. 475/05.05.2026 și a actelor subsecvente „până la pronunțarea instanței de fond”. Hotărârea este executorie și poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, conform soluției publicate pe portalul instanței și citate de Digi24 (cu trimitere la News.ro).
„Suspendă executarea Ordinului Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii nr. 475/05.05.2026 şi a actelor subsecvente acestuia până la pronunţarea instanţei de fond. Executorie. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii (...)”, se arată în soluția instanței.
Ordinul suspendat prevedea transferul, în 15 zile, a cinci proiecte mari către CNIR, companie nouă în arhitectura instituțională a investițiilor rutiere. Lista proiectelor menționate:
Valoarea estimată a pachetului este de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei).
Miza imediată este continuitatea administrării proiectelor. CNAIR a cerut revocarea integrală a ordinului, invocând că transferul ar fi fost decis fără consultare și că CNIR nu ar avea capacitatea administrativă necesară pentru a prelua simultan proiecte de asemenea dimensiune.
În paralel, Radu Miruță a trimis o adresă conducerii CNAIR prin care îi reamintea directorului general obligația de a semna protocoalele de predare-primire, iar ulterior a trimis Corpul de Control la CNAIR, potrivit informațiilor din articol.
Suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea pe fond a cauzei. Separat, hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, ceea ce poate prelungi incertitudinea privind cine gestionează, în final, aceste proiecte și în ce calendar.
Recomandate
Lucrările au început efectiv pe Lotul 1D Joseni–Ditrău al Autostrăzii Unirii A8, un contract de 821 milioane lei fără TVA , iar șantierul va fi monitorizat public prin transmisii live și supraveghere online, potrivit Economedia . Miza operațională este dublă: accelerarea execuției (prin autorizarea întregului traseu) și creșterea transparenței, prin camere web și filmări periodice cu drona. Ce se construiește și în ce termen Lotul 1D Joseni–Ditrău are 14,4 kilometri și este primul lot de autostradă aflat în construcție în județul Harghita. Termenul de finalizare a lucrărilor este de doi ani, iar durata totală a contractului este de 34 de luni, împărțită în: 10 luni pentru proiectare; 24 de luni pentru execuție. Valoarea contractului este de 821 milioane lei fără TVA, respectiv aproximativ 911 milioane lei cu TVA. Monitorizare online: camere web și filmări cu drona CNIR precizează că, potrivit contractului, constructorul trebuie să asigure supravegherea online a lucrărilor prin instalarea a minimum două camere web în fiecare punct de lucru și minimum 10 camere pe întreg șantierul. În plus, antreprenorul și supervizorul vor realiza câte o filmare cu drona la fiecare două săptămâni, inclusiv pe sectoarele unde nu se lucrează. Transmisiile live sunt disponibile pe site-ul oficial al CNIR, la această adresă: CNIR . „Pentru accelerarea acestui proiect, CNIR a dispus măsuri precum punerea șantierului la dispoziția antreprenorului pentru organizare și lucrări pregătitoare, iar Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a eliberat Autorizația de Construire pentru întreg traseul, ceea ce a permis începerea în forță a lucrărilor efective cu aproape trei luni înainte de termen.” Elemente-cheie de pe traseu și cine execută Pe traseu sunt prevăzute 18 poduri, pasaje și viaducte, trei ecoducte (pasaje pentru traversarea faunei), un nod rutier la Ditrău și o descărcare provizorie, astfel încât lotul să poată funcționa independent până la finalizarea sectorului următor, Ditrău–Grințieș. Cea mai complexă structură este pasajul peste calea ferată din zona Lăzarea, cu o lungime de 702 metri. În etapa de proiectare, constructorul a realizat teste pe piloți de probă pentru verificarea fundațiilor și validarea soluțiilor geotehnice. Contractul a fost atribuit asocierii Danlin XXL (lider) – Groma Hold – Intertranscom Impex SRL. Pentru Danlin, acesta este primul contract de autostradă, compania neavând până acum proiecte de infrastructură mare. Context: primul șantier deschis pe sectorul montan al A8 Lotul Joseni–Ditrău este primul șantier deschis pe sectorul montan al Autostrăzii Unirii, descris de CNIR drept una dintre cele mai ambițioase investiții de infrastructură din România: peste 110 kilometri între Sovata și Pipirig, cu investiții estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, incluzând viaducte, tuneluri și lucrări complexe de consolidare. Pentru detalii despre avizarea proiectului tehnic și ordinul de începere, Economedia a relatat anterior aici: Economedia . [...]
Racordarea A7 la Centura Bacău impune închiderea completă a VO Bacău timp de două săptămâni , potrivit Economica , care citează Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași. Din informațiile transmise de DRDP Iași, nodul rutier Bacău-Sud este pregătit pentru conectarea cu Varianta Ocolitoare (VO) Bacău: sunt realizate marcajele, este montat parapetul de protecție, iar în această etapă se lucrează la taluzări, la betonarea separatoarelor de hidrocarburi și la instalațiile de iluminat. Închiderea traficului pe VO Bacău: perioada și motivul VO Bacău (A7) urmează să fie închisă integral circulației auto în intervalul 17 august – 31 august 2026 , pentru a permite racordarea cu noile tronsoane aflate în lucru ale Autostrăzii Moldovei. Cine a cerut măsura și pe ce bază Închiderea a fost dispusă la solicitarea antreprenorului , în baza avizului comun emis de CNAIR SA și IGPR , conform informațiilor citate. [...]
Deschiderea celor 12,24 km dintre Zimbor și Poarta Sălajului ridică rețeaua națională la 1.430 km și mută presiunea pe livrările din 2026 , într-un an în care autoritățile vorbesc despre încă cel puțin 200 km de drumuri de mare viteză, potrivit Economedia . Tronsonul a fost dat în circulație marți, la ora 16.00, și este prima inaugurare de autostradă din 2026. Odată cu acest sector, pe Autostrada Transilvania (A3) se poate circula acum pe 144 km, a declarat directorul general al CNAIR , Cristian Pistol. „Odată cu darea în circulație a acestui sector de 12 kilometri, vom putea circula pe Autostrada Transilvaniei pe 144 de kilometri. La nivel național, rețeaua de drumuri de mare viteză a crescut de la 1.418 kilometri la 1.430 kilometri” Tot Pistol a indicat o țintă de livrare pentru 2026 la nivel de rețea: „Perspectivele pentru anul acesta sunt de deschidere a cel puțin 200 de kilometri de drumuri de mare viteză” Impact local și finanțare: trafic greu mai puțin, proiect plătit din Programul Transport Noul tronson dintre Zimbor și Poarta Sălajului este prezentat ca o măsură cu efect direct în județul Sălaj: ar urma să contribuie la decongestionarea traficului greu și la reducerea timpilor de călătorie. Contractul pentru construcția celor 12,24 km a avut o valoare de 836,899 milioane de lei, fără TVA , și este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 . Ce urmează pe A3 în 2026: încă 56,41 km estimați de CNAIR CNAIR estimează că în 2026 vor mai fi dați în circulație 56,41 km din Autostrada Transilvania, pe secțiunile: Nădășelu – Mihăești Mihăești – Zimbor Suplacu de Barcău – Chiribiș La inaugurare, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a spus că A3 a fost mult timp asociată cu întârzieri și blocaje și a susținut că „lucrurile s-au schimbat”, indicând că în acest an ar urma să se deschidă și kilometrii de la Zimbor spre Nădășelu. Întârzieri și „lecții” de execuție: cronologia indicată de Pro Infrastructură Asociația Pro Infrastructură (API) atrage atenția că tronsonul Zimbor–Poarta Sălajului are o istorie de întârzieri: contractul a fost semnat cu UMB la 1 iulie 2020, iar pentru secțiunea vecină Nădășelu–Zimbor la 28 decembrie 2020. Ambele aveau termene inițiale de 12 luni proiectare și 24 de luni execuție, cu ordine de începere emise în 2021. Potrivit API, raportat la termenele inițiale, lucrările ar fi trebuit finalizate în decembrie 2023, respectiv cel mai târziu în august 2024 dacă sunt luate în calcul disputele tehnice. Asociația indică drept cauze atât responsabilitatea antreprenorului pentru o parte din întârzieri, cât și probleme tehnice majore pe traseu și întârzieri/indecizii administrative din partea CNAIR. În același timp, API vede o posibilă accelerare pe tronsoanele vecine: estimează că antreprenorul turc Ozaltin ar putea finaliza devierile de la Topa Mică și Nădășelu spre sfârșitul toamnei, cel târziu în decembrie, cu câteva luni înainte de termenul contractual. În acest scenariu, s-ar putea circula pe toți cei 42,3 km dintre Poarta Sălajului și Nădășelu și mai departe pe A3 până la Târgu Mureș, pe o distanță totală de peste 155 km. Următoarea inaugurare majoră: A7 Adjud Nord – Bacău Sud După cei 12,24 km deschiși pe A3, următoarea inaugurare importantă așteptată în rețea este pe Autostrada Moldovei A7: la finalul lunii august este estimată deschiderea a aproximativ 47 km între Adjud Nord și Bacău Sud. [...]
Finalizarea în 2026 a două viaducte de pe A3 ar debloca circulația continuă pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș , un câștig operațional major pentru transportul rutier din Transilvania, potrivit Economedia . Directorul CNAIR , Cristian Pistol, spune că obiectivul este ca lucrările să fie încheiate „anul acesta”, pentru a permite deschiderea circulației pe secțiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului. Cristian Pistol afirmă că a discutat pe șantier cu reprezentanții asocierii de constructori turci și români Ozaltin–Ilgaz–Visio Construct și a cerut finalizarea celor două viaducte, considerate „extrem de importante” pentru punerea în trafic a tronsonului Nădășelu – Poarta Sălajului (42,84 km). De ce contează: 155 km de autostradă fără întreruperi Miza este conectarea continuă a unui segment lung de autostradă: odată terminate viaductele, se va putea circula fără întreruperi pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș , conform precizărilor șefului CNAIR. Contextul imediat este inaugurarea, marți, a sectorului Zimbor – Poarta Sălajului , care adaugă 12,24 km de autostradă, cu deschiderea circulației de la ora 16.00 . Stadiul lucrărilor la viaducte Pe cele două structuri, lucrările sunt în faze diferite: Viaductul Topa Mică (2 km): montarea grinzilor este finalizată; se lucrează la placa de suprabetonare . Viaductul Nădășelu (1,2 km): mai sunt de montat 48 de grinzi dintr-un total de 192 . Aici se folosește și metoda consolei dublu echilibrate (tehnică ce permite deschideri mari și execuție fără cofraje sau piloni provizorii), rar utilizată în România. După montarea grinzilor și realizarea plăcilor de suprabetonare, constructorii mai au de executat: hidroizolație; structură rutieră; montare parapet de protecție; montare sisteme ITS și de semnalizare (ITS = sisteme inteligente de transport, pentru management și informare); marcaje rutiere; lucrări de mediu; amenajare peisagistică. Resurse, progres și finanțare Pe șantier sunt mobilizați 356 de muncitori și 239 de utilaje , iar stadiul fizic al proiectului a ajuns la 76,30% , potrivit datelor prezentate. Contractul are o valoare de 995 de milioane de lei (fără TVA) , iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Pentru calendar, CNAIR indică drept țintă finalizarea „anul acesta”, fără a oferi o dată exactă de deschidere a circulației pe întregul segment condiționat de cele două viaducte. [...]
Un tronson de circa 3 km din Autostrada A3 Transilvania este amenajat ca zonă de urgență pentru aeronave , prin extinderea platformei între km 50+700 și 53+700 pe lotul Chiribiș–Biharia, potrivit Economica . Facilitatea, prevăzută în proiect, adaugă o componentă operațională cu potențial rol de sprijin în situații excepționale, peste lucrările standard de autostradă. Amenajarea este realizată de constructorul Selina, iar proprietarul grupului, Beniamin Rus, a declarat pentru Bihon.ro că este vorba despre „parcarea unde, în regim de urgență, pot fi parcate avioane” și despre „o pistă de aproximativ trei kilometri unde pot ateriza aeronave în situații de urgență”. Contract separat pentru extinderea platformei: 84,5 milioane lei, fără TVA Lucrările de extindere a platformei în zona respectivă sunt incluse într-un contract semnat în aprilie 2026, în valoare de 84,5 milioane de lei, fără TVA, conform datelor oficiale consultate de publicație. Termenul de finalizare pentru extinderea platformei este aprilie 2027. Context: discuții MApN, dar fără tronsoane proiectate „în mod expres” ca piste Economica amintește că directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) , Gabriel Budescu, declara anul trecut că au existat discuții preliminare cu Ministerul Apărării Naționale (MApN) , însă „momentan nu a fost proiectat niciun tronson de autostradă pentru a deservi în mod expres” aterizării avioanelor, potrivit media9.ro. Stadiul șantierului pe Chiribiș–Biharia La un an de la începerea lucrărilor, lotul Chiribiș–Biharia ajunsese la 65% execuție, „în avans față de graficul de lucru”, conform unei informări recente a CNIR, citată de Economica. În paralel cu structura autostrăzii, se derulează și amenajarea acestei zone speciale prevăzute în proiect. [...]
China vrea să închidă până în 2030 o buclă rutieră de peste 25.000 km, cu miză logistică și de reducere a riscurilor în transport , prin conectarea completă a autostrăzilor de frontieră G219 și G331 cu autostrada de coastă G228, potrivit Antena 3 . Proiectul, denumit „Inelul de Aur”, este programat pentru perioada celui de-al 15-lea Plan Cincinal (2026–2030) și ar urma să creeze un traseu continuu care urmărește granițele terestre și țărmurile Chinei. Ce include „Inelul de Aur” și cum arată traseul Ministerul chinez al Transporturilor a indicat că inelul se formează prin conectarea a trei mari artere: G331 , supranumită „cea mai frumoasă autostradă de frontieră”, traversează nordul Chinei pe aproximativ 9.200 km , de la Dandong (Liaoning) la Altay (Xinjiang), legând câmpii, păduri, stepe și munți. G219 , în vest, este descrisă ca având cea mai mare diferență de altitudine și o diversitate ridicată de ecosisteme, trecând prin deșertul Taklimakan, Podișul Qinghai-Tibet („Acoperișul Lumii”), Himalaya și cheile munților Hengduan. G228 , pe coastă, conectează porturile importante și traversează mai multe fluvii și râuri majore, inclusiv Fluviul Galben și Fluviul Yangtze. Un oficial al Ministerului Transporturilor, citat de CCTV News, a spus că legarea frontierelor de mare evidențiază funcția centrală a inelului, cea de transport. De ce contează: o rețea mai eficientă și mai „rezistentă” pentru mărfuri și oameni Dincolo de componenta turistică, analiza prezentată în material pune accent pe efecte operaționale și economice: proiectul ar urma să reducă fragmentarea infrastructurii de frontieră și de coastă și să creeze o structură de transport „inelară” mai integrată. Hu Qimu, profesor la Institutul Drumului Maritim al Mătăsii (Universitatea Huaqiao), a declarat pentru Global Times că bucla ar funcționa ca o „coloană vertebrală” pentru rețeaua națională de autostrăzi, cu potențial de a stimula circulația în zonele de frontieră și de a impulsiona economia regională, inclusiv prin turism cultural și revitalizarea satelor. Pe componenta de reziliență (capacitatea sistemului de a funcționa și când apar blocaje), Wang Limei, președinta Asociației Chineze de Transport Rutier, a explicat pentru Global Times că integrarea porturilor de coastă, a punctelor de trecere a frontierei și a centrelor logistice din interior ar putea scădea costurile, crește eficiența și reduce riscurile , prin existența unor rute alternative atunci când un segment nu mai poate funcționa din cauze neprevăzute. Efecte locale deja vizibile și indicatori de trafic Deși proiectul este încă în lucru, materialul notează că unele comunități ar resimți deja beneficii prin conectarea la fluxuri turistice și economice. Farmers’ Daily este citată cu exemplul satului Hushan (Dandong), unde trec G331 și G228: comunitatea ar fi amenajat locuri de campare pentru rulote și pensiuni, ceea ce ar fi crescut veniturile locale. În plus, în prima jumătate a acestui an, coridorul G331 ar fi primit peste 2 milioane de vizitatori , potrivit agenției Xinhua, iar comunitățile de la graniță ar câștiga din servicii de cazare, masă și vânzarea de produse agricole. Ce urmează Ținta anunțată este conectarea completă până în 2030 , în cadrul Planului Cincinal 2026–2030. Dacă termenele sunt respectate, „Inelul de Aur” ar urma să devină o infrastructură de transport cu rol dublu: coridor intern de mobilitate și logistică, dar și legătură mai strânsă între rutele comerciale din interior și piețele externe, prin conectarea porturilor maritime cu puncte de frontieră și rețele terestre. [...]
