Știri
Știri din categoria Infrastructură
Studiul de fezabilitate pentru A13 Brașov–Bacău riscă întârzieri până la final de 2027, din cauza blocajelor de traseu și a lipsei unor aprobări locale, relatează Economica.net. Proiectantul Consitrans spune că, deși în județul Bacău lucrurile sunt „clare” pe o porțiune importantă, în județele Brașov și Covasna există încă puncte sensibile care împiedică avansul pe teren.
În județul Bacău, compania indică un progres concret: din cei aproximativ 180 km ai autostrăzii, 74 km sunt considerați fără probleme majore de traseu. În noiembrie 2025, Consiliul Județean Bacău a emis certificatul de urbanism necesar documentației, un pas administrativ esențial pentru continuarea studiului de fezabilitate (documentația care stabilește soluția tehnică și costurile, înainte de proiectare și execuție).
Blocajele sunt însă în județele Covasna și Brașov, unde Consitrans invocă opoziție sau indecizie la nivel local și presiuni din zona dezvoltărilor imobiliare. În Covasna, problemele sunt legate de comunele Ilieni și Chichiș, iar în Brașov sunt menționate situații în Hărman și Sânpetru, unde dezvoltatori imobiliari ar cere mutarea traseului.
„O bucată de 74 de kilometri în județul Bacău, aia se face, mergem înainte. Dincoace, încă avem probleme cu județul Brașov și cu județul Covasna, cu aprobările”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Eduard Hanganu, președintele Consitrans.
În acest context, Consitrans ia în calcul inclusiv o intervenție la nivel guvernamental, dacă nu se ajunge la o soluție cu autoritățile locale. Compania atrage atenția că termenul contractual pentru studiul de fezabilitate este de 24 de luni, dar că, în lipsa accesului și a clarificărilor pe segmentele problematice, estimarea internă împinge predarea spre sfârșitul lui 2027, pe motiv că ar exista „100 de kilometri virgini” pe care nu s-a putut lucra.
Pe partea de ajustări tehnice, proiectantul susține că a fost „remediată” controversa legată de varianta de traseu cu „cocoașe” (o soluție care ar fi lungit traseul cu aproape 12 km față de varianta inițială). Eduard Hanganu afirmă că traseul a fost mutat printr-o balastieră, cu lucrări de umplutură și un pod „probabil mai lung”, iar curbele ar rămâne, dar nu la dimensiunea celor contestate de comunitatea pasionaților de infrastructură.
Din punct de vedere contractual, proiectul se află în etapa de studiu de fezabilitate, pentru care CNAIR a desemnat câștigătorul în aprilie 2024, contractul având o valoare de 81,2 milioane de lei. În decembrie 2024, contractul pentru studiul de fezabilitate al A13 Brașov–Bacău a fost preluat oficial de CNIR, iar evoluția de acum depinde, în principal, de deblocarea aprobărilor și de stabilirea traseului în zonele unde există opoziție sau solicitări de modificare.
Recomandate
Deblocarea studiului geotehnic readuce proiectul A3 Ploiești–Brașov în faza de lucru, după un blocaj contractual care a împins studiul de fezabilitate la peste 60 de luni , potrivit Economedia . Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) anunță că activitățile în teren pentru Studiul de Fezabilitate au fost reluate în această săptămână, după o înțelegere cu proiectantul pe „tema geotehnică” (programul și volumul investigațiilor de teren). Reluarea forajelor contează operațional pentru că studiul geotehnic este baza dimensionării structurilor mari (viaducte, poduri, tuneluri) și a soluțiilor de drenaj, iar lipsa lui a fost una dintre cauzele care au ținut proiectul pe loc. Ce s-a reluat în teren și unde Pentru început, lucrările reluate se desfășoară în zona Strejnicu (județul Prahova), unde prestatorul este mobilizat cu două instalații de foraj. Conform acordului dintre CNIR și proiectant, pentru finalizarea studiului geotehnic ar urma să fie realizați peste 28.000 de metri liniari de foraj. CNIR enumeră ca obiective ale studiului geotehnic: dimensionarea lucrărilor de artă (viaducte, poduri, tuneluri), în funcție de natura și stabilitatea terenului; gestionarea apelor subterane și pluviale, prin soluții de drenaj care să reducă riscul degradării premature a asfaltului; prevenirea alunecărilor de teren, prin identificarea timpurie a zonelor instabile, cu efecte tehnice și financiare. De ce a fost blocat studiul și cum a fost „deblocat” Proiectantul Consitrans depusese încă din februarie 2024 observații privind forajele necesare pe traseu și ceruse un volum de circa 132.000 de metri de foraje geotehnice, de patru ori mai mare decât ofertase inițial. CNIR considera justificat un maxim de 46.000 de metri pentru faza de studiu, iar diferența a generat un conflict contractual, care a blocat studiul de fezabilitate. În material este citat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma , care susține că CNIR și proiectantul au ajuns la un acord pentru „poziționarea echilibrată” a investigațiilor pe întreg traseul, nu doar pe segmentele mai ușoare, cu obiectivul de a recupera întârzierile și de a finaliza proiectarea în 2027, urmată de aprobarea investiției în Guvern și lansarea licitației de lucrări. Contractul și calendarul: un studiu care a depășit termenul inițial Contractul pentru completarea/revizuirea Studiului de Fezabilitate și elaborarea Proiectului Tehnic al Autostrăzii A3 Ploiești–Brașov are o valoare de 46,5 milioane lei, iar prestator este SC Consitrans SRL, potrivit CNIR. Economedia notează că termenul inițial de predare a studiului de fezabilitate era septembrie 2024, însă elaborarea lui a ajuns să dureze peste 60 de luni. În context, sunt menționate două repere diferite privind finalizarea: Gabriel Budescu (CNIR) declara anul trecut că studiul ar putea fi gata până la finalul lui 2026; Consitrans estima pentru Economica.net că ar putea preda studiul până în toamna anului viitor (fără a fi precizată în text o dată exactă). După finalizarea studiului de fezabilitate, CNIR poate fie să continue contractul cu Consitrans pentru proiectul tehnic, fie să scoată separat la licitație proiectarea și execuția. Context: progres limitat pe teren și presiune pe Valea Prahovei Până acum, din Autostrada Ploiești–Brașov a fost construit un segment de 6,3 km (Râșnov–Cristian), inaugurat în decembrie 2020. CNIR își propune să lanseze în licitație și sectorul Cristian–Codlea, însă problema majoră rămâne traficul aglomerat din stațiunile de pe Valea Prahovei, unde se formează ambuteiajele. Asociația Construim România este citată în material cu avertismentul că întârzierile proiectului pot amplifica pierderile economice pe termen lung, prin menținerea congestiei și a costurilor de timp pentru utilizatori. [...]
Drumul Expres Buzău–Brăila a făcut un pas procedural important spre autorizare , după ce a fost anunțată decizia de emitere a acordului de mediu, etapă care deschide perioada de observații și contestații publice, potrivit Economica . Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a informat că proiectul acordului de mediu și informațiile relevante pentru luarea deciziei pot fi consultate la sediul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) , respectiv pe site-ul instituției, la secțiunea dedicată drafturilor de acte de reglementare. Publicul poate transmite observații sau contestații la sediul ANMAP din Splaiul Independenței și la adresa de e-mail [email protected] , în termen de 10 zile de la data publicării anunțului pe pagina autorității competente pentru protecția mediului. Ce presupune proiectul și de ce contează operațional Drumul Expres Buzău–Brăila este prezentat ca având 111 kilometri. În decembrie 2023, Consiliul Tehnico-Economic al CNAIR a avizat traseele viitoarelor drumuri expres Buzău–Brăila și Brăila–Tulcea, informație transmisă atunci de Cristian Pistol, directorul general al CNAIR. Conform declarațiilor citate, drumul expres ar urma să tranziteze județele Buzău și Brăila și să asigure conexiunea cu Autostrada A7 Ploiești–Buzău (km 55) și cu podul suspendat peste Dunăre de la Brăila. Stadiul documentației tehnice Contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic de execuție pentru Drumul Expres Buzău–Brăila a fost semnat în februarie 2020 cu Ingenieria Especializado Obra Civil e Industrial. [...]
Primăria Capitalei pornește un concurs internațional de proiectare pentru Bulevardul Magheru , după ce primarul Ciprian Ciucu a semnat un contract cu Ordinul Arhitecților din România (OAR), potrivit Agerpres . Miza operațională este definirea unei soluții de reamenajare care să schimbe funcționarea uneia dintre principalele artere centrale, descrisă de edil ca fiind în prezent un „simplu culoar de tranzit”. Ciucu susține că Magheru „nu mai este atractiv astăzi” și că a pierdut, în timp, poziții în clasamentul arterelor comerciale la nivel global, motiv pentru care administrația vrea să îl „regândească” și „resistematizeze” printr-o competiție de soluții. „Calitatea soluțiilor este esențială. Am semnat un contract cu Ordinul Arhitecților (OAR) pentru a organiza un concurs internațional de soluții pentru a-l regândi, resistematiza și pentru a-l readuce în top, acolo unde a fost ani și ani de zile.” Cum va fi aleasă soluția și ce urmează OAR, împreună cu Primăria Municipiului București, va defini temele concursului. Procesul include și dezbateri publice, iar soluția câștigătoare va fi selectată de un panel de specialiști, format din: urbaniști, arhitecți, peisagiști. Materialul nu precizează un calendar, un buget sau pașii administrativi ulteriori (de exemplu, proiectare tehnică, licitație de execuție). Concursuri similare anunțate: zona Palatului Regal și un posibil PUZ Primarul mai spune că vor urma și alte concursuri de soluții, inclusiv pentru zona Palatului Regal. În această zonă, Ciucu indică drept direcție de lucru pietonalizarea Căii Victoriei în dreptul Palatului și mutarea traficului „în subteran”, însă subliniază că soluțiile vor rezulta din competiția internațională. Tot aici, edilul afirmă că va fi inițiat un PUZ (Plan Urbanistic Zonal) realizat tot pe baza unui concurs de soluții, după aprobarea bugetului municipal. [...]
Avansul TBM „Sfânta Maria” până la Piața Montreal duce Magistrala M6 mai aproape de legătura cu aeroportul , după ce utilajul a finalizat al treilea segment de tunel pe Linia 2 a Secțiunii Sud, potrivit Economica . La eveniment au participat reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și ai Metrorex . Scutul de forare „Sfânta Maria” excavează tunelul Liniei 2 pe Secțiunea Sud a Magistralei 6 și a ajuns la stația Piața Montreal, după ce a realizat până acum aproape 3 km de tunel (2.836 metri liniari) între viitoarele stații Tokyo – Aeroport Băneasa – Gara Băneasa – Piața Montreal. Metrorex precizează că, pe acest parcurs, au fost asamblate 1.895 de inele de tunel. Utilajul are 97 de metri lungime, cântărește 600 de tone, iar capul de foraj are diametrul de 6,60 metri. În total, TBM „Sfânta Maria” urmează să execute 6,6 km de tunel subteran până la stația 1 Mai. „Străpungerea peretelui stației Piața Montreal de către TBM „Sfânta Maria” reprezintă un nou reper important în execuția Magistralei 6 de metrou (...) Magistrala 6 va asigura o conexiune rapidă și modernă între rețeaua de metrou și Aeroportul Internațional Henri Coandă”, a declarat Mariana Miclăuș, director general Metrorex. Stadiul lucrărilor și ce înseamnă pentru calendarul proiectului În aprilie, lucrările la structura de rezistență a Magistralei 6 ajunseseră la 66% pe secțiunea 1 Mai – Tokyo și la 32% pe secțiunea Tokyo – Aeroport Henri Coandă. Evoluția TBM-ului pe Secțiunea Sud este relevantă operațional pentru ritmul de execuție, într-un proiect care trebuie să conecteze rețeaua de metrou de Aeroportul Internațional Henri Coandă. Date-cheie despre Magistrala M6 și contractori Magistrala M6 va avea: 14,2 km de cale dublă; 12 stații; 12 trenuri noi. Pe loturi, proiectul este împărțit astfel: Secțiunea Sud (1 Mai – Tokyo) : construită de asocierea Alsim Alarko – Makyol ; Secțiunea Nord (Tokyo – Aeroport Henri Coandă) : contractată cu asocierea Gulermak – Somet . [...]
Orange conduce un consorțiu care pregătește cablul submarin Via Africa , o investiție de infrastructură menită să crească reziliența și capacitatea rutelor de date dintre Europa și Africa , potrivit HDSatelit . Proiectul vizează o rută atlantică, într-un context de creștere a traficului de date și de nevoie de rute alternative pentru a reduce blocajele. Consorțiul reunește Orange Group, subsidiarele Sonatel și Orange Côte d’Ivoire, alături de Canalink, GUILAB, International Mauritania Telecom și Silverlinks, care au semnat un memorandum de înțelegere pentru lansarea proiectului. Ce acoperă ruta și de ce contează operațional Via Africa este prezentat ca o legătură între Europa și Africa de Sud, cu puncte de aterizare în Regatul Unit, Franța și Portugalia. Traseul ar urma să treacă și pe lângă Insulele Canare, Mauritania, Senegal, Guineea, Coasta de Fildeș și Nigeria. Miza operațională indicată de parteneri este dublă: mai multe rute internaționale (redundanță) și mai puține blocaje, ceea ce ar întări conectivitatea pentru țările de pe traseu și ar face rețelele mai rezistente la incidente. Cum este organizat proiectul și care sunt pașii următori Proiectul este structurat ca un consorțiu, model care permite cofinanțarea infrastructurii și participarea la deciziile privind proiectarea, instalarea și utilizarea cablului. Inițiatorii spun că modelul rămâne deschis, cu posibilitatea ca alți parteneri să se alăture ulterior. În prima etapă, partenerii vor finanța împreună un studiu de traseu, pentru a identifica varianta optimă din perspectiva rezilienței, cerințelor tehnice și a costurilor totale. Ulterior, consorțiul va pregăti licitația pentru selectarea furnizorului cablului, pasul care ar urma să ducă proiectul din faza de intenție în implementare. Pentru detalii suplimentare, Orange a publicat și un comunicat despre proiect (link menționat de sursă): Orange . [...]
Uniunea Europeană și NATO pregătesc un proiect de infrastructură de 100 de miliarde de euro (aprox. 500 miliarde lei) pentru o rețea de mobilitate de tip „ Schengen militar ”, cu reguli până în 2027 și lucrări finalizate la începutul lui 2030 , potrivit Economedia . Miza este reducerea timpilor de deplasare a trupelor și echipamentelor în Europa, inclusiv pentru situații de urgență, prin investiții coordonate în infrastructură. Ce presupune „Schengen militar” și calendarul anunțat Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas , a spus la o conferință la Atena că proiectul include dezvoltarea a 500 de „puncte fierbinți” – zone în care infrastructura necesară mobilității militare va fi creată sau consolidată în următorii trei-patru ani. Obiectivul este accelerarea transportului de trupe și materiale dintr-o parte a UE în alta, atât pentru exerciții, cât și în caz de urgențe. În paralel, ar urma să fie creată o rezervă comună („fond comun”) de echipamente militare, după modelul mecanismului de protecție civilă al UE. Tzitzikostas a indicat și un calendar: regulamentul ar urma să fie gata până în 2027; infrastructura ar urma să fie finalizată până la începutul anului 2030. Context: tensiunile din Orientul Mijlociu și efectele asupra transportului aerian În același context, comisarul a abordat anulările de zboruri și creșterea prețurilor la combustibil pe fondul crizei din Orientul Mijlociu. El a afirmat că aprovizionarea cu combustibil pentru avioane în Europa „rămâne asigurată” și că nu există semne de penurie, menționând că 70% din combustibilul pentru avioane este produs în interiorul UE și că blocul are rezerve semnificative, pe care Comisia Europeană le cartografiază. În opinia sa, anulările de zboruri din UE „se datorează costurilor, nu penuriei”. Totuși, a admis că întreruperile din marile hub-uri din Orientul Mijlociu vor afecta sosirile, anticipând „o scădere din partea pieței asiatice”, care ar urma să fie compensată de turismul intraeuropean. Avertisment privind impactul economic mai larg Tzitzikostas s-a declarat mai prudent în privința efectelor economice generale, avertizând că, dacă războiul nu se încheie în următoarele câteva săptămâni, ar putea apărea „probleme în economia reală”. El a indicat riscuri legate de prețurile la energie și de îngrășăminte, cu potențial de presiune asupra aprovizionării cu alimente odată cu apropierea iernii. Oficialul a spus că Executivul european „a lansat deja un set de măsuri” pe care statele membre le pot aplica, iar întrebat despre un posibil sistem comun de împrumuturi, a răspuns că „totul este pe masă”. [...]
