Știri
Știri din categoria Infrastructură

Studiul de fezabilitate pentru A13 Brașov–Bacău riscă întârzieri până la final de 2027, din cauza blocajelor de traseu și a lipsei unor aprobări locale, relatează Economica.net. Proiectantul Consitrans spune că, deși în județul Bacău lucrurile sunt „clare” pe o porțiune importantă, în județele Brașov și Covasna există încă puncte sensibile care împiedică avansul pe teren.
În județul Bacău, compania indică un progres concret: din cei aproximativ 180 km ai autostrăzii, 74 km sunt considerați fără probleme majore de traseu. În noiembrie 2025, Consiliul Județean Bacău a emis certificatul de urbanism necesar documentației, un pas administrativ esențial pentru continuarea studiului de fezabilitate (documentația care stabilește soluția tehnică și costurile, înainte de proiectare și execuție).

Blocajele sunt însă în județele Covasna și Brașov, unde Consitrans invocă opoziție sau indecizie la nivel local și presiuni din zona dezvoltărilor imobiliare. În Covasna, problemele sunt legate de comunele Ilieni și Chichiș, iar în Brașov sunt menționate situații în Hărman și Sânpetru, unde dezvoltatori imobiliari ar cere mutarea traseului.
„O bucată de 74 de kilometri în județul Bacău, aia se face, mergem înainte. Dincoace, încă avem probleme cu județul Brașov și cu județul Covasna, cu aprobările”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Eduard Hanganu, președintele Consitrans.
În acest context, Consitrans ia în calcul inclusiv o intervenție la nivel guvernamental, dacă nu se ajunge la o soluție cu autoritățile locale. Compania atrage atenția că termenul contractual pentru studiul de fezabilitate este de 24 de luni, dar că, în lipsa accesului și a clarificărilor pe segmentele problematice, estimarea internă împinge predarea spre sfârșitul lui 2027, pe motiv că ar exista „100 de kilometri virgini” pe care nu s-a putut lucra.
Pe partea de ajustări tehnice, proiectantul susține că a fost „remediată” controversa legată de varianta de traseu cu „cocoașe” (o soluție care ar fi lungit traseul cu aproape 12 km față de varianta inițială). Eduard Hanganu afirmă că traseul a fost mutat printr-o balastieră, cu lucrări de umplutură și un pod „probabil mai lung”, iar curbele ar rămâne, dar nu la dimensiunea celor contestate de comunitatea pasionaților de infrastructură.
Din punct de vedere contractual, proiectul se află în etapa de studiu de fezabilitate, pentru care CNAIR a desemnat câștigătorul în aprilie 2024, contractul având o valoare de 81,2 milioane de lei. În decembrie 2024, contractul pentru studiul de fezabilitate al A13 Brașov–Bacău a fost preluat oficial de CNIR, iar evoluția de acum depinde, în principal, de deblocarea aprobărilor și de stabilirea traseului în zonele unde există opoziție sau solicitări de modificare.
Recomandate

Închiderea pentru luni a Lotului 1 Sibiu–Boița riscă să mute din nou traficul greu pe DN7 , cu efect direct în timpi mai mari de transport și cozi pe Valea Oltului, potrivit informațiilor publicate de Economedia . Tronsonul de 13 kilometri din Autostrada Sibiu–Pitești ar urma să fie închis temporar pentru lucrări la nodul Boița. Publicația notează că închiderea este legată de mai multe intervenții: lucrări la nod, execuția viaductului de pe secțiunea Boița–Cornetu (realizat de Mapa) și racordarea cu Lotul 1 din Autostrada A13 Boița–Făgăraș (construit de Makyol), inclusiv excavații pentru bretele. Cât ar putea dura și când s-ar putea aplica Conform informațiilor Economedia, închiderea traficului ar urma să fie făcută pentru 90 de zile , cu posibilitatea extinderii până la un an . Momentul exact nu este încă stabilit. Inițial, Primăriile Tălmaciu și Boița au fost înștiințate că închiderea ar urma să înceapă la 21.09.2026 , însă termenul nu a fost pus în aplicare. Motivul indicat este că s-a mai putut turna încă un segment din viaductul Boița, segment la care se lucrează în prezent. După turnarea acestuia, „cel mai probabil” de săptămâna viitoare tronsonul va fi închis temporar, potrivit aceleiași surse. De ce nu se poate menține circulația pe bretele Pentru viaductul construit de Mapa pe secțiunea Boița–Cornetu se folosește un cofraj mobil de mari dimensiuni , iar Economedia arată că acest echipament ocupă gabaritul necesar pentru trecerea mașinilor pe breteaua de acces și ieșire de la nodul Boița. În plus, continuarea turnării „sub trafic” nu a fost agreată de Compania de Drumuri (CNAIR) . Ce se întâmplă cu traficul: deviere pe DN7, prin Valea Oltului Varianta avută în vedere de CNAIR, conform informațiilor din articol, este închiderea circulației pe Lotul 1 și redirecționarea traficului pe DN7 , prin Valea Oltului. Impactul operațional este imediat: șoferii care circulă acum direct pe A1 între Sibiu și Boița ar urma să revină pe DN7, ceea ce poate pune „din nou presiune” pe unul dintre cele mai aglomerate coridoare rutiere din zonă. Au existat alternative, dar nu sunt cele aplicate Surse consultate de Economedia susțin că ar fi existat și variante temporare pentru a menține o parte din trafic, în locul închiderii complete, precum: păstrarea circulației pentru vehicule care nu au nevoie de întregul gabarit; o deviere locală a bretelei. În acest moment, însă, opțiunea rămasă în lucru este închiderea completă a tronsonului și devierea pe DN7, conform informațiilor disponibile. [...]

Varianta de Ocolire Timișoara Vest intră într-o fază intensă de execuție, cu impact direct asupra calendarului de deschidere a traficului , după ce pe traseu se lucrează în paralel la toate cele 10 poduri și pasaje, potrivit Economedia , care citează informări ale DRDP Timișoara. Proiectul are aproximativ 14 km, cu două benzi pe fiecare sens și patru noduri rutiere denivelate. Constructor este NUROL İnşaat, iar DRDP Timișoara are rol de supervizor al contractului derulat de CNAIR . Lucrări la structuri: fundații, consolidări și pregătirea montajului Pe șantier se execută lucrări în stadii diferite la poduri și pasaje, inclusiv la fundații și elevații. Sunt menționați și „piloți de îndesare”, utilizați ca măsură de consolidare a terenului de fundare în spatele culeelor (elementele de sprijin ale podurilor). În paralel, antreprenorul a început fabricarea grinzilor, care sunt depozitate în organizarea de șantier. Conform informațiilor transmise, în total vor fi „peste 600 de grinzi” ce urmează să fie montate la pasaje și poduri. Mobilizare în șantier și lucrări conexe CNAIR arată, într-o informare publicată pe Facebook, că avansează și lucrările de terasament, intervențiile la nodurile rutiere și la viitoarele spații de servicii, precum și relocarea canalelor ANIF și a rețelelor de telecomunicații. Pe șantier sunt „peste 300 de muncitori” și „peste 160 de utilaje”, între care autobasculante, autobetoniere, camioane, buldozere, compactoare, autogredere, încărcătoare, reciclatoare de sol, macarale, cisterne și utilaje de foraj. [...]

Circulația pe Transalpina va fi limitată zilnic la 09:00–18:00 , o restricție cu impact direct asupra mobilității pe una dintre cele mai importante rute montane, pe fondul deteriorării vremii, potrivit Economedia . Măsura intră în vigoare de sâmbătă, 26 septembrie, și vizează sectorul DN67C – Transalpina dintre Rânca (km 34+800) și Obârșia Lotrului (km 59+800), a anunțat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) . Decizia este justificată de condițiile meteorologice nefavorabile la altitudini de peste 1.500 de metri, unde sunt prognozate ploi, lapoviță și ninsori. În noul regim, circulația va fi permisă zilnic doar în intervalul 09:00–18:00. CNAIR recomandă șoferilor să respecte semnalizarea rutieră instituită și să își planifice deplasările în funcție de programul redus. [...]

România poate ajunge la circa 1.700 km de autostradă în trafic în 2026, dar peste 900 km de proiecte rămân blocate fără finanțare și în birocrație , potrivit unei analize Profit . Miza economică este că extinderea rețelei depinde tot mai mult de proiectele cu bani asigurați (inclusiv PNRR ), în timp ce restul intră în întârzieri care împing costuri și beneficii (timp, logistică, investiții) în anii următori. Ce se poate deschide în 2026 și de ce contează operațional Analiza indică faptul că în 2026 ar urma să fie inaugurați „peste 200 km” de autostradă, plus o porțiune mică de drum expres, ceea ce ar duce rețeaua la aproximativ 1.700 km. Principalele segmente menționate cu șanse de deschidere în 2026: A0 (Centura Bucureștiului la profil de autostradă) : două loturi pe sectorul nordic ar trebui inaugurate în 2026 (Joița–Corbeanca, 8,5 km, și Corbeanca–Mogoșoaia, 9 km), cu condiția respectării graficului; tot în 2026 ar urma să fie inaugurate împreună segmentele Afumați–Pantelimon (8,6 km) și Pantelimon–Glina (4,5 km). Impactul este direct asupra traficului de tranzit și greu, care ar putea ocoli mai mult zona urbană. A3 : în 2026 a fost deja deschis tronsonul Zimbor–Poarta Sălajului (12,24 km). Pentru toamna lui 2026 sunt programate finalizări pe Nădășelu–Zimbor (30 km) și Suplacu de Barcău–Chiribiș (26 km), iar Biharia–Chiribiș (28,5 km) ar putea avea termen devansat, pe fondul mobilizării constructorului. A7 (Autostrada Moldovei) : a fost inaugurată la finalul verii legătura Adjud–Bacău (aprox. 46 km), finanțată prin PNRR, cu termen de deschidere 31 august. În plus, sunt menționate șanse (fără certitudine) pentru Săucești–Roman Nord/Săbăoani (aproape 50 km), iar segmentul următor până la Pașcani (28 km) este indicat pentru 2027. A1 (Sibiu–Pitești, capătul dinspre Pitești) : ar urma să se deschidă încă aproape 10 km între Curtea de Argeș și Tigveni, cu inaugurare „foarte aproape”, cel mai târziu în octombrie. Drum expres Brăila–Galați : singura deschidere de drum expres anunțată pentru 2026, 10,77 km, cu rol de conectare și pentru valorificarea podului peste Dunăre. Unde se vede blocajul: proiecte împinse în 2027–2030 și „fantezii” pe hârtie Dincolo de segmentele ce pot intra în trafic, analiza descrie o listă de proiecte cu întârzieri, incertitudini sau dependențe de avize și finanțare: A1 Margina–Holdea (13,5 km) : posibilă deschidere în 2027 dacă ritmul se menține, dar nu este exclusă amânarea pentru 2028. Tunelurile au fost străpunse complet, iar pe restul tronsonului s-au făcut asfaltări. A8 (Târgu Mureș–Ungheni) : sunt în lucru circa 55 km pe trei sectoare, însă deschiderile ar putea fi doar pe unele loturi, altele fiind întârziate. Deși există contracte semnate pentru peste 90% din lungime (274 km), întârzierile rămân semnificative. Sibiu–Brașov : pentru Sibiu–Făgăraș (circa 68 km) sunt „șanse pentru vești bune” condiționate de finanțare; cel mai avansat lot este Arpașu de Jos–Sămbăta de Sus. Pe Făgăraș–Brașov, situația este descrisă drept „doar o fantezie”, cu progres limitat la transmiterea studiului de fezabilitate în aprilie. Sibiu–Pitești (zona montană Boița–Tigveni) : termenele sunt „îndepărtate”. Cornetu–Tigveni (37,4 km) are termen 2030, iar Boița–Cornetu (31,33 km) are tot 2030, cu posibile întârzieri din avize de mediu; stadiul lucrărilor este indicat la circa 15%. Constanța–Mangalia (Alternativa Techirghiol, 30,56 km) : proiect într-un stadiu incert; ultimele informații oficiale CNAIR sunt din 2024 (indicatori aprobați și licitație lansată), iar până în 2026 nu există rezultat, „cel mai probabil din cauza lipsei fondurilor”. CNAIR a spus în martie 2026 că sunt multe oferte și proiectul e complex; durata contractului ar urma să fie 4 ani (1 an proiectare, 3 ani execuție). Timișoara–Moravița : apare pe lista CNAIR a autostrăzilor în licitație pentru proiectare și execuție și are aviz pe studiul de fezabilitate. Ținta de 2031 și limita structurală: densitatea rămâne mică În scenariul în care nu apar blocaje pe proiectele în execuție, România ar putea ajunge la 2.255 km de autostradă și drum expres în circulație la finalul lui 2031 , conform analizei. Chiar și așa, țara ar rămâne în urma Vestului la densitatea de drumuri rapide raportată la suprafață, în condițiile în care state precum Spania (16.000 km), Germania (14.000 km) și Franța (12.000 km) sunt mult peste. Pentru mediul de afaceri, diferența dintre „șanse” și „certitudini” rămâne esențială: segmentele cu finanțare și execuție avansată pot aduce câștiguri rapide de timp și predictibilitate logistică, în timp ce proiectele blocate mută beneficiile economice în viitor și cresc riscul de costuri suplimentare. [...]

Asfaltarea „experimentală” pe Sibiu–Pitești avansează, dar lipsa acordului de mediu ține șantierul parțial blocat , în condițiile în care constructorii lucrează doar pe circa 30% din amplasament, potrivit news.ro . Pe secțiunea 3 Cornetu–Tigveni a Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1) au început lucrările de așternere a asfaltului pe un tronson de test, în timp ce pentru unele loturi nu există încă Acord Revizuit de Mediu . Tronsonul experimental este între km 71 și km 71+400, unde asocierea Webuild – Tancrad a început să aștearnă asfalt în două straturi succesive. Miza operațiunii este stabilirea „rețetei finale” de asfalt care va fi folosită pe întreaga secțiune 3, cu o lungime totală de 37,4 km. Lucrări în derulare, dar pe o suprafață limitată Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, arată că, în lipsa Acordului Revizuit de Mediu pentru o parte din loturile acestei secțiuni, activitatea se desfășoară în prezent pe aproximativ 30% din șantier. În paralel cu asfaltarea de test, constructorii lucrează la: tunelul Poiana; 14 structuri (poduri și viaducte); terasamente. La nivel de ansamblu, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la aproximativ 18%, conform aceleiași surse. Miza economică: contract de 5,323 miliarde lei, finanțat prin Programul Transport Contractul pentru secțiunea 3 (Cornetu–Tigveni) are o valoare de 5,323 miliarde de lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport. În acest context, absența Acordului Revizuit de Mediu pentru anumite loturi rămâne un factor operațional și de reglementare care limitează ritmul de execuție, chiar dacă lucrările intră într-o etapă vizibilă, precum așternerea asfaltului. [...]

Deschiderea Nodului Rutier Bacău Nord readuce traficul pe toți cei 16 km ai Variantei Ocolitoare Bacău și leagă continuu A7 de A3, reducând fricțiunile logistice pe axa București–Moldova , potrivit Economica . Șeful CNAIR, Cristian Pistol , spune că „astăzi au fost redeschiși și ultimii 4 km ai Variantei Ocolitoare”, segment închis temporar pentru realizarea conexiunilor dintre tronsoanele de autostradă Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani. Săptămâna trecută, odată cu deschiderea circulației pe tronsonul Adjud–Bacău , fuseseră redeschiși și aproximativ 12 km din VO Bacău, până la conexiunea cu DN2F. Efect operațional: București–Bacău Nord, integral pe autostradă Conform aceleiași surse, de acum distanța București–Bacău Nord (310,59 km) poate fi parcursă integral pe autostradă, pe A3 și A7, „în mai puțin de 3 ore”. Practic, nodul rutier funcționează ca punct de continuitate între segmentele deja date în trafic și reduce dependența de devieri temporare pe rețeaua de drumuri naționale din zonă. De ce contează pentru proiect: evitarea unei noi închideri a centurii Pistol argumentează că realizarea conexiunii „de pe acum” în Nodul Rutier Bacău Nord ar elimina necesitatea unei noi închideri a Variantei Ocolitoare Bacău atunci când va fi finalizat lotul 1 (Săucești–Trifești) al tronsonului Bacău–Pașcani. Context: VO Bacău, infrastructură deja în exploatare Varianta Ocolitoare Bacău (cunoscută și ca „Centura Bacău”) a fost construită de grupul UMB și a fost dată în trafic în decembrie 2020; proiectul include și primii kilometri de autostradă din regiunea Moldovei, mai notează Economica. În paralel, publicația menționează că pasionați de infrastructură publicaseră recent imagini cu lucrările și estimau deschiderea circulației cel târziu luni. Informația despre deschidere a fost relatată și de Economedia , care indică faptul că mesajul a fost transmis de șeful CNAIR într-o postare pe Facebook. [...]