Știri
Știri din categoria Infrastructură
Drumul Expres Buzău–Brăila a făcut un pas procedural important spre autorizare, după ce a fost anunțată decizia de emitere a acordului de mediu, etapă care deschide perioada de observații și contestații publice, potrivit Economica.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a informat că proiectul acordului de mediu și informațiile relevante pentru luarea deciziei pot fi consultate la sediul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP), respectiv pe site-ul instituției, la secțiunea dedicată drafturilor de acte de reglementare.
Publicul poate transmite observații sau contestații la sediul ANMAP din Splaiul Independenței și la adresa de e-mail [email protected], în termen de 10 zile de la data publicării anunțului pe pagina autorității competente pentru protecția mediului.
Drumul Expres Buzău–Brăila este prezentat ca având 111 kilometri. În decembrie 2023, Consiliul Tehnico-Economic al CNAIR a avizat traseele viitoarelor drumuri expres Buzău–Brăila și Brăila–Tulcea, informație transmisă atunci de Cristian Pistol, directorul general al CNAIR.
Conform declarațiilor citate, drumul expres ar urma să tranziteze județele Buzău și Brăila și să asigure conexiunea cu Autostrada A7 Ploiești–Buzău (km 55) și cu podul suspendat peste Dunăre de la Brăila.
Contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic de execuție pentru Drumul Expres Buzău–Brăila a fost semnat în februarie 2020 cu Ingenieria Especializado Obra Civil e Industrial.
Recomandate
Un tronson de 9,86 km din A1 Sibiu–Pitești ar putea fi deschis cu circa 6 luni mai devreme , ceea ce ar duce la circulație pe aproape 54 km din totalul de 122 km ai autostrăzii, potrivit Mediafax . Informația are miză operațională: o deschidere anticipată ar crește mai repede capacitatea de trafic pe unul dintre cele mai așteptate proiecte rutiere din România. Anunțul a fost făcut de directorul CNAIR , Cristian Pistol, într-o postare pe Facebook, referitoare la secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș. Potrivit acestuia, „doar 10 procente” ar mai lipsi până la deschiderea circulației pe acest sector. Ce sector ar putea intra în trafic și în ce condiții Secțiunea vizată este Tigveni – Curtea de Argeș, cu o lungime de 9,86 km, iar constructorul este compania austriacă PORR. Pe șantier sunt mobilizați 450 de muncitori și 130 de utilaje, conform declarațiilor citate. Cristian Pistol a indicat că, dacă se menține ritmul actual de lucru, circulația ar putea fi deschisă în 2026, cu aproximativ 6 luni înainte de termenul contractual din februarie 2027. Stadiul lucrărilor: poduri, tunel și sisteme de siguranță În prezent, pe secțiunea 4 sunt în derulare lucrări de: terasamente (excavații și umpluturi); suprastructură (așternere balast stabilizat și mixtură asfaltică); structuri (la cele 12 poduri și pasaje se montează parapet metalic și se instalează țevi de scurgere a apelor pluviale și rosturi de dilatație); iluminat rutier și ITS (sisteme inteligente de transport, pentru management și siguranță în trafic). La tunelul Momaia se montează echipamente și sisteme pentru siguranța circulației, iar la sensul giratoriu Tigveni a fost finalizată așternerea stratului de legătură, potrivit aceleiași surse. De ce contează: aproape jumătate din autostradă ar deveni utilizabilă Dacă secțiunea ar fi deschisă anul acesta, s-ar putea circula pe aproape 54 km din cei 122 km ai autostrăzii Sibiu–Pitești (A1), conform estimării prezentate de șeful CNAIR. Practic, ar crește mai repede porțiunea efectiv utilizabilă din proiect, cu efect direct asupra fluxurilor de trafic din zonă. Contractul pentru această secțiune are o valoare de 1,678 miliarde lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027. [...]
România semnează primul contract finanțat prin SAFE pentru A7 Pașcani–Suceava, un proiect de 62 km estimat să reducă presiunea pe buget potrivit Digi24 , care citează un comunicat al Guvernului și declarații ale premierului Ilie Bolojan . Contractele vizează proiectarea și execuția a două loturi din tronsonul Pașcani–Suceava, parte a Autostrăzii A7, cu o valoare totală de aproximativ 6 miliarde de lei. Premierul a spus că este „primul contract pentru România finanțat prin Programul SAFE ”, un program european care susține investiții în infrastructură cu rol dual, civil și militar. „Este primul contract pentru România finanțat prin Programul SAFE, un program european care susține investiții în infrastructură cu rol dual, civil și militar. Această finanțare permite continuarea proiectelor mari de infrastructură, în condițiile în care presiunea pe bugetele existente este ridicată.” Ce include tronsonul Pașcani–Suceava și cât durează Conform detaliilor transmise de Guvern, tronsonul are 62 de kilometri și este împărțit în două loturi. Contractul a fost câștigat de Asocierea SA&PE CONSTRUCT S.R.L. (lider) – SPEDITION UMB S.R.L. – TEHNOSTRADE S.R.L., cu o durată totală de 30 de luni, din care 6 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. Costuri pe lot și calendar estimat Datele comunicate indică următoarele valori (fără TVA): Lotul 1: 3,068 miliarde de lei Lotul 2: 2,862 miliarde de lei Circulația „ar putea fi deschisă” în cursul anului 2029, potrivit aceleiași surse. De ce contează finanțarea SAFE Mesajul central al Guvernului este că finanțarea prin SAFE ar permite continuarea proiectelor mari de infrastructură într-un context de „presiune ridicată” asupra bugetelor existente. În plus, premierul a legat proiectul de miza economică pentru regiunea Nord-Est, unde conectivitatea este prezentată ca o condiție pentru mobilitate și investiții, inclusiv prin legătura Pașcani–Suceava și mai departe către Siret și Ungheni. [...]
Ninsoarea de la final de aprilie a scos utilajele de deszăpezire pe drumuri montane din centrul țării , după ce a nins în noaptea de miercuri spre joi pe mai multe șosele din județele Brașov și Covasna , potrivit Mediafax . Intervenția are un impact operațional direct asupra administrării infrastructurii rutiere, în condițiile în care episoadele de iarnă târzie pot complica traficul și planificarea lucrărilor sezoniere. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) precizează că ninsorile au afectat drumuri din zone montane, iar autoritățile au trimis utilaje de deszăpezire în teren. „Iarna s-a întors în zona montană din centrul țării! În acest moment ninge în zonele alpine din județele Brașov și Covasna iar utilajele de deszăpezire sunt pe traseu. Circulați cu prudență”, a transmis CNAIR pe Facebook. În același context, România traversează un episod de vreme rece la finalul lunii aprilie și începutul lunii mai, cu temperaturi sub mediile normale la nivel național și precipitații care, în funcție de zonă, pot fi ploi, lapoviță sau ninsoare. Pentru șoferi, mesajul autorităților rămâne unul de prudență, mai ales pe sectoarele montane unde condițiile se pot schimba rapid. [...]
Ministerul Transporturilor încearcă să evite pierderea banilor din PNRR pentru autostrăzi și cale ferată , iar în acest context antreprenorul Dorinel Umbrărescu a fost chemat la discuții la minister, potrivit Mediafax . Miza este păstrarea finanțărilor europene pentru proiecte aflate în derulare, inclusiv pe tronsoane de autostradă unde Umbrărescu este constructor. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, spune că autoritățile lucrează „intens” pentru ca România să nu piardă fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru infrastructura rutieră și feroviară, pe care o consideră esențială pentru dezvoltare. În același demers, Miruță afirmă că lucrează împreună cu premierul Ilie Bolojan și cu ministrul Dragoș Pîslaru, subliniind că investițiile trebuie să continue indiferent de situația politică a Guvernului. Discuții „directe și realiste” cu constructorul și companiile de drumuri La întâlnirea de la Ministerul Transporturilor au participat și reprezentanți ai CNAIR și CNIR, iar tema principală a fost stadiul lucrărilor, termenele care pot fi respectate și soluțiile pentru proiectele aflate în dificultate. „Discuția cu dumnealui și cu CNAIR, CNIR a fost directă și realistă: ce se respectă, ce nu se poate respecta și ce soluții avem. Fără iluzii. Fără amânări. Cu decizii luate la timp, ca România să nu piardă”, a scris Radu Miruță. Ministrul interimar a criticat ritmul lent al investițiilor din ultimii ani și a susținut că este nevoie de „mai multă muncă și mai multă seriozitate” pentru recuperarea decalajelor de infrastructură. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă ce proiecte concrete sunt vizate prin măsuri imediate sau ce decizii punctuale au fost luate în urma ședinței; mesajul transmis indică, însă, o prioritizare a intervențiilor rapide pentru a menține eligibilitatea finanțărilor PNRR la proiectele de autostrăzi și cale ferată. [...]
Autostrada A7 începe să genereze investiții concrete în producție și logistică , pe măsură ce companiile își calibrează extinderile și distribuția în jurul noului coridor rutier, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Proiectul, care ar urma să lege la finalul anului Bucureștiul de Pașcani, este prezentat ca un factor care reduce timpii de transport și costurile operaționale, cu efect direct în deciziile de investiții din Moldova și din localitățile conectate la traseu. Pe lista de proiecte menționate apar extinderea și modernizarea unui abator în Pașcani, noi hale de creștere și reproducție pentru păsări în Râmnicu Sărat, un depozit la Roman, o fabrică de perne și pilote în Mizil, dar și o investiție în turism, un hotel în Târgu-Neamț. Mesajul comun este că accesul mai rapid la piețe și o distribuție mai eficientă devin argumente pentru a crește capacități de producție și pentru a dezvolta infrastructură de depozitare. Un exemplu: investiție de 5 mil. euro într-un abator din Pașcani Unul dintre puținele proiecte pentru care sunt oferite detalii financiare este cel al Ava Star , companie din Pașcani. Fondatorul Vasile Pleșca spune că firma investește 5 milioane de euro (aprox. 25,5 mil. lei) în modernizarea abatorului și în extinderea capacității cu 20%, mizând pe avantajele logistice aduse de A7. „A7 ne oferă un cadru bun pentru dezvoltare. Investim 5 milioane de euro în modernizarea abatorului şi extinderea capacităţii cu 20%. Prin A7 distribuim mai rapid la clienţi, facem economie la carburanţi şi la piesele de schimb la maşini. Avem 60 de camioane cu care asigurăm livrările.“ Compania este descrisă drept cea mai mare din Pașcani după cifra de afaceri, cu 279 mil. lei în 2024, și livrează anual 20.000 de tone de carne proaspătă (vită, oaie și porc), atât pe plan local, cât și la export. În ultimii cinci ani, businessul s-ar fi dublat, conform aceleiași surse. Stadiul proiectului și ce înseamnă pentru companii Analiza indică faptul că A7 are 195 km deschiși circulației între Ploiești și Adjud, iar în 2026 ar urma să fie livrați 122 km până la Pașcani, cu deschideri etapizate. În 2025 s-au deschis 50 km între Focșani și Adjud. Din perspectiva companiilor, miza imediată este operațională: scăderea timpilor de tranzit și o distribuție mai rapidă către clienți, cu economii la combustibil și costuri de întreținere, acolo unde flotele de transport sunt un element central al modelului de business. În paralel, apar investiții de tip „ancoră” (producție, depozitare, turism) care tind să urmeze infrastructura de mare viteză, dar amploarea efectului va depinde de ritmul livrărilor și de continuitatea conexiunilor pe traseu. [...]
Lotul 4 al A0 Nord e la 95%, dar nu poate fi deschis fără lotul 3 , astfel că o parte din investiție rămâne, temporar, fără utilitate operațională, potrivit Economica . Pe șantier, constructorul român Spedition UMB a început așternerea asfaltului la viaductul peste Lacul Cernica, pe baza unor imagini video recente. De ce contează: risc de „autostradă fără descărcare” până se termină lotul 3 Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, a atras atenția că, deși lotul 4 ar urma să fie finalizat „în această vară”, tronsonul nu va putea fi deschis circulației până la încheierea lucrărilor pe lotul 3 (Afumați – Pantelimon). Motivul: sectorul construit de UMB „nu va avea descărcare”. În termeni practici, asta înseamnă că legătura planificată dintre A0 Nord și A2 (Autostrada București–Constanța) rămâne blocată de veriga lipsă, chiar dacă lucrările pe lotul 4 se apropie de final. Ce lucrări sunt în derulare pe lotul 4 Conform informațiilor transmise anterior de Cristian Pistol, UMB este concentrat în special pe podul peste Lacul Cernica, unde se lucrează la suprastructură. În paralel, se mai execută: finalizarea trotuarelor; montarea parapetelor; completarea terasamentelor; finalizarea rampelor pasajului de pe DJ301. Pistol a indicat și nivelul de mobilizare din șantier: 220 de muncitori și aproximativ 70 de utilaje. Datele-cheie ale contractului: 4,47 km și două structuri majore Lotul 4 al Autostrăzii A0 Nord are 4,47 km și este descris ca „cel mai mic, dar și cel mai dificil” lot. Contractul are o valoare de 312,63 milioane lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport (PT) 2021–2027. Pe acest lot sunt incluse două structuri majore: un pod de 1,3 km peste Lacul Cernica; un pasaj de 504 m peste calea ferată București Sud – Oltenița. Context: imagini video cu asfaltări la viaduct Materialul video cu „asfaltări de seară” pe viaductul peste Lacul Cernica a fost publicat de SkyScraper Ro pe YouTube, iar imagini separate au fost distribuite și de Cristian Pistol pe Facebook: SkyScraper Ro , Cristian Pistol . [...]
