Știri
Știri din categoria Infrastructură

Autorizația de construire pentru M6 pe tronsonul 1 Mai – Otopeni deblochează lucrări de peste 1,037 miliarde lei, dar calendarul de punere în funcțiune rămâne vulnerabil din cauza întârzierii achiziției de trenuri, potrivit Economedia.
Documentul emis acoperă lucrări de arhitectură, cale de rulare, instalații electromecanice și de „curenți slabi” (sisteme de comunicații, semnalizare și control). Metrorex, citată de Agerpres, arată că autorizația marchează „următorul pas major” în implementarea Magistralei 6, proiect inclus în rețeaua transeuropeană de transport TEN-T.
Valoarea lucrărilor autorizate, fără TVA, depășește 1,037 miliarde lei, iar durata de execuție este de 31 de luni, calculată de la data începerii efective a lucrărilor. Execuția va fi realizată de asocierea Somet SA – Salcef Group – Theda Mar SA – TIAB SA – UTI Construction and Facility Management SA – Altimate SA, cu Somet SA lider.
Metrorex precizează că lucrările la structura de rezistență se desfășoară pe întreaga lungime a aliniamentului viitoarei magistrale. Conform datelor comunicate anterior de companie:
Proiectul este declarat de utilitate publică și de interes național, prin Hotărârea de Guvern nr. 496/2017.
În paralel cu avansul din șantier, Metrorex a amânat din nou pentru semestrul II 2026 lansarea licitației pentru material rulant (ramele de metrou) necesar punerii în funcțiune a M6, după cum a relatat Economedia, pe baza unui răspuns transmis de companie. În document, Metrorex invocă etapele de validare și avizare (inclusiv la AFER și ANAP) și „complexitatea procedurii”, condiționând termenul și de „limita sumelor bugetare comunicate”.
Amânarea este relevantă pentru calendarul de exploatare: Economedia notează că licitația trebuia lansată în urmă cu doi ani, iar întârzierea crește riscul ca infrastructura să fie gata înainte ca trenurile să fie livrate și omologate.
Pentru calendarul de punere în circulație, Economedia citează o declarație a Marianei Miclăuș, director general Metrorex, pentru Antena 3, potrivit căreia termenul inițial „sfârșitul anului 2027” a fost revizuit la „2028 sau începutul anului 2029”, pe fondul semnării târzii a contractelor.
Separat, Asociația Pro Infrastructură a atras atenția anul trecut că „marea necunoscută” rămâne finanțarea, în contextul în care finanțarea din PNRR „s-a evaporat”, iar pentru anumite secțiuni statul ar urma să acopere necesarul din buget și împrumuturi, după ce Comisia Europeană a refuzat finanțarea nerambursabilă pentru secțiunea Washington – Otopeni.
Recomandate

România își acoperă cofinanțarea pentru Brașov–Sighișoara cu un împrumut BEI de 630 milioane euro (aprox. 3,15 miliarde lei), într-un proiect feroviar de 2,25 miliarde euro, potrivit Economedia . Finanțarea de la Banca Europeană de Investiții completează fondurile europene și contribuția de la bugetul de stat, miza fiind accelerarea modernizării unui tronson cheie din coridoarele europene TEN-T și eliminarea unui punct de congestie cu impact direct asupra transportului de marfă și pasageri. Proiectul vizează modernizarea a 113 kilometri de cale ferată dublă și electrificată între Brașov și Sighișoara, în centrul României. După finalizarea lucrărilor, capacitatea liniei ar urma să crească atât pentru pasageri, cât și pentru marfă, cu efecte așteptate în reducerea timpilor de călătorie, creșterea fiabilității și îmbunătățirea siguranței. Ce se schimbă operațional pe tronson Linia modernizată este proiectată să permită: viteze de până la 160 km/h pentru trenurile de pasageri; viteze de până la 120 km/h pentru trenurile de marfă; circulația unor trenuri de marfă mai lungi și mai grele. Estimările din comunicatul citat indică un trafic anual de aproximativ patru milioane de pasageri și transportul a șase milioane de tone de marfă pe această rută. Integrare în rețeaua europeană și standarde tehnice Tronsonul face parte din coridoarele TEN-T Rin–Dunăre și Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee, iar modernizarea este prezentată ca o soluție pentru eliminarea unui blocaj de pe rute strategice și pentru întărirea conexiunilor României cu rețeaua feroviară europeană. Din punct de vedere tehnic, linia va fi echipată cu ERTMS (Sistemul european de management al traficului feroviar), un standard care susține interoperabilitatea (posibilitatea ca trenurile și sistemele să funcționeze coerent între țări) și creșterea siguranței. Gările și stațiile sunt incluse în programul de modernizare, cu obiectivul de a face transportul mai accesibil, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități și mobilitate redusă. De ce contează finanțarea: presiune mai mică pe buget și efecte economice În comunicatul citat, vicepreședintele BEI, Ioannis Tsakiris, leagă investiția de eficientizarea transportului de pasageri și marfă și de conectarea mai bună la piețele europene: „Prin modernizarea acestei căi ferate strategice, ajutăm milioane de pasageri să călătorească mai eficient, creând în acelaşi timp capacitatea necesară pentru ca mărfurile să fie transportate mai eficient pe calea ferată.” La rândul său, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, plasează proiectul în logica competitivității pe termen lung: „Investiţiile de această amploare sunt esenţiale pentru consolidarea potenţialului economic pe termen lung al României.” Pe lângă efectele economice, proiectul este prezentat ca având potențial de a muta o parte din transport de la rutier la feroviar, cu impact asupra congestionării, accidentelor, poluării și emisiilor de gaze cu efect de seră. BEI a oferit și sprijin consultativ pentru pregătirea și implementarea investiției, conform aceleiași surse. [...]

Închiderea pentru luni a Lotului 1 Sibiu–Boița riscă să mute din nou traficul greu pe DN7 , cu efect direct în timpi mai mari de transport și cozi pe Valea Oltului, potrivit informațiilor publicate de Economedia . Tronsonul de 13 kilometri din Autostrada Sibiu–Pitești ar urma să fie închis temporar pentru lucrări la nodul Boița. Publicația notează că închiderea este legată de mai multe intervenții: lucrări la nod, execuția viaductului de pe secțiunea Boița–Cornetu (realizat de Mapa) și racordarea cu Lotul 1 din Autostrada A13 Boița–Făgăraș (construit de Makyol), inclusiv excavații pentru bretele. Cât ar putea dura și când s-ar putea aplica Conform informațiilor Economedia, închiderea traficului ar urma să fie făcută pentru 90 de zile , cu posibilitatea extinderii până la un an . Momentul exact nu este încă stabilit. Inițial, Primăriile Tălmaciu și Boița au fost înștiințate că închiderea ar urma să înceapă la 21.09.2026 , însă termenul nu a fost pus în aplicare. Motivul indicat este că s-a mai putut turna încă un segment din viaductul Boița, segment la care se lucrează în prezent. După turnarea acestuia, „cel mai probabil” de săptămâna viitoare tronsonul va fi închis temporar, potrivit aceleiași surse. De ce nu se poate menține circulația pe bretele Pentru viaductul construit de Mapa pe secțiunea Boița–Cornetu se folosește un cofraj mobil de mari dimensiuni , iar Economedia arată că acest echipament ocupă gabaritul necesar pentru trecerea mașinilor pe breteaua de acces și ieșire de la nodul Boița. În plus, continuarea turnării „sub trafic” nu a fost agreată de Compania de Drumuri (CNAIR) . Ce se întâmplă cu traficul: deviere pe DN7, prin Valea Oltului Varianta avută în vedere de CNAIR, conform informațiilor din articol, este închiderea circulației pe Lotul 1 și redirecționarea traficului pe DN7 , prin Valea Oltului. Impactul operațional este imediat: șoferii care circulă acum direct pe A1 între Sibiu și Boița ar urma să revină pe DN7, ceea ce poate pune „din nou presiune” pe unul dintre cele mai aglomerate coridoare rutiere din zonă. Au existat alternative, dar nu sunt cele aplicate Surse consultate de Economedia susțin că ar fi existat și variante temporare pentru a menține o parte din trafic, în locul închiderii complete, precum: păstrarea circulației pentru vehicule care nu au nevoie de întregul gabarit; o deviere locală a bretelei. În acest moment, însă, opțiunea rămasă în lucru este închiderea completă a tronsonului și devierea pe DN7, conform informațiilor disponibile. [...]

Tronsonul Bacău–Pașcani de pe A7 intră în faza finală de execuție , după o mobilizare „record” de circa 5.500 de muncitori în șantier, ceea ce ar pune „cel puțin 50 de kilometri” pe traiectoria unei inaugurări în acest an, potrivit Economedia , care citează declarațiile secretarului de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu . Miza operațională este accelerarea livrării efective a unor segmente continue de autostradă, într-un proiect unde ritmul de șantier și capacitatea de a închide rapid lucrările „de finisaj” (siguranță rutieră, semnalizare, sisteme inteligente de transport) devin decisive pentru deschiderea traficului. Ce loturi sunt vizate și ce stadii de execuție sunt raportate Conform informațiilor prezentate, „linia dreaptă” pentru inaugurare vizează cel puțin primele două loturi ale tronsonului Bacău–Pașcani: Lotul 1 Săucești – Trifești (30,3 km) : a depășit 70% stadiu fizic de execuție; Lotul 2 Trifești – Gherăești (18,9 km) : se apropie de 70% . Separat, pe lotul 3 Mircești – Pașcani (28,09 km) lucrările continuă, iar stadiul fizic a ajuns la 54,6% . Pentru acest lot, finanțarea este asigurată din fonduri europene, potrivit aceleiași surse. Unde se vede „finalul de șantier”: lucrări în derulare Pe primele două loturi, lucrările menționate includ atât activități de structură, cât și elemente necesare pentru punerea în funcțiune: asfaltări în mai multe eșaloane, inclusiv la stratul de uzură; montarea grinzilor din beton, operațiune care a depășit 95%; lucrări la podul peste râul Moldova (tablier metalic montat integral; urmează predale, armare și turnarea betonului); sisteme de colectare a apelor pluviale (rigole și bazine de retenție); parapete de protecție, semnalizare verticală și orizontală; hidroizolații pe poduri și pasaje, panouri fonoabsorbante; lucrări la sistemul ITS (sisteme inteligente de transport) și la iluminat. În apropiere de Roman este prevăzut și un Centru de Întreținere și Coordonare (CIC) , inclusiv un Centru de Monitorizare și Informare (CMI) . Mobilizarea raportată și cine execută lucrările Pe întreg tronsonul Bacău–Pașcani, mobilizarea este descrisă ca „record”: 5.500 de muncitori în șantier. Publicația mai notează că aproape 600 de șoferi lucrează pe 296 de autobasculante , în două schimburi , iar în șantier sunt peste 500 de utilaje . Lucrările sunt realizate de asocierea Spedition UMB – SA&PE Construct – Tehnostrade , conform informațiilor din articol. [...]

Varianta de Ocolire Timișoara Vest intră într-o fază intensă de execuție, cu impact direct asupra calendarului de deschidere a traficului , după ce pe traseu se lucrează în paralel la toate cele 10 poduri și pasaje, potrivit Economedia , care citează informări ale DRDP Timișoara. Proiectul are aproximativ 14 km, cu două benzi pe fiecare sens și patru noduri rutiere denivelate. Constructor este NUROL İnşaat, iar DRDP Timișoara are rol de supervizor al contractului derulat de CNAIR . Lucrări la structuri: fundații, consolidări și pregătirea montajului Pe șantier se execută lucrări în stadii diferite la poduri și pasaje, inclusiv la fundații și elevații. Sunt menționați și „piloți de îndesare”, utilizați ca măsură de consolidare a terenului de fundare în spatele culeelor (elementele de sprijin ale podurilor). În paralel, antreprenorul a început fabricarea grinzilor, care sunt depozitate în organizarea de șantier. Conform informațiilor transmise, în total vor fi „peste 600 de grinzi” ce urmează să fie montate la pasaje și poduri. Mobilizare în șantier și lucrări conexe CNAIR arată, într-o informare publicată pe Facebook, că avansează și lucrările de terasament, intervențiile la nodurile rutiere și la viitoarele spații de servicii, precum și relocarea canalelor ANIF și a rețelelor de telecomunicații. Pe șantier sunt „peste 300 de muncitori” și „peste 160 de utilaje”, între care autobasculante, autobetoniere, camioane, buldozere, compactoare, autogredere, încărcătoare, reciclatoare de sol, macarale, cisterne și utilaje de foraj. [...]

Circulația pe Transalpina va fi limitată zilnic la 09:00–18:00 , o restricție cu impact direct asupra mobilității pe una dintre cele mai importante rute montane, pe fondul deteriorării vremii, potrivit Economedia . Măsura intră în vigoare de sâmbătă, 26 septembrie, și vizează sectorul DN67C – Transalpina dintre Rânca (km 34+800) și Obârșia Lotrului (km 59+800), a anunțat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) . Decizia este justificată de condițiile meteorologice nefavorabile la altitudini de peste 1.500 de metri, unde sunt prognozate ploi, lapoviță și ninsori. În noul regim, circulația va fi permisă zilnic doar în intervalul 09:00–18:00. CNAIR recomandă șoferilor să respecte semnalizarea rutieră instituită și să își planifice deplasările în funcție de programul redus. [...]

Mobilizarea de peste 1.000 de muncitori și 500 de utilaje pe primele două tronsoane ale Autostrăzii Sibiu–Făgăraș indică o accelerare a execuției , cu mize directe pentru respectarea termenelor contractuale împinse în 2028, potrivit Economedia , care citează date transmise de directorul general al Companiei de Drumuri, Cristian Pistol. Pe tronsonul 1 (Boița–Avrig), de 14,25 km, stadiul fizic este de 23,54%. Aici sunt mobilizați 648 de muncitori și 222 de utilaje, care lucrează la terasamente (umpluturi, decapări), lucrări hidrotehnice (gabioane) și structuri (armare și cofrare fundații, pile și elevații). Pe traseu se construiește și nodul rutier dintre A13 (Sibiu–Făgăraș), A1 (Pitești–Sibiu) și DN7, în zona Boița. Tronsonul 2 (Avrig–Arpașu de Jos), de 19,92 km, a ajuns la un stadiu fizic de 50,15%. Mobilizarea „s-a dublat față de vară”, cu 430 de muncitori și 340 de utilaje, care execută terasamente (umpluturi, fundații din balast), lucrări la structuri (cofrare cuzineți, betonare elevații, turnare beton la zidurile de sprijin), precum și gabioane și montaj de țevi de drenaj. Costuri și finanțare: 3,43 miliarde lei pentru primele două loturi Contractele pentru tronsoanele 1 și 2 au o valoare însumată de 3,43 miliarde de lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Ce spun monitorizările din teren: termenele rămân strânse, dar posibile Asociația Pro Infrastructură (API) apreciază că progresul fizic pe cele patru loturi ale A13 Sibiu–Făgăraș este „satisfăcător” și că există „șanse bune” ca antreprenorul să respecte termenele contractuale (12 luni proiectare și 36 de luni execuție), care se întind în 2028, de la ianuarie (lotul 3) până în octombrie (lotul 1). Într-un scenariu „(foarte) optimist”, API estimează că ar putea fi inaugurați la final de 2027 aproximativ 37,5 km între Avrig și Sâmbăta de Jos, adică tronsoanele 2 și 3. Asociația atrage însă atenția asupra volumului mare de structuri (poduri, viaducte, traversări de cursuri de apă și drumuri), inclusiv lucrări pe tablier metalic și cinci structuri în arc cu deschideri foarte mari. Context contractual: 6,62 miliarde lei pentru 68 km, finalizare în 2028 Cele patru tronsoane au fost semnate cu Makyol în 2023 (primele două în 24.11.2023, lotul 3 în 16 august 2023, lotul 4 în 20 septembrie 2023), pe o valoare totală de 6,62 miliarde lei (fără TVA) pentru 68,05 km de autostradă și încă 5,65 km de drum de legătură. Ordinele de începere au fost emise în 16 octombrie 2023 (lotul 3), 15 ianuarie 2024 (lotul 4) și 26 februarie 2024 (primele două). Au fost emise 12 autorizații de construire (câte trei pe tronson), „cu mari întârzieri”, între 15.11.2024 și 12.06.2026, iar API notează că, în funcție de aceste date, termenele contractuale de finalizare sunt împinse în 2028: ianuarie (lotul 3), iulie (lotul 2), septembrie (lotul 4) și octombrie (lotul 1). Autostrada Sibiu–Făgăraș (A13), cu o lungime totală de 68 km, trebuie să fie finalizată în 2028. [...]