Știri
Știri din categoria Infrastructură

Autostrada București–Alexandria intră într-o etapă care poate debloca finanțarea și licitația, după ce documentația tehnico-economică a proiectului a fost avizată în Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor, potrivit Libertatea. Miza imediată este trecerea prin filtrele guvernamentale care permit aprobarea indicatorilor și, ulterior, lansarea procedurii pentru proiectare și execuție.
Secretarul de stat Irinel Ionel Scrioșteanu a anunțat pe 12 mai că avizul primit „deblochează documentația tehnico-economică a investiției”, etapă necesară pentru pașii următori ai proiectului. În aceeași intervenție, oficialul a descris autostrada drept un proiect strategic pentru sudul României, cu efecte asupra dezvoltării economice în Ilfov, Giurgiu și Teleorman, dar și asupra siguranței rutiere și timpilor de deplasare.
„Urmează: avizarea în Consiliul Interministerial şi aprobarea indicatorilor tehnico-economici în Guvernul României; întocmirea caietului de sarcini și lansarea licitației pentru proiectare și execuție lucrări.”
Conform informațiilor prezentate, pașii rămași înainte de licitație sunt:
Durata de execuție a lucrărilor este indicată la 33 de luni. Finanțarea este „preconizată” din fonduri europene nerambursabile prin Programul Transport 2021–2027, viitorul program financiar european și bugetul de stat (formularea sugerează că structura finală de finanțare depinde de etapele de aprobare și alocare).
Autostrada București–Alexandria ar urma să aibă 74,2 km, cu două benzi pe sens, bandă de urgență și acostament. Proiectul include 65 de pasaje, poduri și viaducte; cele mai lungi pasaje sunt cele peste Argeș (994 metri) și Vedea (1.153 metri). Lungimea totală a lucrărilor de artă este de 10,8 km.
Pe traseu sunt prevăzute 10 noduri rutiere, inclusiv conexiuni cu A0 și cu viitoarea Autostradă București–Giurgiu (A5), precum și legături cu drumuri naționale și județene (DN6/E70, DN61, DJ-uri).
În proiect mai sunt incluse, potrivit aceleiași prezentări: spații de servicii cu locuri de parcare pentru încărcarea vehiculelor electrice (trei seturi stânga/dreapta), centre de întreținere și monitorizare/coordonare, parcare securizată pentru camioane, perdele forestiere, panouri fonoabsorbante și 15 zone pentru trecerea de pe o cale pe alta în situații de urgență.
Traseul traversează mai multe unități administrativ-teritoriale din Ilfov, Giurgiu și Teleorman, inclusiv localități precum Dărăști, Măgurele, Mihăilești, Letca Nouă, Drăgănești-Vlașca, Alexandria, Mavrodin și Buzescu.
Recomandate

Deschiderea loturilor 3 și 4 din A0 Nord mută o parte importantă din traficul de tranzit în afara Bucureștiului , prin conectarea continuă pe autostradă între A1 și DN1, potrivit Ziarul Financiar . De săptămâna viitoare, șoferii și transportatorii vor putea ocoli Capitala integral pe autostradă prin sud și est, cu legături către A2, A3 și DN1. Până acum, segmentul lipsă dintre A2 și DN2 (loturile 3 și 4 ale A0 Nord) „rupea” centura în două: A0 Sud se oprea la A2, iar A0 Nord începea de la Afumați. Odată cu deschiderea acestor tronsoane, Autostrada Bucureștiului ajunge la 80 km dați în trafic din totalul de 102 km, iar singura porțiune rămasă în lucru este în nord-vest, între A1 și DN1. De ce a întârziat legătura din est și ce s-a deblocat acum Ultimul punct care a ținut pe loc finalizarea a fost pasajul care duce DN3 peste A0, în zona Pantelimon–Cernica. Pasajul a fost realizat cu patru benzi (două pe sens), în perspectiva lărgirii DN3, iar darea lui în trafic la începutul acestei săptămâni a permis închiderea lucrărilor pe corpul principal al autostrăzii în zonă. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu , a indicat că lucrările de asfaltare sunt în desfășurare la joncțiunea dintre lotul 3 și lotul 4 și că, de săptămâna viitoare, se va putea circula neîntrerupt la nivel de autostradă pe traseul A1–DN6–DN5–DN4–A2–DN2–A3 și DN1, pe cei 80 km din A0. Loturile 3 și 4: costuri, stadii și efectul în trafic Lotul 3 (Afumați–Pantelimon) este tronsonul care a întârziat funcționalizarea întregii jumătăți estice. Segmentul de 8,6 km dintre DN2 (Afumați) și DN3 (Cernica) a fost adjudecat de China Civil Engineering Construction Corporation pentru 397,99 milioane de lei fără TVA, cu 18 luni de execuție, contract semnat în martie 2023. Publicația notează că termenele au fost amânate succesiv, iar în ultima actualizare Scrioșteanu estima darea în trafic în jurul datei de 20 octombrie, împreună cu lotul 4. Întârzierea lotului 3 a blocat și lotul 4 Nord, de 4,47 km, evaluat la 312,63 milioane de lei fără TVA. Acesta include un pod de 1,3 km peste lacul Cernica și un pasaj de 504 m peste calea ferată București Sud–Oltenița. Lotul, construit de asocierea SA&PE Construct–Spedition UMB–Tehnostrade, era finalizat în proporție de circa 99%, dar fără descărcare nu putea fi deschis circulației. Din punct de vedere operațional, lotul 3 leagă lotul 2 Corbeanca–Afumați (deja în circulație) de lotul 4 Glina–Pantelimon și asigură conexiunea dintre A3 și A2 prin A0, plus legăturile cu DN2 și DN3. Consecința directă: traficul de tranzit dintre Constanța și autostrada spre Ploiești, precum și cel dinspre vestul țării către Otopeni, nu mai trebuie să treacă prin vechea centură sau prin oraș. Ce mai lipsește pentru închiderea completă a inelului Pentru localnici, problema DN3 nu dispare complet: un nod rutier care să lege DN3 de A0 nu a fost inclus în proiectul inițial și urmează să fie realizat de CNAIR ca proiect separat. Până atunci, accesul pe autostradă se va face prin bretelele de întoarcere proiectate sub pasajul DN3. Închiderea integrală a inelului depinde de lotul 1 Nord, între A1 și DN1 (Corbeanca), de 17,5 km. La începutul lui octombrie, stadiul fizic era de circa 82%, însă CNAIR nu mai garantează deschiderea integrală în 2026 și condiționează calendarul de ritmul lucrărilor și de vreme. Contractul este de 815,07 milioane de lei fără TVA, cu termen prelungit până în primele luni ale lui 2027. [...]

Ultimul șantier rămas pe A0 Nord a ajuns la 90% , iar calendarul de deschidere a traficului depinde acum de mobilizarea constructorilor și de vreme, potrivit Economedia . Miza este una operațională: punerea în circulație a unui sector de circa 10 km în 2026 și finalizarea completă a lotului în aprilie 2027, ceea ce ar închide practic lucrările la Autostrada de Centură a Capitalei. Pe cei 17,5 km ai lotului 1 (Joița – Corbeanca) al A0 Nord, activitatea este concentrată pe lucrările necesare racordării cu DN1A și DN7. Șeful CNAIR , Cristian Pistol, a indicat într-o postare pe Facebook un progres de 90% și a publicat imagini de pe șantier. Ce se poate deschide în 2026 și de ce contează Asocierea de constructori români și italieni Retter – Pizzarotti lucrează la structuri, asfaltare și montarea elementelor de siguranță rutieră pe un sector de aproximativ 10 km. Obiectivul menționat este deschiderea circulației pe acest sector, până la conexiunea cu DN7, în acest an, însă realizarea țintei este condiționată de menținerea mobilizării și de condițiile meteorologice. Termenul pentru restul lotului și închiderea „semi-inelului” nordic Pentru restul de aproximativ 7 km ai lotului 1, finalizarea este indicată „până în aprilie 2027”. Atunci ar urma să se realizeze și legătura semi-inelului nordic al A0 cu Autostrada A1, ceea ce ar însemna, conform informațiilor din sursă, încheierea lucrărilor pe întreaga Autostradă de Centură a Capitalei. Imaginile de pe șantier sunt disponibile în postarea de pe Facebook, aici: Facebook . „Bucureștiul și Ilfovul au nevoie de o infrastructură rutieră modernă, care să reducă presiunea traficului din interiorul localităților și să aducă noi oportunități de dezvoltare în cea mai dinamică zonă economică a României”, spune Cristian Pistol. [...]

Ultimul lot în lucru din A0 Nord a ajuns la 90%, iar deschiderea parțială a traficului în 2026 depinde de mobilizarea din șantier și de vreme , potrivit Digi24 . Miza este una operațională: conectarea rapidă a unor fluxuri de trafic din jurul Capitalei la rețeaua de drumuri naționale, cu efect direct asupra timpilor de transport și a presiunii pe traficul urban. Pe cei 17,5 km ai lotului 1 (Joița – Corbeanca) din A0 Nord, activitatea este concentrată pe lucrările necesare racordării cu DN1A și DN7, a transmis directorul general al CNAIR, Cristian Pistol . Asocierea de constructori români și italieni (Retter – Pizzarotti) lucrează la structuri, asfaltare și montarea elementelor de siguranță rutieră pe un sector de aproximativ 10 km. Ce segment ar putea fi deschis și în ce condiții Obiectivul anunțat este deschiderea circulației „în acest an” pe sectorul până la conexiunea cu DN7, însă calendarul nu este prezentat ca cert. „Obiectivul rămâne deschiderea circulației pe acest sector, până la conexiunea cu DN7, în acest an. Depinde însă de menținerea mobilizării și de condițiile meteorologice.” Ce urmează pentru restul lotului și pentru închiderea semi-inelului nordic Pentru restul de aproximativ 7 km din lotul 1, finalizarea este indicată „până în aprilie 2027”. Atunci ar urma să fie realizată și legătura semi-inelului nordic al A0 cu Autostrada A1, moment care ar închide practic lucrările pe întreaga Autostradă de Centură a Capitalei, conform aceleiași informări. În argumentația CNAIR, finalizarea acestui proiect este legată de reducerea presiunii traficului din interiorul localităților și de crearea de „noi oportunități de dezvoltare” pentru București și Ilfov, zonă descrisă drept cea mai dinamică economic din România. [...]

Blocajele din proiectare întârzie intrarea „cârtițelor” la metroul din Cluj , deși finanțarea este asigurată, iar primarul Emil Boc acuză neînțelegeri tehnice între managerul de proiect, supervizor și constructorul turc, potrivit Economedia . Edilul spune că va convoca toate părțile la o întâlnire în decembrie, pentru a stabili cum poate fi deblocat proiectul. Boc afirmă că, în pofida faptului că municipalitatea și-a îndeplinit obligațiile financiare (inclusiv plata avansului contractual), lucrările nu au ajuns în punctul în care să poată fi introduse utilajele TBM („cârtițele”) pentru săparea tunelurilor. El susține că are posibilități limitate de intervenție, întrucât proiectul este gestionat printr-o structură contractuală care implică managerul de proiect, supervizorul și mai mulți subcontractanți, iar constructorul are un termen contractual „suficient de lung” pentru recuperarea întârzierilor. „M-am zbătut împreună cu colegul meu atât de mult să asigurăm finanțarea pentru acest obiectiv, o avem asigurată și, culmea, nu se lucrează în teren”, a afirmat Boc. Unde se blochează proiectul: proiectarea și soluțiile tehnice Primarul indică drept principală cauză a întârzierii etapa de proiectare, care nu ar fi avansat suficient pentru trecerea la execuția subterană. În explicația sa, proiectarea ar reprezenta aproximativ 60% din efortul necesar realizării unui metrou, iar execuția propriu-zisă 40%. Printre punctele care generează neînțelegeri și întârzieri, Boc enumeră: stabilirea exactă a traseului și poziționarea stațiilor, soluțiile constructive, grosimea pereților și materialele; obținerea avizelor și realizarea studiilor privind terenul și pânza freatică; probleme de stabilitate a terenului în zona puțului de lansare: după începerea săpăturilor, terenul ar fi început să se deplaseze, iar la circa 50 de metri distanță au apărut probleme de stabilitate; soluția tehnică a presupus realizarea a 94 de piloți forați la 16 metri adâncime; clarificări rămase la puțul de lansare, inclusiv înclinația pereților și armăturile. Boc spune că aproximativ 500 de persoane lucrează la proiectare, însă documentațiile nu sunt încă în forma finală necesară pentru a trece la etapa următoare. Deși admite dificultăți tehnice reale, consideră că timpul scurs este prea mare. „Trece un an, trec doi, totuși, vreau să văd și soluțiile acestea concrete în teren”, a declarat Boc. De ce nu intră încă TBM-urile: condiția celor „șapte stații” Un reper operațional major rămâne începerea forării tunelurilor cu cele două utilaje TBM, care aparțin constructorului și sunt prevăzute în contract, iar mobilizarea lor este în sarcina asocierii executante. Potrivit lui Boc, utilajele nu pot începe forarea înainte de pregătirea mai multor stații, pentru continuitatea traseului subteran: ar trebui realizate cel puțin șapte stații înainte ca TBM-urile să intre în subteran. Primarul insistă însă că intrarea „cârtițelor” ar fi semnalul că proiectul a depășit faza pregătirilor și a proiectării și a intrat efectiv în execuție. Miza financiară: contract de peste 9 miliarde de lei, semnat în 2023 Contractul pentru proiectarea și execuția Magistralei I de metrou din Cluj-Napoca a fost semnat pe 25 mai 2023 cu asocierea condusă de compania turcă Gülermak, din care mai fac parte Alstom Transport și Arcada Company. Conform anunțului de atribuire din SEAP, valoarea contractului este de 9.059.483.352,07 lei fără TVA, respectiv aproximativ 10,78 miliarde de lei cu TVA. Oferta câștigătoare a fost foarte apropiată de valoarea estimată de municipalitate (9,064 miliarde de lei fără TVA). Din suma estimată, circa 398 milioane de lei reprezentau serviciile de proiectare, iar peste 8,66 miliarde de lei lucrările de execuție. Magistrala I este proiectată ca un metrou ușor de aproximativ 21 km, cu 19 stații și un depou, pe relația Cluj-Napoca–Florești. Alstom are în responsabilitate sistemele de semnalizare, telecomunicații, alimentare cu energie, calea de rulare și integrarea sistemului, inclusiv tehnologia pentru operare complet automatizată. Ce urmează Boc anunță o întâlnire în decembrie cu managerul de proiect, supervizorul și constructorul, pentru a stabili o soluție de deblocare. În același timp, el spune că nu poate interveni direct în activitatea de șantier și că așteaptă ca părțile contractuale să ajungă la o înțelegere care să permită accelerarea proiectării și trecerea la execuția subterană. [...]

Finalizarea în 2026 a Loturilor 1 și 2 din Autostrada Bacău–Pașcani depinde de bani de la buget , după ce finanțarea prin PNRR a acoperit doar lucrările executate până la 31 august, potrivit Kyiv Independent . În paralel, constructorul UMB a mobilizat 1.000 de muncitori și 800 de utilaje pentru a accelera execuția. Cristian Pistol, directorul general al CNAIR , spune că Loturile 1 și 2, cu o lungime totală de 49,3 km, „avansează constant”. Lotul 1 (Săucești–Trifești), de 30,3 km, a ajuns la 80%, iar Lotul 2 (Trifești–Gherăești), de 18,99 km, la 65%. Presiune pe finanțarea de la buget, după plafonarea PNRR Șeful CNAIR precizează că finanțarea prin PNRR a acoperit lucrările executate până la 31 august, iar pentru continuarea acestora compania a solicitat alocarea sumelor necesare de la bugetul de stat. În acest context, termenul de finalizare se leagă direct de disponibilitatea fondurilor. „Finalizarea în 2026 depinde acum de asigurarea finanțării și de condițiile meteorologice din perioada următoare”, avertizează Cristian Pistol. Stadiu și lucrări în execuție Potrivit informațiilor transmise, pe șantier se lucrează la mai multe componente, inclusiv: structura rutieră; poduri; spații de servicii; sisteme ITS (sisteme inteligente de transport, pentru management și siguranță rutieră); parapete de protecție și marcaje rutiere. Valoarea celor două contracte este de 2,92 miliarde de lei (fără TVA). [...]

Disputa dintre Transporturi și fostul ministru pe tunelul Momaia mută riscul de întârziere din zona tehnică în cea administrativă , într-un moment în care lotul Tigveni–Curtea de Argeș (A1 Sibiu–Pitești) este descris ca fiind „practic finalizat”, dar nu poate fi deschis circulației până la finalul anului, potrivit Economedia . Radu Miruță îl contrazice pe actualul ministru al Transporturilor, Ștefan Ovidiu Popa, asupra motivului blocajului: personalul necesar pentru monitorizare și intervenție în caz de urgență în tunel. Ministrul Ștefan Ovidiu Popa a spus, într-o conferință de presă, că deși lucrările la secțiunea 4 Tigveni–Curtea de Argeș sunt practic gata, deschiderea în 2026 nu mai este posibilă din cauza imposibilității CNAIR de a asigura echipele de monitorizare și intervenție. El a susținut că CNAIR nu a putut angaja personal de specialitate deoarece Miruță ar fi blocat un ordin de ministru care ar fi deblocat procedura, fără a preciza despre ce ordin este vorba, menționând ulterior că ar fi vorba despre un ordin care permite angajări suplimentare. Radu Miruță respinge această explicație și afirmă că directorul CNAIR, Cristian Pistol, nu i-ar fi invocat vreodată lipsa personalului ca motiv pentru nefuncționarea/deschiderea tunelului. În schimb, fostul ministru susține că lotul era pregătit pentru deschidere încă din 14 octombrie și că inaugurarea a fost amânată din motive politice. „Nu există adevăr în asta. Ei au anunțat că dau drumul la sectorul de la Curtea de Argeș la Tigveni pe 14 octombrie. Au tot întârziat datul drumului ca să-i ofere ofrandă noului ministru”, a declarat Radu Miruță. Miza: de ce contează disputa pentru deschiderea traficului Dincolo de schimbul de acuzații, cazul indică un blocaj de natură administrativă (încadrare de personal, ordin de ministru, organizare internă) care poate întârzia punerea în exploatare a unei infrastructuri deja construită. În practică, asta înseamnă că finalizarea lucrărilor nu este suficientă pentru deschiderea circulației, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de operare și siguranță ale tunelului. Miruță mai afirmă că discuțiile din mandatul său despre suplimentarea personalului la CNAIR ar fi vizat implementarea TollRo (sistem de taxare), nu tunelul Momaia. „Nici măcar o dată nu a zis Pistol că nu poate deschide tunelul din lipsă de personal. Argumentele lui privind necesarul de personal suplimentar erau legate de TollRo”, a transmis Miruță. Ce spune Miruță despre cererea CNAIR de angajări Fostul ministru afirmă că CNAIR a cerut exceptarea de la restricțiile privind angajările pentru aproximativ 450 de posturi, dintre care aproape 150 la sediul central și restul în structurile teritoriale. Miruță spune că a acceptat angajările în teritoriu, pentru administrarea și întreținerea rețelei rutiere, dar a refuzat suplimentarea la sediul central. El mai susține că deține documentul prin care ar fi permis angajările în teritoriu și că îl va transmite redacției. „Dacă la sediul central nu aveau justificare, le-am dat hârtie prin care le-am aprobat angajările în țară. (…) Iar ei s-au supărat și nu au mai vrut deloc”, a declarat fostul ministru. În plus, Miruță afirmă că în organigrama CNAIR existau posturi vacante și că ar fi fost posibilă redistribuirea personalului, inclusiv în contextul eliminării taxei de pod, care ar fi lăsat „vreo 200 de oameni” fără activitate, deși precizează că nu susține direct că aceștia ar fi potriviți pentru monitorizarea tunelului. Stadiul lucrărilor și date tehnice Lotul 4 Tigveni–Curtea de Argeș are 9,86 kilometri și este construit de PORR, incluzând tunelul Momaia, cu o lungime de aproximativ 1,35 kilometri. Potrivit informațiilor din articol, la finalul lunii octombrie CNAIR anunțase testarea sistemelor de siguranță din tunel, inclusiv a instalației de ventilare, împreună cu reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență. În acest context, rămâne deschisă întrebarea operațională: dacă blocajul este într-adevăr legat de personal și proceduri de angajare/organizare, calendarul de deschidere depinde de decizii administrative, nu de șantier. [...]