Știri
Știri din categoria Infrastructură
CNIR a lansat licitația pentru proiectarea și execuția Drumului Expres Otopeni–A0, potrivit Mediafax. Proiectul vizează conexiunea dintre Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni) și Autostrada A0, iar ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, spune că ar fi primul drum expres din județul Ilfov.
Anunțul a fost făcut de ministru pe Facebook, unde a prezentat investiția drept o „conexiune strategică” în perspectiva construirii viitorului Terminal 2 al aeroportului. Șerban susține că noul drum de mare viteză ar urma să deservească atât fluxurile de pasageri către noul terminal, cât și transportul de marfă către zona Cargo.
Ministrul mai afirmă că legătura cu inelul de autostradă al Bucureștiului (A0) va facilita accesul utilajelor și materialelor de construcții către șantierul terminalului. În același timp, proiectul este prezentat ca o soluție pentru comunitățile din județ, printr-un acces mai rapid la A0 și reducerea timpilor de deplasare și a aglomerației.
Contractul lansat în licitație de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) are o valoare estimată de 454 milioane lei, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 30 aprilie, conform aceleiași surse. Durata de realizare este estimată la 30 de luni.
Drumul de legătură ar urma să aibă 2,55 kilometri, iar bretelele de conexiune o lungime totală de 7,5 kilometri. Proiectul include și construirea unor pasaje supraterane peste DJ 200 B și peste Autostrada A0 Nord.
Recomandate
Guvernul a aprobat transferul a patru terenuri pentru Magistrala 6 , pas administrativ care deblochează utilizarea lor în regim de utilitate publică, potrivit Euronews România . Decizia a fost luată joi, 5 februarie, și vizează proiectul Magistralei 6 (1 Mai – Otopeni), care ar urma să lege Bucureștiul de Aeroportul Internațional Henri Coandă. Hotărârea a fost inițiată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și prevede trecerea celor patru terenuri în domeniul public, astfel încât acestea să poată fi folosite pentru realizarea lucrărilor. Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban , a precizat că terenurile sunt destinate unei lucrări de utilitate publică de interes național, iar aprobarea Guvernului permite continuarea proiectului în condiții legale pentru ocuparea amplasamentelor necesare. În paralel cu acest demers, Metrorex indică și evoluții în șantier: scutul de forare „Sfânta Maria” a străpuns peretele viitoarei stații Gara Băneasa, iar scutul „Sfânta Ana” a depășit 1.600 de metri forați pe același aliniament, conform informațiilor transmise de companie. Transferul terenurilor este relevant tocmai pentru că reduce riscul de blocaje administrative în etapele următoare, într-un proiect în care accesul la amplasamente și clarificarea regimului juridic al terenurilor sunt condiții-cheie pentru ritmul lucrărilor. [...]
Studiul de fezabilitate pentru A13 Brașov–Bacău riscă întârzieri până la final de 2027 , din cauza blocajelor de traseu și a lipsei unor aprobări locale, relatează Economica.net . Proiectantul Consitrans spune că, deși în județul Bacău lucrurile sunt „clare” pe o porțiune importantă, în județele Brașov și Covasna există încă puncte sensibile care împiedică avansul pe teren. În județul Bacău, compania indică un progres concret: din cei aproximativ 180 km ai autostrăzii, 74 km sunt considerați fără probleme majore de traseu. În noiembrie 2025, Consiliul Județean Bacău a emis certificatul de urbanism necesar documentației, un pas administrativ esențial pentru continuarea studiului de fezabilitate (documentația care stabilește soluția tehnică și costurile, înainte de proiectare și execuție). Blocajele sunt însă în județele Covasna și Brașov, unde Consitrans invocă opoziție sau indecizie la nivel local și presiuni din zona dezvoltărilor imobiliare. În Covasna, problemele sunt legate de comunele Ilieni și Chichiș, iar în Brașov sunt menționate situații în Hărman și Sânpetru, unde dezvoltatori imobiliari ar cere mutarea traseului. „O bucată de 74 de kilometri în județul Bacău, aia se face, mergem înainte. Dincoace, încă avem probleme cu județul Brașov și cu județul Covasna, cu aprobările”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Eduard Hanganu, președintele Consitrans. În acest context, Consitrans ia în calcul inclusiv o intervenție la nivel guvernamental, dacă nu se ajunge la o soluție cu autoritățile locale. Compania atrage atenția că termenul contractual pentru studiul de fezabilitate este de 24 de luni, dar că, în lipsa accesului și a clarificărilor pe segmentele problematice, estimarea internă împinge predarea spre sfârșitul lui 2027, pe motiv că ar exista „100 de kilometri virgini” pe care nu s-a putut lucra. Pe partea de ajustări tehnice, proiectantul susține că a fost „remediată” controversa legată de varianta de traseu cu „cocoașe” (o soluție care ar fi lungit traseul cu aproape 12 km față de varianta inițială). Eduard Hanganu afirmă că traseul a fost mutat printr-o balastieră, cu lucrări de umplutură și un pod „probabil mai lung”, iar curbele ar rămâne, dar nu la dimensiunea celor contestate de comunitatea pasionaților de infrastructură. Din punct de vedere contractual, proiectul se află în etapa de studiu de fezabilitate, pentru care CNAIR a desemnat câștigătorul în aprilie 2024, contractul având o valoare de 81,2 milioane de lei. În decembrie 2024, contractul pentru studiul de fezabilitate al A13 Brașov–Bacău a fost preluat oficial de CNIR, iar evoluția de acum depinde, în principal, de deblocarea aprobărilor și de stabilirea traseului în zonele unde există opoziție sau solicitări de modificare. [...]
Patronatele din construcții avertizează că piața se apropie de un blocaj major , pe fondul încetinirii economice, al întârzierilor în finanțare și al lipsei de predictibilitate în derularea investițiilor, potrivit Economedia . Asociația Română a Antreprenorilor în Construcții (ARACO) susține că amânarea deciziilor politice ar amplifica „acut” costurile economico-sociale. În comunicatul transmis prin Agerpres, ARACO descrie o deteriorare a activității din sector: proiecte suspendate sau amânate, plăți întârziate și o încetinire vizibilă a șantierelor, cu risc de efect în lanț asupra economiei. Asociația amintește și ponderea sectorului în economie, arătând că în 2025 construcțiile au reprezentat 8-9% din PIB, „cea mai ridicată pondere din UE”. „Piaţa construcţiilor din România se apropie de un blocaj major pe fondul încetinirii economice, al întârzierilor în finanţare şi al lipsei acute de predictibilitate în derularea investiţiilor.” ARACO leagă presiunile recente și de scumpirea combustibililor, pe care o atribuie războiului din Golful Persic, avertizând că aceasta poate declanșa singură un nou blocaj dacă beneficiarii publici refuză sau întârzie ajustările contractuale și legale. În lipsa unor măsuri „urgente și ferme” din partea Guvernului, organizația spune că sectorul riscă un „blocaj sistemic”, cu impact asupra investițiilor publice, absorbției fondurilor europene și a locurilor de muncă. În acest context, patronatul propune un set de intervenții pentru restabilirea predictibilității financiare și a continuității investițiilor. Printre acestea se află adoptarea unui pact fiscal pe minimum cinci ani pentru stabilitatea taxelor pe muncă, menținerea regimului TVA aplicabil lucrărilor publice și predictibilitate legislativă, precum și cuantificarea și plata periodică a costurilor suportate de antreprenori în perioadele de suspendare a contractelor. Asociația mai atrage atenția asupra denunțărilor unilaterale de contracte, pe care le descrie drept o reacție „legitimă și previzibilă” la suspendarea nejustificată a finanțării de către beneficiari, cu efecte precum conservarea șantierelor, pierderea forței de muncă, riscul devalorizării GBE (Garanția de Bună Execuție) și pericolul pierderii fondurilor europene. Alte propuneri menționate includ plata la timp a lucrărilor publice, consolidarea ajustării dinamice a prețurilor, un program național de investiții pe zece ani, reformarea achizițiilor publice și reducerea rolului criteriului „cel mai mic preț” în licitații. [...]
Centura Timișoara Vest intră în faza de construcție , potrivit Economica.net , care îl citează pe Sorin Grindeanu . Proiectul vizează realizarea variantei ocolitoare în vestul municipiului Timișoara și include mai multe lucrări de artă și conexiuni rutiere. Pe traseu sunt prevăzute patru noduri rutiere, două pasaje și un pod, după cum urmează: Nod rutier la intersecția cu DN69 (E671) și cu Drumul Național Centura Timișoara (DNCT) Nod rutier la intersecția cu DN6 Nod rutier la intersecția cu DN59A Nod rutier la intersecția cu Radiala Nouă de Vest (C30) Pasaj peste DN59 și peste linia CF100 (750 m) Pasaj peste DN6 și linia CF133 (450 m) Pod peste râul Bega și peste rezervoarele de nămol (450 m) Termenul de finalizare este de 24 de luni. Valoarea construcției VO Timișoara Vest este de 1,41 miliarde lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021-2027. În mesajul citat de publicație, Grindeanu leagă proiectul de impactul economic local și de agenda mai largă de investiții în infrastructură. „Deși nu mai dețin funcția de ministru al Transporturilor, voi continua să promovez și să susțin marile proiecte de infrastructură, care în opinia mea sunt esențiale pentru redresarea și dezvoltarea economică a României”, conchide Grindeanu. [...]
Guvernul României a aprobat un împrumut de 500 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru finanțarea Autostrăzii Sibiu–Pitești , unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din țară. Decizia a fost adoptată pe 12 martie 2026 și urmează să fie ratificată de Parlament, potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Contractul de finanțare a fost semnat în ianuarie 2026 de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la București și ulterior la Luxemburg. Suma reprezintă a doua tranșă dintr-un pachet total de finanțare de 1 miliard de euro acordat de Banca Europeană de Investiții pentru realizarea autostrăzii care va traversa Munții Carpați. Cum vor fi folosiți banii Împrumutul va putea fi utilizat pe o perioadă de 36 de luni de la semnarea acordului și va fi tras în cel mult 10 tranșe. Fiecare tranșă trebuie să aibă o valoare minimă de 50 de milioane de euro. Principalele caracteristici ale finanțării sunt: împrumutul poate acoperi până la 50% din costul total al proiectului , fără TVA și exproprieri; fiecare tranșă va avea condiții financiare stabilite separat, inclusiv dobânda și calendarul rambursării; perioada de maturitate poate ajunge până la 27 de ani pentru creditele rambursate în rate sau 16 ani pentru cele rambursate integral la scadență. Contractarea împrumutului face parte din strategia Guvernului de administrare a datoriei publice pentru perioada 2025–2027, care prevede utilizarea finanțărilor externe oferite de instituții financiare internaționale pentru proiecte majore de infrastructură. Proiect strategic pentru România Autostrada Sibiu–Pitești este considerată una dintre cele mai importante investiții rutiere ale României, deoarece va asigura prima conexiune de autostradă peste Munții Carpați și va lega Transilvania de sudul țării și de portul Constanța. Proiectul are o lungime totală de 122,11 kilometri și este împărțit în cinci secțiuni: Sibiu – Boița (14,15 km) Boița – Cornetu (30,35 km) Cornetu – Tigveni (37,40 km) Tigveni – Curtea de Argeș (9,86 km) Curtea de Argeș – Pitești (30,35 km) Autostrada face parte din Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T) și beneficiază de finanțare atât din fonduri europene nerambursabile, cât și din bugetul de stat. Potrivit ministrului Finanțelor, proiectul este esențial pentru conectivitatea economică a României și pentru integrarea coridoarelor europene de transport, iar finalizarea lucrărilor este estimată pentru anul 2028. [...]
Lucrările pe lotul 3 Mircești – Pașcani al Autostrăzii A7 au ajuns la circa 42% stadiu fizic , iar tronsonul rămâne finanțat prin împrumuturi din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deoarece este puțin probabil să fie finalizat până la termenul-limită pentru proiectele finanțate din granturi europene, potrivit informațiilor publicate de Economedia . Imagini recente filmate pe 11 martie 2026 și publicate pe platforma YouTube de pasionatul de infrastructură Răducu P Drum arată evoluția lucrărilor pe segmentul Mircești – Pașcani, parte a tronsonului Bacău – Pașcani din Autostrada Moldovei A7. Clipul, cu o durată de aproape nouă minute, surprinde mai multe puncte ale șantierului, unde lucrările continuă la terasamente și structuri. Situația actuală a lucrărilor Conform datelor Centrului de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN), stadiul proiectului pe acest lot este următorul: Indicator Stadiu Progres fizic 42% Progres financiar 16,56% Lungime lot 28,09 km Lotul Mircești – Pașcani este unul dintre cele trei segmente ale autostrăzii Bacău – Pașcani, cu o lungime totală de aproximativ 77,38 kilometri . Contractul pentru construcție a fost semnat în februarie 2023 cu asocierea de firme SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade , companii controlate de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu. Valoarea lucrărilor pentru acest lot este de aproximativ 1,76 miliarde lei fără TVA , iar termenul contractual de execuție este de 30 de luni. Cum sunt împărțite loturile dintre Bacău și Pașcani Tronsonul este împărțit în trei segmente principale: Lotul 1 Săucești – Trifești – 30,3 km Lotul 2 Trifești – Gherăești – 18,99 km Lotul 3 Mircești – Pașcani – 28,09 km Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere estimează că toate cele trei loturi ar putea fi deschise circulației în august 2026 , însă acest calendar depinde de ritmul lucrărilor din teren. Situația pe celelalte segmente ale A7 Autostrada Moldovei între Focșani și Pașcani este împărțită în șase loturi. Până acum, traficul a fost deschis pe: Lotul 1 Focșani – Domnești Târg (35,6 km) Porțiunea Domnești Târg – Adjud din lotul 2 Domnești Târg – Răcăciuni (aprox. 17 km) Restul lotului 2, în lungime de aproximativ 17 km, ar urma să fie deschis în mai 2026 , conform unui răspuns transmis de CNAIR către Economedia. Estimări diferite privind termenul final Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban , a sugerat recent că circulația ar putea fi deschisă până la Bacău în jurul Paștelui din 2026 . Totuși, organizațiile civice care monitorizează șantierele de infrastructură sunt mai prudente. Asociația „Moldova vrea Autostradă” consideră că termenul realist pentru circulația continuă până la Bacău ar fi iunie 2026 , dacă ritmul lucrărilor crește. Organizația a semnalat și diferențe între stadiul raportat oficial și situația observată pe teren. La rândul său, Asociația Pro Infrastructură estimează că deschiderea autostrăzii până la Pașcani se va face în etape pe parcursul anului 2026, cu finalizarea completă posibilă abia spre finalul anului. Constructorul Dorinel Umbrărescu a declarat că secțiunea Adjud – Săbăoani ar putea fi gata până la 31 august 2026 , iar ultimii kilometri până la Pașcani ar putea fi finalizați până la 22 decembrie 2026 . Autostrada A7 este considerată unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România, deoarece va lega Moldova de rețeaua națională de autostrăzi și va crea o rută rapidă între Ploiești, Buzău, Focșani, Bacău și Pașcani. [...]
