Știri
Știri din categoria Infrastructură
CNIR a lansat licitația pentru proiectarea și execuția Drumului Expres Otopeni–A0, potrivit Mediafax. Proiectul vizează conexiunea dintre Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni) și Autostrada A0, iar ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, spune că ar fi primul drum expres din județul Ilfov.
Anunțul a fost făcut de ministru pe Facebook, unde a prezentat investiția drept o „conexiune strategică” în perspectiva construirii viitorului Terminal 2 al aeroportului. Șerban susține că noul drum de mare viteză ar urma să deservească atât fluxurile de pasageri către noul terminal, cât și transportul de marfă către zona Cargo.
Ministrul mai afirmă că legătura cu inelul de autostradă al Bucureștiului (A0) va facilita accesul utilajelor și materialelor de construcții către șantierul terminalului. În același timp, proiectul este prezentat ca o soluție pentru comunitățile din județ, printr-un acces mai rapid la A0 și reducerea timpilor de deplasare și a aglomerației.
Contractul lansat în licitație de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) are o valoare estimată de 454 milioane lei, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 30 aprilie, conform aceleiași surse. Durata de realizare este estimată la 30 de luni.
Drumul de legătură ar urma să aibă 2,55 kilometri, iar bretelele de conexiune o lungime totală de 7,5 kilometri. Proiectul include și construirea unor pasaje supraterane peste DJ 200 B și peste Autostrada A0 Nord.
Recomandate
Drumul de mare viteză București–Giurgiu intră în faza de selecție, după ce proiectantul a livrat 7 variante de traseu, iar CNIR urmează să aleagă două pentru analiza detaliată , un pas care va decide practic coridorul rutier spre viitorul Pod Giurgiu–Ruse 2 și legătura cu autostrada bulgară Ruse–Veliko Târnovo, potrivit Profit . Proiectantul a transmis Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) propunerile de traseu, cu punct de final corelat cu autostrada aflată în lucru în Bulgaria. Conform comunicării citate, sunt prevăzute conexiuni cu A1 București–Pitești, A0 Autostrada Bucureștiului și A2 Autostrada Soarelui, precum și cu viitoare investiții, inclusiv A6 București–Alexandria. Cum se face selecția și ce urmează CNIR arată că, în urma unei analize multi-criteriale (AMC1) care ia în calcul condițiile de teren, legăturile de trafic și criterii tehnice, economice și de mediu, va selecta primele două variante cu punctajul cel mai bun pentru etapa următoare (AMC2). Drumul de mare viteză București–Giurgiu este prezentat ca proiect care ar urma să asigure: conexiuni moderne cu autostrăzile care pornesc din București; transport la standarde europene între Capitală și Giurgiu / PTF Giurgiu–Ruse; mai multă siguranță rutieră și reducerea poluării (informație atribuită de sursă Agerpres). Contract, proiectant și cerințe tehnice Proiectantul este Asocierea Activ Proiectare Infrastructură (lider) – Emay Uluslararasi Muhendislik ve Mușavirlik Anonim Șirketi. Valoarea contractului menționată în material este de 33 milioane de lei , cu o durată de 18 luni . În studiul de fezabilitate, proiectantul trebuie să analizeze: profilul drumului (autostradă sau drum expres); variantele de traseu; structura și conexiunile cu alte obiective de investiții, inclusiv viitorul Pod peste Dunăre Giurgiu–Ruse 2. CNIR a solicitat și o analiză privind utilizarea materialelor de construcții din import versus producție internă, inclusiv o comparație între sistem rutier din beton de ciment și carosabil din bitum. Finanțarea este indicată ca fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat. Variantele de traseu menționate În lista de opțiuni prezentată în material apar, între altele: desprindere din A1 București–Pitești, în zonele Corbii Mari (limită jud. Giurgiu/Dâmbovița) sau Bolintin Vale (jud. Giurgiu); desprindere din viitoarea A6 București–Alexandria, nodul rutier Ghimpați (jud. Giurgiu); conexiune cu viitorul Drum Radial DR 10 Măgurele Expres și A0 București Sud. Studiul include și modelare 3D de tip BIM (Building Information Modelling – modelare digitală a proiectului), cerință obligatorie în caietul de sarcini, conform sursei. Context: legătura cu autostrada din Bulgaria Pe partea bulgară, autostrada Ruse–Veliko Târnovo are 132,84 km și este împărțită în trei secțiuni (Ruse–Biala, varianta de ocolire Biala și Biala–Veliko Târnovo). Potrivit BTA, tronsonul Ruse–Biala (inclusiv ocolirea Biala) este programat să fie finalizat până la sfârșitul anului 2028, însă atribuirea unui contract de aproape 1,5 miliarde de euro a fost suspendată în august din cauza unor nereguli în metodologia de evaluare a ofertelor, care nu au putut fi remediate fără modificarea condițiilor licitației. [...]
Lucrările au început efectiv pe Lotul 1D Joseni–Ditrău al Autostrăzii Unirii A8, un contract de 821 milioane lei fără TVA , iar șantierul va fi monitorizat public prin transmisii live și supraveghere online, potrivit Economedia . Miza operațională este dublă: accelerarea execuției (prin autorizarea întregului traseu) și creșterea transparenței, prin camere web și filmări periodice cu drona. Ce se construiește și în ce termen Lotul 1D Joseni–Ditrău are 14,4 kilometri și este primul lot de autostradă aflat în construcție în județul Harghita. Termenul de finalizare a lucrărilor este de doi ani, iar durata totală a contractului este de 34 de luni, împărțită în: 10 luni pentru proiectare; 24 de luni pentru execuție. Valoarea contractului este de 821 milioane lei fără TVA, respectiv aproximativ 911 milioane lei cu TVA. Monitorizare online: camere web și filmări cu drona CNIR precizează că, potrivit contractului, constructorul trebuie să asigure supravegherea online a lucrărilor prin instalarea a minimum două camere web în fiecare punct de lucru și minimum 10 camere pe întreg șantierul. În plus, antreprenorul și supervizorul vor realiza câte o filmare cu drona la fiecare două săptămâni, inclusiv pe sectoarele unde nu se lucrează. Transmisiile live sunt disponibile pe site-ul oficial al CNIR, la această adresă: CNIR . „Pentru accelerarea acestui proiect, CNIR a dispus măsuri precum punerea șantierului la dispoziția antreprenorului pentru organizare și lucrări pregătitoare, iar Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a eliberat Autorizația de Construire pentru întreg traseul, ceea ce a permis începerea în forță a lucrărilor efective cu aproape trei luni înainte de termen.” Elemente-cheie de pe traseu și cine execută Pe traseu sunt prevăzute 18 poduri, pasaje și viaducte, trei ecoducte (pasaje pentru traversarea faunei), un nod rutier la Ditrău și o descărcare provizorie, astfel încât lotul să poată funcționa independent până la finalizarea sectorului următor, Ditrău–Grințieș. Cea mai complexă structură este pasajul peste calea ferată din zona Lăzarea, cu o lungime de 702 metri. În etapa de proiectare, constructorul a realizat teste pe piloți de probă pentru verificarea fundațiilor și validarea soluțiilor geotehnice. Contractul a fost atribuit asocierii Danlin XXL (lider) – Groma Hold – Intertranscom Impex SRL. Pentru Danlin, acesta este primul contract de autostradă, compania neavând până acum proiecte de infrastructură mare. Context: primul șantier deschis pe sectorul montan al A8 Lotul Joseni–Ditrău este primul șantier deschis pe sectorul montan al Autostrăzii Unirii, descris de CNIR drept una dintre cele mai ambițioase investiții de infrastructură din România: peste 110 kilometri între Sovata și Pipirig, cu investiții estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, incluzând viaducte, tuneluri și lucrări complexe de consolidare. Pentru detalii despre avizarea proiectului tehnic și ordinul de începere, Economedia a relatat anterior aici: Economedia . [...]
Lucrările la nodul rutier Roman-Sud de pe A7 Bacău–Pașcani avansează, cu efect direct asupra conectării la DN2 și a fluxurilor logistice din zonă , potrivit Economica , care redă un anunț al DRDP Iași și imagini recente de pe șantier. În teren, în zona Horia – Secuienii Noi, se lucrează în această perioadă la așternerea mixturilor asfaltice și la amenajarea bretelelor de conexiune cu DN 2 , elemente esențiale pentru funcționarea nodului și pentru preluarea traficului între autostradă și drumul național. În paralel, sunt în desfășurare lucrări de montare a grinzilor la pasajul peste calea ferată din apropiere, pasaj care face parte din breteaua de acces din DN 2. De ce contează nodul Roman-Sud în economia proiectului A7 Nodul rutier Roman-Sud este poziționat la joncțiunea loturilor 1 și 2 ale secțiunii A7 Bacău – Pașcani, respectiv: Lotul 1: Săucești – Trifești Lotul 2: Trifești – Gherăești Prin rolul de legătură între loturi și prin conexiunea la DN2, nodul este un punct operațional cheie pentru modul în care traficul va intra și ieși de pe autostradă în această zonă. Cine execută lucrările Antreprenorul este asocierea : S.C. Spedition UMB S.R.L. S.C. SA&PE Construct S.R.L. S.C. Tehnostrade S.R.L. Anunțul DRDP Iași la care face trimitere materialul este publicat pe pagina de Facebook a direcției: DRDP Iași . [...]
România își acoperă cofinanțarea pentru Brașov–Sighișoara cu un împrumut BEI de 630 milioane euro (aprox. 3,15 miliarde lei), într-un proiect feroviar de 2,25 miliarde euro, potrivit Economedia . Finanțarea de la Banca Europeană de Investiții completează fondurile europene și contribuția de la bugetul de stat, miza fiind accelerarea modernizării unui tronson cheie din coridoarele europene TEN-T și eliminarea unui punct de congestie cu impact direct asupra transportului de marfă și pasageri. Proiectul vizează modernizarea a 113 kilometri de cale ferată dublă și electrificată între Brașov și Sighișoara, în centrul României. După finalizarea lucrărilor, capacitatea liniei ar urma să crească atât pentru pasageri, cât și pentru marfă, cu efecte așteptate în reducerea timpilor de călătorie, creșterea fiabilității și îmbunătățirea siguranței. Ce se schimbă operațional pe tronson Linia modernizată este proiectată să permită: viteze de până la 160 km/h pentru trenurile de pasageri; viteze de până la 120 km/h pentru trenurile de marfă; circulația unor trenuri de marfă mai lungi și mai grele. Estimările din comunicatul citat indică un trafic anual de aproximativ patru milioane de pasageri și transportul a șase milioane de tone de marfă pe această rută. Integrare în rețeaua europeană și standarde tehnice Tronsonul face parte din coridoarele TEN-T Rin–Dunăre și Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee, iar modernizarea este prezentată ca o soluție pentru eliminarea unui blocaj de pe rute strategice și pentru întărirea conexiunilor României cu rețeaua feroviară europeană. Din punct de vedere tehnic, linia va fi echipată cu ERTMS (Sistemul european de management al traficului feroviar), un standard care susține interoperabilitatea (posibilitatea ca trenurile și sistemele să funcționeze coerent între țări) și creșterea siguranței. Gările și stațiile sunt incluse în programul de modernizare, cu obiectivul de a face transportul mai accesibil, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități și mobilitate redusă. De ce contează finanțarea: presiune mai mică pe buget și efecte economice În comunicatul citat, vicepreședintele BEI, Ioannis Tsakiris, leagă investiția de eficientizarea transportului de pasageri și marfă și de conectarea mai bună la piețele europene: „Prin modernizarea acestei căi ferate strategice, ajutăm milioane de pasageri să călătorească mai eficient, creând în acelaşi timp capacitatea necesară pentru ca mărfurile să fie transportate mai eficient pe calea ferată.” La rândul său, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, plasează proiectul în logica competitivității pe termen lung: „Investiţiile de această amploare sunt esenţiale pentru consolidarea potenţialului economic pe termen lung al României.” Pe lângă efectele economice, proiectul este prezentat ca având potențial de a muta o parte din transport de la rutier la feroviar, cu impact asupra congestionării, accidentelor, poluării și emisiilor de gaze cu efect de seră. BEI a oferit și sprijin consultativ pentru pregătirea și implementarea investiției, conform aceleiași surse. [...]
Asfaltarea „experimentală” pe Sibiu–Pitești avansează, dar lipsa acordului de mediu ține șantierul parțial blocat , în condițiile în care constructorii lucrează doar pe circa 30% din amplasament, potrivit news.ro . Pe secțiunea 3 Cornetu–Tigveni a Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1) au început lucrările de așternere a asfaltului pe un tronson de test, în timp ce pentru unele loturi nu există încă Acord Revizuit de Mediu . Tronsonul experimental este între km 71 și km 71+400, unde asocierea Webuild – Tancrad a început să aștearnă asfalt în două straturi succesive. Miza operațiunii este stabilirea „rețetei finale” de asfalt care va fi folosită pe întreaga secțiune 3, cu o lungime totală de 37,4 km. Lucrări în derulare, dar pe o suprafață limitată Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, arată că, în lipsa Acordului Revizuit de Mediu pentru o parte din loturile acestei secțiuni, activitatea se desfășoară în prezent pe aproximativ 30% din șantier. În paralel cu asfaltarea de test, constructorii lucrează la: tunelul Poiana; 14 structuri (poduri și viaducte); terasamente. La nivel de ansamblu, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la aproximativ 18%, conform aceleiași surse. Miza economică: contract de 5,323 miliarde lei, finanțat prin Programul Transport Contractul pentru secțiunea 3 (Cornetu–Tigveni) are o valoare de 5,323 miliarde de lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport. În acest context, absența Acordului Revizuit de Mediu pentru anumite loturi rămâne un factor operațional și de reglementare care limitează ritmul de execuție, chiar dacă lucrările intră într-o etapă vizibilă, precum așternerea asfaltului. [...]
Un nou pod rutier între Rusia și Coreea de Nord poate schimba logistic fluxurile comerciale bilaterale , printr-o legătură terestră directă care ar urma să permită până la 300 de vehicule pe zi, potrivit Al Jazeera . Podul, lung de un kilometru și cu două benzi, traversează râul Tumen și a fost inaugurat luni, primele camioane decorate cu steaguri trecând deja granița. Legătura este relevantă operațional: până acum, cele două țări erau conectate doar prin rute aeriene și feroviare, fără un „coridor” rutier propriu-zis. Premierul rus Mihail Mișustin a spus că podul va fi conectat la rețeaua de drumuri federale a Rusiei, iar camioanele vor începe imediat să îl folosească pentru transportul de marfă. Ce capacitate și ce calendar are proiectul Mișustin a indicat o capacitate de până la 300 de vehicule pe zi . Autoritățile ruse au mai transmis că: traficul de marfă începe imediat; până la finalul acestui an podul ar urma să fie complet operațional și să poată fi folosit și pentru transport de pasageri. În discursul său, Mișustin a legat explicit infrastructura de potențialul de creștere a cooperării economice și tehnologice. „Sunt convins că extinderea infrastructurii de transport transfrontaliere va oferi un impuls puternic pentru dezvoltarea în continuare a cooperării comerciale, economice, științifice, tehnologice și culturale”, a declarat Mișustin. Context: un proiect discutat de ani, accelerat după 2024 Construcția podului – discutată de ani – a început în aprilie anul trecut, după ce proiectul a fost convenit în timpul unei vizite a președintelui rus Vladimir Putin în Coreea de Nord, în 2024. Noul pod este amplasat lângă „Friendship Bridge”, o legătură feroviară pusă în funcțiune în 1959, care a fost mult timp singurul punct de trecere a frontierei. Podul poartă numele lui Iakov Novicenko, un soldat al Armatei Roșii căruia Phenianul îi atribuie salvarea vieții lui Kim Ir Sen în 1946, prin interceptarea unei grenade. De ce contează: o infrastructură care reduce fricțiunea logistică într-o relație în expansiune Al Jazeera notează că inaugurarea vine pe fondul întăririi relațiilor dintre Moscova și Phenian după invazia Rusiei în Ucraina. În acest context, o legătură rutieră directă poate reduce dependența de transportul feroviar și aerian și poate face mai ușoară creșterea volumelor de schimburi, dacă acestea vor fi extinse. Mișustin a numit podul „un nou simbol al prieteniei” și un „eveniment cu adevărat istoric”. La rândul său, premierul nord-coreean Pak Thae-song a spus că proiectul va consolida cooperarea dintre cele două țări, potrivit agenției ruse TASS, citată de Al Jazeera. [...]
