Știri
Știri din categoria Infrastructură
CNIR a desemnat asocierea condusă de firmele lui Dorinel Umbrărescu câștigătoare la un contract de 4,87 miliarde lei (fără TVA) pentru proiectarea și execuția tronsonului Moțca–Târgu Frumos (27 km) din Autostrada Unirii A8, după o reevaluare impusă de instanță, potrivit Libertatea. Miza economică este dublă: contractul se apropie de 1 miliard de euro (CNIR indică 955 milioane euro) și arată cât de mult pot schimba litigii și contestații rezultatul unei licitații mari de infrastructură.
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat că, în urma reevaluării ofertelor, a câștigat asocierea formată din SA&PE Construct SRL (lider), Tehnostrade S.R.L., Spedition UMB și Euro-Asfalt.
Valoarea ofertei este de 4,87 miliarde lei (fără TVA), echivalentul a 955 milioane euro menționat de CNIR. Finanțarea este asigurată din Programul SAFE, conform informațiilor din articol.
Decizia vine după ce rezultatul inițial al licitației, câștigat de o altă asociere, a fost contestat de UMB. Instanța a obligat autoritatea contractantă să reanalizeze ofertele, iar după acest proces asocierea condusă de firmele lui Dorinel Umbrărescu a fost declarată câștigătoare.
Pe traseul dintre Moțca și Târgu Frumos, contractul prevede:
În plus, pentru a asigura legătura între secțiunea III Leghin–Târgu Neamț a A8 și DN2, respectiv A7 (Autostrada Moldovei) Bacău–Pașcani, va fi construit cu prioritate, în maximum 12 luni, un segment de autostradă de 5,5 km, potrivit CNIR.
Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a declarat că, din acest moment, toate cele patru tronsoane ale Autostrăzii A8 Moțca–Iași–Ungheni au constructori, iar următorul pas urmărit este semnarea contractelor de proiectare și execuție. Totodată, CNIR indică faptul că, alături de cele patru loturi aflate deja în proiectare între Târgu Mureș și Târgu Neamț, instituția va derula contractele pentru „acești 200 de kilometri ai Autostrăzii A8”.
Recomandate
Contractul de 4,87 miliarde lei pentru tronsonul Moțca–Târgu Frumos din A8 a fost atribuit după reevaluarea ofertelor , iar CNIR spune că prioritatea imediată este semnarea și respectarea termenelor impuse de finanțarea europeană, potrivit Agerpres . Asocierea SA&PE Construct SRL (lider) – Tehnostrade SRL, Spedition UMB, Euro-Asfalt a câștigat contractul de proiectare și execuție pentru tronsonul 1 Moțca – Târgu Frumos al Autostrăzii A8, în lungime de 27 de kilometri. Valoarea ofertei este de 4,87 miliarde lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată din Programul SAFE . Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a declarat că, odată cu această atribuire, toate cele patru tronsoane ale A8 Moțca – Iași – Ungheni au constructori, iar obiectivul este semnarea cât mai rapidă a contractelor de proiectare și execuție. CNIR indică și că, alături de cele patru loturi deja în proiectare dintre Târgu Mureș și Târgu Neamț, instituția va derula contractele pentru „acești 200 de kilometri” ai A8. Ce presupune tronsonul și care sunt lucrările majore Pe traseul dintre Târgu Neamț (Moțca) și Târgu Frumos sunt prevăzute: 36 de poduri și pasaje, cu o lungime totală de 8,5 kilometri; patru tunele, cu o lungime totală de 1,7 kilometri; trei noduri rutiere: Moțca, Pașcani și Târgu Frumos. Legătura cu A7, tratată ca prioritate în contract În cadrul aceluiași contract, pentru a asigura conexiunea între secțiunea III Leghin – Târgu Neamț de pe A8 și DN2, respectiv A7 (Autostrada Moldovei Bacău – Pașcani), CNIR precizează că va fi construit „cu prioritate” un segment de autostradă de 5,5 kilometri, cu termen de maximum 12 luni. CNIR subliniază că miza imediată este semnarea contractului și respectarea termenelor de realizare, în condițiile instrumentului european care asigură fondurile necesare proiectului. [...]
Reevaluarea cerută de instanță poate schimba câștigătorul unui contract de 4,76 miliarde lei pe A8 , iar UMB ar urma să treacă pe primul loc la tronsonul Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos, potrivit informațiilor prezentate de Economedia , care citează Asociația Pro Infrastructură (API) . Dacă această ierarhie se confirmă, Danlin XXL ar pierde atribuirea inițială. API susține că, „în urma reevaluării”, se conturează un clasament cu UMB pe primul loc, urmat de Danlin și Itinera. Informația are, deocamdată, statut de estimare („se prefigurează”), în condițiile în care procedura a fost întoarsă la CNIR pentru reevaluare. De ce s-a ajuns la reevaluare: decizia Curții de Apel și miza tehnică Curtea de Apel București a obligat luna trecută Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) să reevalueze rezultatul licitației, după ce a acceptat argumentul UMB legat de testarea piloților de fundație, conform motivării obținute de Economedia (detalii în materialul cu motivarea ). Documentul integral al hotărârii este disponibil aici: Hotărârea CAB (PDF) . Inițial, licitația fusese câștigată de Danlin XXL, iar UMB pierduse la o diferență de 0,88 puncte. UMB a contestat raportul procedurii, susținând că oferta Danlin ar fi neconformă tehnic în privința piloților și invocând, separat, nereguli privind garanția depusă. Pe componenta de garanție, Curtea a respins argumentele UMB, reținând că instrumentul de garantare respectă cerințele din documentația CNIR și este plătibil „la prima cerere”. În schimb, instanța a admis argumentul decisiv privind momentul testelor pe piloți: potrivit hotărârii, normativul NP 123-2022 impune testarea înainte de execuția lucrărilor, iar metodele teoretice nu pot înlocui testarea reală, aceasta fiind parte a proiectării, nu a execuției. Context procedural: CNSC respinsese anterior contestația UMB În decembrie, Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) respinsese pe fond contestația UMB la contract, atât pe garanție, cât și pe oferta tehnică în etapa de proiectare/Grafic Gantt, potrivit Economedia. Materialul despre această etapă este aici: contestația respinsă , iar documentul integral: Decizia CNSC (PDF) . Ce include tronsonul și ce înseamnă pentru implementare Tronsonul 1 Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos (județul Iași) are 27 km și, potrivit datelor din documentația prezentată, include: 36 de poduri și pasaje (8,5 km cumulat), inclusiv un pasaj de 1.100 m la km 27; 4 tuneluri (1,7 km cumulat); 3 noduri rutiere: Moțca (DN 24), Pașcani (DJ 208), Târgu Frumos (DN 28B). Durata totală este de 46 de luni (10 luni proiectare și 36 de luni execuție). Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a declarat că executantul trebuie să prioritizeze un segment de 5,5 km, care să asigure legătura între Moțca, DN2/Autostrada A7 (secțiunea Bacău–Pașcani) și lotul Leghin–Târgu Neamț, cu termen de 12 luni pentru sincronizarea proiectelor. Contractul este finanțat prin programul SAFE. Cum a fost atribuit inițial contractul și cine a participat CNIR a atribuit în octombrie 2025 contractul asocierii româno-bulgare conduse de Danlin XXL (lider), alături de Groma Hold Ltd, Intertranscom Impex și Evropeiski Patishta, cu o ofertă de 4,76 miliarde lei (detalii în articolul Economedia despre atribuirea contractului ). La licitație au mai depus oferte, potrivit Economedia, și: Asocierea SA&PE Construct SRL (lider): Tehnostrade, Spedition UMB, Euro-Asfalt; Asocierea Itinera Spa (lider): Saipem Spa, ICM Spa; Asocierea Biskon Yapi Anonim Sirketi (lider): Straco Holding, Ilgaz Construction; Asocierea Kalyon Insaat Sanay Ticaret Anonim Sirketi (lider): Ozkar Insaat Sanay Ve Ticaret Anonim Sirketi; Asocierea Ictas Insaat Sany ve Ticaret (lider): Rotary Construcții Mentenanță. Încercări de blocare și profilul unor actori menționați în material Procedura a fost reluată după ce CNSC a respins, la începutul lunii mai 2025, contestația Kido Consult Proiect Construct, care cerea prelungirea termenului de depunere a ofertelor, pe motiv de neîndeplinire a cerințelor legale (nedepunerea cauțiunii). Economedia notează că ulterior CNIR a acuzat firma că încearcă o nouă blocare a licitației, iar Kido Consult nu s-a regăsit între ofertanți (detalii: acuzațiile CNIR ). În privința Danlin XXL, Economedia consemnează că presa locală l-a asociat pe omul de afaceri Dan Amurăriței cu fostul președinte CJ Neamț Ionel Arsene și amintește materiale G4Media despre licențe de exploatare a balastierelor (link: G4Media ). Ce urmează În acest punct, schimbarea câștigătorului depinde de finalizarea reevaluării de către CNIR și de pașii procedurali care pot urma după noul rezultat. Informația privind desemnarea UMB este prezentată ca posibilă, pe baza surselor API citate de Economedia, nu ca decizie deja oficializată. [...]
Guvernul a aprobat exproprieri suplimentare pentru mai multe proiecte rutiere majore, o decizie menită să evite blocaje și întârzieri în șantiere , potrivit Economica . Măsura vizează atât tronsoane de autostradă, cât și variante ocolitoare, unde lipsa terenurilor necesare poate opri sau încetini lucrările. Proiectele pentru care s-au aprobat exproprieri suplimentare Lista proiectelor menționate include: Autostrada Unirii A8 , secțiunea Leghin – Târgu Neamț; Autostrada Sibiu – Pitești (A1), secțiunea 2 Boița – Cornetu; Autostrada Moldovei A7, în zona Focșani – exproprieri necesare pentru operaționalizarea drumului de legătură care va asigura ocolirea municipiului pe partea de nord; Nodul rutier Spinuș (județul Bihor), parte din Autostrada Transilvania (A3), tronsonul Biharia – Chiribiș; Varianta de ocolire Buftea; Varianta de ocolire Giurgiu; Varianta de ocolire Gura Humorului. De ce contează decizia În infrastructura rutieră, exproprierile sunt un pas operațional critic: fără terenurile disponibile „la timp”, constructorii pot rămâne fără front de lucru, iar proiectele riscă întârzieri în lanț. Horatiu Cosma a argumentat că măsura urmărește să mențină continuitatea lucrărilor și să reducă riscul de întârzieri: „Aceste exproprieri sunt esențiale pentru a evita întârzieri și pentru a asigura continuitatea lucrărilor în teren. Fiecare expropriere înseamnă, de fapt, un pas înainte către autostrăzi și drumuri moderne, mai sigure și mai rapide. Investim în infrastructură, dar mai ales în conectivitatea României și în dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor.” Declarația este atribuită lui Cosma, conform postării sale publice de pe Facebook, indicată de publicație. [...]
Primul lot Moțca–Târgu Frumos din A8 a primit constructor, pe un contract de 4,87 miliarde lei, iar miza imediată este sincronizarea cu A7 printr-un segment prioritar de 5,5 km. Potrivit Economedia , asocierea condusă de SA&PE Construct, alături de Tehnostrade, Spedition UMB și Euro-Asfalt, a fost desemnată câștigătoare pentru proiectarea și execuția tronsonului 1 Moțca–Târgu Frumos (27 km), un segment cheie pentru conectarea Iașiului la Autostrada Moldovei A7 în zona Pașcani. Contractul este în valoare de 4,87 miliarde lei (fără TVA), iar durata totală este de 46 de luni: 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție. Conexiunea cu A7, tratată ca „segment critic” în primele 12 luni Un element operațional central al proiectului este execuția cu prioritate a primului segment de 5,5 kilometri, care ar urma să asigure joncțiunea în apropiere de Pașcani cu tronsonul vecin A8 Leghin–Moțca și, pe cealaltă parte, conexiunea cu „turbionul” de mare viteză A7–A8. Conform secretarului de stat Horațiu Cosma, acest segment prioritar trebuie realizat în cel mult 12 luni de la debutul șantierului. Ce se construiește pe tronsonul de 27 km Pe traseu sunt prevăzute lucrări cu complexitate ridicată, inclusiv: 36 de poduri și pasaje, cu o lungime totală de 8,5 km; 4 tunele, cu o lungime totală de 1,7 km; 3 noduri rutiere: Moțca, Pașcani și Târgu Frumos. Finanțare europeană și țintă de finalizare până în 2030 Finanțarea este asigurată din fonduri europene, prin Programul SAFE , iar prioritatea indicată este semnarea contractului „în această primăvară” și finalizarea lucrărilor cel târziu în 2030, astfel încât proiectul să poată utiliza integral finanțarea disponibilă. În paralel, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Gabriel Budescu, a declarat că, odată cu acest rezultat, toate cele patru tronsoane ale Autostrăzii A8 Moțca–Iași–Ungheni au constructori, iar instituția urmărește concretizarea rapidă prin semnarea contractelor. Context: desemnarea vine după reevaluare cerută de instanță Desemnarea constructorului are loc după ce Curtea de Apel București a obligat CNIR să reevalueze câștigătorul licitației pentru tronsonul Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos. Înainte de reevaluare, licitația fusese câștigată de Danlin XXL, iar UMB pierduse la o diferență de 0,88 puncte. În motivarea invocată în material, instanța a acceptat argumentul UMB privind testarea piloților de fundație, dar a respins argumentul companiei legat de garanția de participare a Danlin XXL. Documentul integral al hotărârii Curții de Apel București este disponibil în materialul citat. [...]
România a adăugat 131 km de autostradă în 2025, dar o parte importantă din rețeaua rutieră rămâne îmbătrânită tehnic , cu segmente semnificative care au durata de serviciu depășită, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) citate de Agerpres . La nivelul întregii rețele, drumurile publice din România însumau 87.220 km la finalul lui 2025. Din acest total, 18.193 km (20,8%) erau drumuri naționale, 35.131 km (40,3%) drumuri județene și 33.896 km (38,9%) drumuri comunale. Modernizare versus „durată de serviciu depășită” Structura rețelei după tipul de acoperământ arată că peste jumătate din drumuri sunt modernizate, însă indicatorii de stare tehnică sugerează presiune pe lucrările de întreținere și reabilitare: 52,5% (45.806 km) drumuri modernizate; 23,5% (20.455 km) drumuri cu îmbrăcăminți ușoare rutiere; 24% (20.959 km) drumuri pietruite și de pământ. Din punct de vedere tehnic, INS indică faptul că 26,8% din lungimea drumurilor modernizate și 38,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminți ușoare rutiere aveau durata de serviciu depășită. Cum arată rețeaua de drumuri naționale: autostrăzi și drumuri expres În interiorul rețelei de drumuri naționale, autostrăzile însumau 1.268 km (7%), iar drumurile expres 138 km (0,8%). Totodată, 6.189 km (34%) din drumurile naționale erau drumuri internaționale. Din perspectiva capacității (număr de benzi), INS consemnează că 2.530 km (13,9%) erau drumuri cu patru benzi, 315 km (1,7%) drumuri cu trei benzi și 40 km (0,2%) drumuri cu șase benzi. Județene și comunale: modernizare parțială, pietruite încă multe la comunale La drumurile județene, 53,5% din lungime era reprezentată de drumuri modernizate. În cazul drumurilor comunale, 32,3% erau drumuri pietruite. Context: rețeaua feroviară, la final de 2025 La 31 decembrie 2025, lungimea liniilor de cale ferată de folosință publică în exploatare era de 10.615 km, din care 10.519 km (99,1%) cu ecartament normal, 91 km (0,9%) cu ecartament larg și 5 km cu ecartament îngust. Densitatea liniilor la 1.000 km pătrați teritoriu era de 44,5 la mie, cu cele mai mari valori în București-Ilfov (206,3 la mie), Vest (60 la mie), Nord-Vest (47,8 la mie) și Sud-Muntenia (43,8 la mie). [...]
Autostrada A1 Pitești–Sibiu are asigurată o finanțare BEI de până la 1 miliard de euro (aprox. 5,1 mld. lei), într-un proiect estimat la circa 5,5 miliarde de euro (aprox. 28,0 mld. lei), ceea ce o transformă într-un test major de execuție și absorbție a banilor europeni pentru infrastructura rutieră din România, potrivit Ziarul Financiar . Vicepreședintele Băncii Europene de Investiții (BEI), Ioannis Tsakiris , spune că A1 Pitești–Sibiu – primul proiect major de infrastructură rutieră care traversează Munții Carpați în România – va crea o conexiune rutieră „fluidă” între Europa de Vest și Marea Neagră, cu beneficii pe termen lung pentru economiile din regiune, locuitori și mediul de afaceri. „Această autostradă nu este doar o prioritate națională, ci și o conexiune europeană vitală, care va genera beneficii pe termen lung pentru cetățeni, companii și regiuni.” Ce include proiectul și care este calendarul Autostrada este programată să fie finalizată până în 2029, va avea peste 122 de kilometri și va lega Pitești de Sibiu, traversând Carpații Meridionali. Un punct tehnic important este tunelul de la Curtea de Argeș, vizitat de oficialul BEI, descris ca una dintre cele mai importante lucrări ale A1. Tunelul va avea aproape 1,4 km și câte două benzi pe fiecare sens. Structura finanțării: 1 miliard euro de la BEI, restul din granturi UE și fonduri naționale Proiectul beneficiază de finanțare BEI de până la 1 miliard de euro, banca semnând deja două tranșe de câte 500 de milioane de euro fiecare: prima în octombrie 2025 și a doua în ianuarie 2026. Valoarea totală estimată a autostrăzii este de aproximativ 5,5 miliarde de euro, diferența urmând să fie acoperită din granturi ale Uniunii Europene și fonduri naționale, conform informațiilor din articol. De ce contează economic și operațional Dincolo de mobilitate, reprezentanții instituției menționează efecte operaționale și economice: reducerea congestiilor, integrarea economică a regiunilor și diminuarea impactului asupra mediului în comunitățile locale. Ministerul Transporturilor leagă proiectul de poziționarea României în rețeaua europeană de transport, prin traversarea Carpaților – un „punct slab” istoric, potrivit declarației lui Felix Ardelean, director general pentru Transport și Infrastructură în minister. „Traversarea Carpaților a fost mult timp un punct slab – aceste tuneluri vor îmbunătăți nu doar conectivitatea de azi, ci vor pune bazele creșterii, rezilienței și dezvoltării regionale de mâine.” [...]
