Știri
Știri din categoria Infrastructură
Neptun Deep intră într-o fază operațională critică, odată cu începerea instalării conductei principale de gaze de 160 km, infrastructură fără de care producția planificată pentru 2027 nu poate fi pusă în funcțiune, potrivit Economica. Proiectul are investiții estimate la aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei) și o producție anuală estimată la circa 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
În 2026, dezvoltarea ar urma să avanseze prin instalarea conductei offshore, a echipamentelor submarine și a platformei de producție, cu obiectivul de a începe producția în 2027, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom.
Conducta principală va transporta gazele naturale de la platforma de producție din larg până la țărm, unde vor fi măsurate și introduse în Sistemul Național de Transport. Începerea lucrărilor la această conductă este prezentată ca un obiectiv esențial în dezvoltarea Neptun Deep, proiect cu rol în securitatea energetică, inclusiv la nivel regional, potrivit declarațiilor managementului OMV Petrom și Romgaz.
„Începerea lucrărilor de instalare a conductei principale de gaze reprezintă atingerea unui obiectiv esențial în dezvoltarea proiectului Neptun Deep.”
Lucrările de instalare planificate pentru acest an implică mobilizarea unei flote de aproximativ 50 de nave, dintre care până la 10 sunt implicate în instalarea conductei, conform OMV Petrom. Compania indică faptul că integrarea operațiunilor maritime, submarine și onshore este necesară pentru livrarea proiectului „în condiții de siguranță” și într-un calendar „ambițios”.
Primul vas din flota necesară a ajuns deja în România: Castoro 10, care va instala primul tronson al conductei în zona de țărm. Conexiunea la țărm va fi realizată prin microtunelul construit la Tuzla, tehnologie menită să crească siguranța lucrărilor și să reducă impactul asupra mediului.
Conducta va avea aproximativ 160 km și va fi alcătuită din mii de segmente de țeavă din oțel, cu diametrul de 30” (76 cm). Infrastructura Neptun Deep include, potrivit sursei:
Pentru instalare sunt menționate nave specializate, între care Castoro 10, Castorone și JSD 6000, susținute de nave de aprovizionare, remorchere, barje și unități operate de vehicule subacvatice telecomandate (ROV).
„Proiectul trece în acest an de la o dimensiune de execuție globală la una locală, cu o mobilizare amplă de resurse pentru instalarea și conectarea echipamentelor subacvatice în largul Mării Negre.”
Recomandate
Costurile de construcție pe autostrăzi au urcat la 35–40 mil. euro/km în zona montană , iar pe A8 (Autostrada Unirii) semnarea contractelor pentru cele patru loturi atribuite prin SAFE este condiționată de soluționarea contestațiilor, cu o țintă de final de mai, potrivit Ziarul Financiar . Gabriel Budescu, director general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), a spus că instituția are „atribuite toate cele patru loturi” din tronsonul montan al A8, între Târgu-Mureș și Târgu-Neamț, finanțate prin SAFE, însă o parte dintre acestea sunt contestate. În acest context, CNIR încearcă să semneze contractele până la 31 mai, după rezolvarea contestațiilor. Presiune pe bugete: cât a ajuns să coste un kilometru de autostradă În același cadru, Budescu a indicat o creștere a prețurilor în infrastructura rutieră, cu diferențe mari în funcție de relief: 35–40 milioane euro/km (aprox. 182–208 mil. lei/km) în zona montană; 15 milioane euro/km (aprox. 78 mil. lei/km) la câmpie. Nivelurile de cost contează direct pentru dimensionarea bugetelor și pentru modul în care sunt structurate licitațiile și contractele, mai ales pe tronsoane dificile tehnic, cum este zona montană a A8. Ce proiecte are CNIR în portofoliu, pe lângă A8 Potrivit declarațiilor lui Budescu la conferința ZF Logistică, transporturi și automotive 2026, CNIR gestionează sau are în pregătire mai multe proiecte, cu un total de „400 de kilometri” menționat de acesta, incluzând: A8 (tronsonul montan Târgu-Mureș – Târgu-Neamț; plus Târgu Neamț – Iași – Ungheni), finanțat prin SAFE; Focșani – Brăila; Ploiești – Brașov (în proiectare); București – Giurgiu (în proiectare); preluarea Filiași – Târgu-Jiu; preluarea „șantierului pe echilibru Biharia, secțiunea 2”, pentru legătura cu secțiunea aflată în trafic la granița cu Ungaria. Context: rolul A8 și miza calendarului A8 este proiectată să conecteze Moldova cu Transilvania, pe traseul Târgu-Mureș – Ditrău – Poiana Largului – Târgu-Neamț – Pașcani – Iași – Ungheni. În perioada imediat următoare, miza operațională este finalizarea etapelor de după atribuire (în special contestațiile) pentru ca semnarea contractelor să poată avea loc până la finalul lunii mai, așa cum și-a propus CNIR. [...]
Un eventual canal Ben-Gurion ar putea diversifica rutele maritime și reduce dependența de Suez, dar proiectul rămâne blocat la nivel de concept din cauza costurilor și dificultăților tehnice , potrivit Focus . Reluarea discuțiilor vine pe fondul vulnerabilităților tot mai vizibile ale „gâturilor de sticlă” din comerțul global, după blocajul din Canalul Suez și criza din Strâmtoarea Hormuz . Proiectul, denumit Ben-Gurion după un fost premier israelian, ar urma să lege Golful Eilat (la Marea Roșie) de portul mediteranean Ashkelon, pe un traseu estimat la 250–300 km. Miza economică este explicită: Israel ar încerca să spargă monopolul Suezului și să obțină venituri din taxe de tranzit, într-un moment în care tensiunile regionale au arătat cât de rapid se pot propaga șocurile logistice în lanțurile de aprovizionare. De ce contează: o rută alternativă, dar cu un cost operațional mai mare Sursa indică faptul că o alternativă la Suez ar putea „decongestiona” fluxurile maritime, însă canalul israelian ar fi mai greu de construit și, în exploatare, ar putea fi mai puțin eficient pentru transportatori. Spre deosebire de Suez, care traversează teren relativ plat și are un traseu mai direct, canalul Ben-Gurion ar trebui să treacă prin relief muntos și Deșertul Negev, ceea ce ar implica lucrări masive de excavare. În plus, potrivit cercetătoarei Zeinab Tawfik Elewa (Future University in Egypt), există diferențe de altitudine între Mediterană și Golful Eilat care ar putea impune ecluze suplimentare sau chiar instalații de ridicare a navelor. Consecința economică directă pentru companii: timp mai mare de tranzit și consum mai ridicat de combustibil, deci costuri mai mari față de ruta prin Suez. Obstacolele care țin proiectul în faza de plan Focus notează o serie de constrângeri care complică atât construcția, cât și acceptabilitatea politică și de securitate a proiectului: traseu prin zone parțial locuite și în apropierea unor zone militare israeliene; ieșire la Marea Mediterană în apropierea Fâșiei Gaza; necesar de infrastructură conexă (porturi, legături feroviare, conducte de petrol și gaze), conform studiilor citate de publicație. Impact economic și geopolitic: venituri potențiale și control total asupra rutei Pe lângă venituri, un canal aflat integral pe teritoriul Israelului ar însemna și control suveran asupra accesului. Publicația arată că, spre deosebire de Canalul Suez, care este guvernat de un acord internațional, canalul Ben-Gurion ar fi „complet în mâna Israelului”, care ar putea decide ce nave trec sau sunt blocate. Ca reper pentru dimensiunea financiară a taxelor de tranzit, Focus citează Euronews: Egiptul ar fi încasat în 2023 peste 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) din taxe Suez, iar în anul următor, pe fondul tensiunilor regionale, circa 4 miliarde de dolari (aprox. 18 miliarde lei). Ce urmează: fezabilitate, finanțare și acorduri, pe un orizont lung Deși ideea ar exista încă din anii ’50, proiectul nu a depășit faza de concept. Publicația menționează că înainte de orice șantier ar fi necesare studii de fezabilitate, eventuale acorduri cu state vecine și finanțare, procese care pot dura mult. În paralel, Focus notează că și alte state au proiecte de canale mai mari în pregătire, inclusiv Turcia, China și Franța, ceea ce sugerează o competiție mai amplă pentru rute și taxe de tranzit în anii următori. [...]
Tunelul Brenner , cel mai lung tunel feroviar din lume, avansează cu opt utilaje de forare uriașe, iar miza economică depășește șantierul : proiectul este gândit să mute o parte din transportul de marfă de pe șosea pe calea ferată, cu efecte directe asupra logisticii europene și a traficului prin Alpi, potrivit Economica . Construcția tunelului dintre Austria și Italia se bazează pe opt mașini de forat (TBM) produse de compania germană Herrenknecht , descrisă ca lider mondial în echipamente pentru săpat tuneluri. Utilajele dezvoltă aproximativ 6.000 de cai putere, pot ajunge la aproape 20 de metri înălțime și au sute de metri lungime, fiind folosite pentru a înainta prin rocă dură sub masivul alpin. Impactul operațional: timp mai scurt și trafic rutier redus prin Alpi Odată finalizat, tunelul este prezentat ca un punct central al infrastructurii feroviare europene, cu obiectivul de a reduce timpul de transport între nordul și sudul continentului. În același timp, proiectul urmărește diminuarea traficului rutier prin Alpi, prin transferul unei părți semnificative a transportului de marfă către calea ferată. În logica autorităților și a specialiștilor citați, această schimbare ar avea efecte în lanț asupra logisticii europene și ar contribui la reducerea emisiilor de carbon. Efecte economice și presiune pe industria europeană de utilaje Dincolo de rolul de coridor de transport, tunelul este descris și ca o investiție strategică pentru dezvoltarea economică a regiunilor traversate, prin facilitarea schimburilor comerciale și a mobilității între state. Separat, reprezentanții Herrenknecht atrag atenția asupra competiției în creștere din Asia: diferențele salariale și costurile mai reduse ale materiilor prime din China ar pune presiune pe producătorii europeni. În acest context, compania susține că utilizarea firmelor europene în proiecte realizate în Europa devine importantă pentru menținerea competitivității industriei locale. [...]
Mobilizarea de 5.000 de muncitori și peste 1.000 de utilaje pe Autostrada Moldovei (A7) pune presiune pe respectarea jaloanelor din PNRR în august , un prag de care depinde obținerea integrală a finanțării europene nerambursabile, potrivit Profit . Constructorul român Umbrărescu lucrează „zi și noapte” pe tronsoanele Focșani – Bacău – Pașcani, iar autoritățile indică un ritm de execuție susținut: zilnic se aștern peste 10.000 de tone de asfalt, se toarnă sute de metri cubi de beton și se folosesc zeci de mii de tone de umplutură pentru terasamente. Miza din august: jalon PNRR și finanțare nerambursabilă Ținta majoră anunțată pentru august este îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și, implicit, accesarea integrală a finanțării europene nerambursabile pentru proiect. În acest context, autoritățile spun că au o „promisiune fermă” din partea constructorului că obiectivul va fi atins. Ce indică ritmul de lucru din teren Din datele prezentate de autorități, mobilizarea pe A7 se traduce în volume mari de lucrări executate zilnic, între care: peste 10.000 de tone de asfalt așternute în fiecare zi; sute de metri cubi de beton; zeci de mii de tone de umplutură pentru terasamente. În următoarele luni, accentul rămâne pe menținerea acestui ritm pentru a trece pragul din august legat de PNRR. [...]
Drumul Expres Buzău–Brăila a făcut un pas procedural important spre autorizare , după ce a fost anunțată decizia de emitere a acordului de mediu, etapă care deschide perioada de observații și contestații publice, potrivit Economica . Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a informat că proiectul acordului de mediu și informațiile relevante pentru luarea deciziei pot fi consultate la sediul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) , respectiv pe site-ul instituției, la secțiunea dedicată drafturilor de acte de reglementare. Publicul poate transmite observații sau contestații la sediul ANMAP din Splaiul Independenței și la adresa de e-mail [email protected] , în termen de 10 zile de la data publicării anunțului pe pagina autorității competente pentru protecția mediului. Ce presupune proiectul și de ce contează operațional Drumul Expres Buzău–Brăila este prezentat ca având 111 kilometri. În decembrie 2023, Consiliul Tehnico-Economic al CNAIR a avizat traseele viitoarelor drumuri expres Buzău–Brăila și Brăila–Tulcea, informație transmisă atunci de Cristian Pistol, directorul general al CNAIR. Conform declarațiilor citate, drumul expres ar urma să tranziteze județele Buzău și Brăila și să asigure conexiunea cu Autostrada A7 Ploiești–Buzău (km 55) și cu podul suspendat peste Dunăre de la Brăila. Stadiul documentației tehnice Contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic de execuție pentru Drumul Expres Buzău–Brăila a fost semnat în februarie 2020 cu Ingenieria Especializado Obra Civil e Industrial. [...]
România semnează primul contract finanțat prin SAFE pentru A7 Pașcani–Suceava, un proiect de 62 km estimat să reducă presiunea pe buget potrivit Digi24 , care citează un comunicat al Guvernului și declarații ale premierului Ilie Bolojan . Contractele vizează proiectarea și execuția a două loturi din tronsonul Pașcani–Suceava, parte a Autostrăzii A7, cu o valoare totală de aproximativ 6 miliarde de lei. Premierul a spus că este „primul contract pentru România finanțat prin Programul SAFE ”, un program european care susține investiții în infrastructură cu rol dual, civil și militar. „Este primul contract pentru România finanțat prin Programul SAFE, un program european care susține investiții în infrastructură cu rol dual, civil și militar. Această finanțare permite continuarea proiectelor mari de infrastructură, în condițiile în care presiunea pe bugetele existente este ridicată.” Ce include tronsonul Pașcani–Suceava și cât durează Conform detaliilor transmise de Guvern, tronsonul are 62 de kilometri și este împărțit în două loturi. Contractul a fost câștigat de Asocierea SA&PE CONSTRUCT S.R.L. (lider) – SPEDITION UMB S.R.L. – TEHNOSTRADE S.R.L., cu o durată totală de 30 de luni, din care 6 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. Costuri pe lot și calendar estimat Datele comunicate indică următoarele valori (fără TVA): Lotul 1: 3,068 miliarde de lei Lotul 2: 2,862 miliarde de lei Circulația „ar putea fi deschisă” în cursul anului 2029, potrivit aceleiași surse. De ce contează finanțarea SAFE Mesajul central al Guvernului este că finanțarea prin SAFE ar permite continuarea proiectelor mari de infrastructură într-un context de „presiune ridicată” asupra bugetelor existente. În plus, premierul a legat proiectul de miza economică pentru regiunea Nord-Est, unde conectivitatea este prezentată ca o condiție pentru mobilitate și investiții, inclusiv prin legătura Pașcani–Suceava și mai departe către Siret și Ungheni. [...]
