Știri
Știri din categoria Infrastructură
Neptun Deep intră într-o fază operațională critică, odată cu începerea instalării conductei principale de gaze de 160 km, infrastructură fără de care producția planificată pentru 2027 nu poate fi pusă în funcțiune, potrivit Economica. Proiectul are investiții estimate la aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei) și o producție anuală estimată la circa 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
În 2026, dezvoltarea ar urma să avanseze prin instalarea conductei offshore, a echipamentelor submarine și a platformei de producție, cu obiectivul de a începe producția în 2027, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom.
Conducta principală va transporta gazele naturale de la platforma de producție din larg până la țărm, unde vor fi măsurate și introduse în Sistemul Național de Transport. Începerea lucrărilor la această conductă este prezentată ca un obiectiv esențial în dezvoltarea Neptun Deep, proiect cu rol în securitatea energetică, inclusiv la nivel regional, potrivit declarațiilor managementului OMV Petrom și Romgaz.
„Începerea lucrărilor de instalare a conductei principale de gaze reprezintă atingerea unui obiectiv esențial în dezvoltarea proiectului Neptun Deep.”
Lucrările de instalare planificate pentru acest an implică mobilizarea unei flote de aproximativ 50 de nave, dintre care până la 10 sunt implicate în instalarea conductei, conform OMV Petrom. Compania indică faptul că integrarea operațiunilor maritime, submarine și onshore este necesară pentru livrarea proiectului „în condiții de siguranță” și într-un calendar „ambițios”.
Primul vas din flota necesară a ajuns deja în România: Castoro 10, care va instala primul tronson al conductei în zona de țărm. Conexiunea la țărm va fi realizată prin microtunelul construit la Tuzla, tehnologie menită să crească siguranța lucrărilor și să reducă impactul asupra mediului.
Conducta va avea aproximativ 160 km și va fi alcătuită din mii de segmente de țeavă din oțel, cu diametrul de 30” (76 cm). Infrastructura Neptun Deep include, potrivit sursei:
Pentru instalare sunt menționate nave specializate, între care Castoro 10, Castorone și JSD 6000, susținute de nave de aprovizionare, remorchere, barje și unități operate de vehicule subacvatice telecomandate (ROV).
„Proiectul trece în acest an de la o dimensiune de execuție globală la una locală, cu o mobilizare amplă de resurse pentru instalarea și conectarea echipamentelor subacvatice în largul Mării Negre.”
Recomandate
Rusia ia în calcul o rută feroviară directă spre Oceanul Indian ca alternativă la coridoarele maritime tot mai riscante, pe fondul atacurilor cu drone din Marea Neagră și al tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit HotNews . Ideea este susținută de Marat Husnullin , vicepremierul rus responsabil de infrastructură, care spune că Moscova ar trebui să ia în calcul o legătură feroviară către Oceanul Indian din cauza riscului de perturbare a rutelor comerciale prin Marea Neagră și Golful Persic. Într-un interviu acordat TASS , el a indicat drept posibile variante rute prin Turkmenistan, Iran, Afganistan și Pakistan, cu obiectivul de a obține „orice acces către India”. De ce contează: costuri mai mari și transportatori reticenți în Marea Neagră Contextul imediat este deteriorarea condițiilor de operare în bazinul Mării Negre. The Moscow Times notează că declarațiile vin pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra navelor și infrastructurii portuare ruse. Consecința economică menționată în material este creșterea bruscă a prețurilor la transportul de mărfuri în Marea Neagră, în condițiile în care unii transportatori maritimi au început să refuze cursele din cauza riscurilor militare. „Ruta sudică” s-a complicat, iar importurile au devenit mai scumpe Pe lângă Marea Neagră, Rusia invocă și vulnerabilități în zona Golfului Persic. În articol se arată că, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu luna trecută, aprovizionarea prin „ruta sudică” – din Emiratele Arabe Unite, prin Iran și Marea Caspică – a fost complicată. Această blocare parțială a lanțurilor logistice a dus, potrivit sursei, la scumpiri pentru o serie de bunuri, inclusiv smartphone-uri importate prin mecanisme de „import gri” (scheme de import prin intermediari, în afara canalelor oficiale ale producătorilor). Ce proiecte sunt deja pe masă și ce obstacole apar Materialul indică faptul că Rusia are deja planuri pentru o secțiune feroviară în cadrul Coridorului Internațional de Transport Nord–Sud : între Astara (Azerbaidjan) și Rasht (Iran), ceea ce ar permite apoi transport terestru către porturi iraniene de la Oceanul Indian. Este luată în calcul și o rută care ocolește Marea Caspică prin Kazahstan, Turkmenistan și Iran, însă capacitatea ar fi limitată din cauza infrastructurii insuficient dezvoltate. Un alt obstacol menționat este diferența de ecartament (distanța dintre șine) între rețeaua din Rusia și alte state post-sovietice, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, ceea ce complică operarea fără transbordare sau soluții tehnice suplimentare. [...]
Banca Transilvania acordă Transgaz o finanțare de 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), cea mai mare finanțare bilaterală a băncii în sectorul energiei, cu miză directă în accelerarea investițiilor în infrastructura națională de transport al gazelor naturale, potrivit Banca Transilvania . Finanțarea este destinată dezvoltării și modernizării rețelei de transport gaze, într-un moment în care securitatea energetică, interconectarea regională și reziliența infrastructurii sunt prezentate ca priorități strategice pentru România și Europa. Ce acoperă investițiile: modernizare, interconectări și integrarea gazelor din Marea Neagră Transgaz, operatorul Sistemului Național de Transport (SNT) al gazelor naturale, are în Planul de Dezvoltare 2026–2035 proiecte de investiții strategice susținute de Guvernul României. Conform informațiilor din comunicat, acestea vizează: dezvoltări și modernizări ale SNT; interconectări regionale; integrarea gazelor naturale din Marea Neagră în sistemul energetic național; racordarea la SNT a unor localități din România; diversificarea rutelor și surselor de aprovizionare și reconfigurarea fluxurilor energetice, cu efect asupra securității aprovizionării în România, regiune și Uniunea Europeană. De ce contează: finanțare „la costuri competitive” pentru programul investițional Banca Transilvania descrie tranzacția ca sprijin pentru una dintre investițiile importante în infrastructura energetică, iar directorul general Ömer Tetik leagă finanțarea de capacitatea României de a atrage investiții și de consolidarea rolului regional. Din perspectiva Transgaz, directorul general Ion Sterian spune că finanțarea de 300 de milioane de euro este parte dintr-un „mix de finanțare competitiv” și o numește un parteneriat strategic, asociat tranziției către un sistem energetic adaptat noilor tehnologii și obiectivelor de decarbonizare. „Infrastructura de transport gaze naturale este coloana vertebrală a sistemului energetic național iar dezvoltarea accelerată a acesteia, prin investiții, este esențială pentru consolidarea rolului strategic al României pe plan regional și european.” Context de piață: ambele companii sunt în BET Banca Transilvania (BVB: TLV) și Transgaz (BVB: TGN) sunt incluse în BET, principalul indice al Bursei de Valori București, care reunește cele mai reprezentative companii listate din România, potrivit comunicatului. [...]
Deschiderea celor 12,24 km dintre Zimbor și Poarta Sălajului ridică rețeaua națională la 1.430 km și mută presiunea pe livrările din 2026 , într-un an în care autoritățile vorbesc despre încă cel puțin 200 km de drumuri de mare viteză, potrivit Economedia . Tronsonul a fost dat în circulație marți, la ora 16.00, și este prima inaugurare de autostradă din 2026. Odată cu acest sector, pe Autostrada Transilvania (A3) se poate circula acum pe 144 km, a declarat directorul general al CNAIR , Cristian Pistol. „Odată cu darea în circulație a acestui sector de 12 kilometri, vom putea circula pe Autostrada Transilvaniei pe 144 de kilometri. La nivel național, rețeaua de drumuri de mare viteză a crescut de la 1.418 kilometri la 1.430 kilometri” Tot Pistol a indicat o țintă de livrare pentru 2026 la nivel de rețea: „Perspectivele pentru anul acesta sunt de deschidere a cel puțin 200 de kilometri de drumuri de mare viteză” Impact local și finanțare: trafic greu mai puțin, proiect plătit din Programul Transport Noul tronson dintre Zimbor și Poarta Sălajului este prezentat ca o măsură cu efect direct în județul Sălaj: ar urma să contribuie la decongestionarea traficului greu și la reducerea timpilor de călătorie. Contractul pentru construcția celor 12,24 km a avut o valoare de 836,899 milioane de lei, fără TVA , și este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 . Ce urmează pe A3 în 2026: încă 56,41 km estimați de CNAIR CNAIR estimează că în 2026 vor mai fi dați în circulație 56,41 km din Autostrada Transilvania, pe secțiunile: Nădășelu – Mihăești Mihăești – Zimbor Suplacu de Barcău – Chiribiș La inaugurare, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a spus că A3 a fost mult timp asociată cu întârzieri și blocaje și a susținut că „lucrurile s-au schimbat”, indicând că în acest an ar urma să se deschidă și kilometrii de la Zimbor spre Nădășelu. Întârzieri și „lecții” de execuție: cronologia indicată de Pro Infrastructură Asociația Pro Infrastructură (API) atrage atenția că tronsonul Zimbor–Poarta Sălajului are o istorie de întârzieri: contractul a fost semnat cu UMB la 1 iulie 2020, iar pentru secțiunea vecină Nădășelu–Zimbor la 28 decembrie 2020. Ambele aveau termene inițiale de 12 luni proiectare și 24 de luni execuție, cu ordine de începere emise în 2021. Potrivit API, raportat la termenele inițiale, lucrările ar fi trebuit finalizate în decembrie 2023, respectiv cel mai târziu în august 2024 dacă sunt luate în calcul disputele tehnice. Asociația indică drept cauze atât responsabilitatea antreprenorului pentru o parte din întârzieri, cât și probleme tehnice majore pe traseu și întârzieri/indecizii administrative din partea CNAIR. În același timp, API vede o posibilă accelerare pe tronsoanele vecine: estimează că antreprenorul turc Ozaltin ar putea finaliza devierile de la Topa Mică și Nădășelu spre sfârșitul toamnei, cel târziu în decembrie, cu câteva luni înainte de termenul contractual. În acest scenariu, s-ar putea circula pe toți cei 42,3 km dintre Poarta Sălajului și Nădășelu și mai departe pe A3 până la Târgu Mureș, pe o distanță totală de peste 155 km. Următoarea inaugurare majoră: A7 Adjud Nord – Bacău Sud După cei 12,24 km deschiși pe A3, următoarea inaugurare importantă așteptată în rețea este pe Autostrada Moldovei A7: la finalul lunii august este estimată deschiderea a aproximativ 47 km între Adjud Nord și Bacău Sud. [...]
Finalizarea în 2026 a două viaducte de pe A3 ar debloca circulația continuă pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș , un câștig operațional major pentru transportul rutier din Transilvania, potrivit Economedia . Directorul CNAIR , Cristian Pistol, spune că obiectivul este ca lucrările să fie încheiate „anul acesta”, pentru a permite deschiderea circulației pe secțiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului. Cristian Pistol afirmă că a discutat pe șantier cu reprezentanții asocierii de constructori turci și români Ozaltin–Ilgaz–Visio Construct și a cerut finalizarea celor două viaducte, considerate „extrem de importante” pentru punerea în trafic a tronsonului Nădășelu – Poarta Sălajului (42,84 km). De ce contează: 155 km de autostradă fără întreruperi Miza este conectarea continuă a unui segment lung de autostradă: odată terminate viaductele, se va putea circula fără întreruperi pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș , conform precizărilor șefului CNAIR. Contextul imediat este inaugurarea, marți, a sectorului Zimbor – Poarta Sălajului , care adaugă 12,24 km de autostradă, cu deschiderea circulației de la ora 16.00 . Stadiul lucrărilor la viaducte Pe cele două structuri, lucrările sunt în faze diferite: Viaductul Topa Mică (2 km): montarea grinzilor este finalizată; se lucrează la placa de suprabetonare . Viaductul Nădășelu (1,2 km): mai sunt de montat 48 de grinzi dintr-un total de 192 . Aici se folosește și metoda consolei dublu echilibrate (tehnică ce permite deschideri mari și execuție fără cofraje sau piloni provizorii), rar utilizată în România. După montarea grinzilor și realizarea plăcilor de suprabetonare, constructorii mai au de executat: hidroizolație; structură rutieră; montare parapet de protecție; montare sisteme ITS și de semnalizare (ITS = sisteme inteligente de transport, pentru management și informare); marcaje rutiere; lucrări de mediu; amenajare peisagistică. Resurse, progres și finanțare Pe șantier sunt mobilizați 356 de muncitori și 239 de utilaje , iar stadiul fizic al proiectului a ajuns la 76,30% , potrivit datelor prezentate. Contractul are o valoare de 995 de milioane de lei (fără TVA) , iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Pentru calendar, CNAIR indică drept țintă finalizarea „anul acesta”, fără a oferi o dată exactă de deschidere a circulației pe întregul segment condiționat de cele două viaducte. [...]
Centura Timișoara Vest a ajuns la 13% execuție după trei luni, un ritm care contează direct pentru calendarul închiderii inelului de ocolire și pentru utilizarea finanțării europene din Programul Transport 2021–2027 , potrivit Economedia , care citează Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara. Proiectul „Varianta de Ocolire Timișoara Vest”, ultimul sector necesar pentru completarea centurii municipiului, are aproximativ 14 kilometri și prevede un drum cu două benzi pe fiecare sens, plus patru noduri rutiere denivelate. Valoarea contractului este de 1,41 miliarde lei (fără TVA), iar garanția lucrărilor este de 120 de luni. Ce se execută acum pe șantier și unde sunt riscurile tehnice Lucrările se derulează pe mai multe fronturi, cu accent pe intervenții care pot influența ritmul de execuție: îmbunătățirea terenului de fundare. Constructorul folosește, între altele, piloți de îndesare și saltele de balast cu geotextil și geogrile (materiale pentru stabilizarea și armarea terenului). Pe componentele principale, DRDP Timișoara indică: terasamente : umpluturi și stabilizarea terenului; podețe : armare, cofrare, hidroizolații și montarea elementelor prefabricate; poduri și pasaje : au fost executați peste 500 de piloți din peste 1.000 prevăzuți în proiect. Lucrări arheologice în paralel cu execuția În zonele stabilite pentru cercetare, specialiștii Muzeului de Istorie din Satu Mare fac lucrări de descărcare arheologică, în paralel cu șantierul, pe suprafețele și în etapele prevăzute în proiect. Astfel de intervenții pot influența organizarea lucrărilor, prin condiționări de etapizare și acces pe anumite porțiuni. Elemente-cheie ale proiectului: traseu, lucrări de artă, noduri Traseul traversează UAT Timișoara, UAT Săcălaz și UAT Sânmihaiu Român. În proiect sunt prevăzute 10 lucrări de artă , dintre care 3 cu complexitate tehnică ridicată, conform DRDP Timișoara: pasaj peste DN 59A (Timișoara–Jimbolia) + pasaj peste CFR 100, 750 m ; pasaj peste DN 6 și CFR 133, 450 m ; pod peste râul Bega și peste rezervoarele de nămol, 450 m . Sunt planificate 4 noduri rutiere : la intersecția cu DN 69 (Timișoara–Arad) și VTM Nord; la intersecția cu DN 6 (Timișoara–Cenad); la intersecția cu DN 59A (Timișoara–Săcălaz); la intersecția cu Radiala Nouă de Vest. Constructorul este compania turcă Nurol İnşaat , iar DRDP Timișoara supervizează contractul derulat de CNAIR. În context, inelul de centură al Timișoarei este aproape complet: după Centura Nord (finalizată în 2009) și Centura Sud (deschisă în 2024), Centura Vest ar urma să închidă cercul rutier din jurul orașului. [...]
Finalizarea scufundării ultimelor două barje ar trebui să stabilizeze nivelul Dunării la Cernavodă începând de duminică seară , un efect operațional așteptat pentru protejarea alimentării cu apă în zona centralei, potrivit HotNews . Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat sâmbătă seară că operațiunea de scufundare a ultimelor două barje, menită să limiteze scăderea nivelului apei în zona Centralei de la Cernavodă, s-a încheiat după aproximativ 7 ore (12:30–19:22), conform News.ro. „Operaţiunea s-a finalizat cu succes. A durat aproximativ 7 ore (12.30-19.22). Efectele operaţiunii se vor resimţi cel mai devreme mâine seara și în cursul zilei de luni”, a precizat ANAR. Cum a fost făcută intervenția și ce urmărește Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, a spus că procedura s-a desfășurat în condiții de siguranță și că a fost respectat amplasamentul stabilit de Apele Române. Pentru operațiune au fost folosite patru împingătoare de mare putere, sprijinite de ambarcațiunile Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ). Intervenția a presupus amplasarea a patru barje astfel încât să creeze două „praguri” artificiale în Dunăre, cu rolul de a redirecționa o parte din debit către Dunărea Veche și de a limita scăderea nivelului apei în zona centralei: două barje la circa 500 de metri de intrarea în brațul Bala; alte două barje în amonte, poziționate oblic față de direcția curentului. Când sunt așteptate primele efecte Conform ANAR, efectele ar urma să fie vizibile cel mai devreme duminică seară și în cursul zilei de luni, fără ca materialul citat să ofere, deocamdată, o estimare cantitativă a modificării nivelului apei. [...]
