Știri
Știri din categoria Infrastructură
Costurile de construcție pe autostrăzi au urcat la 35–40 mil. euro/km în zona montană, iar pe A8 (Autostrada Unirii) semnarea contractelor pentru cele patru loturi atribuite prin SAFE este condiționată de soluționarea contestațiilor, cu o țintă de final de mai, potrivit Ziarul Financiar.
Gabriel Budescu, director general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), a spus că instituția are „atribuite toate cele patru loturi” din tronsonul montan al A8, între Târgu-Mureș și Târgu-Neamț, finanțate prin SAFE, însă o parte dintre acestea sunt contestate. În acest context, CNIR încearcă să semneze contractele până la 31 mai, după rezolvarea contestațiilor.
În același cadru, Budescu a indicat o creștere a prețurilor în infrastructura rutieră, cu diferențe mari în funcție de relief:
Nivelurile de cost contează direct pentru dimensionarea bugetelor și pentru modul în care sunt structurate licitațiile și contractele, mai ales pe tronsoane dificile tehnic, cum este zona montană a A8.
Potrivit declarațiilor lui Budescu la conferința ZF Logistică, transporturi și automotive 2026, CNIR gestionează sau are în pregătire mai multe proiecte, cu un total de „400 de kilometri” menționat de acesta, incluzând:
A8 este proiectată să conecteze Moldova cu Transilvania, pe traseul Târgu-Mureș – Ditrău – Poiana Largului – Târgu-Neamț – Pașcani – Iași – Ungheni. În perioada imediat următoare, miza operațională este finalizarea etapelor de după atribuire (în special contestațiile) pentru ca semnarea contractelor să poată avea loc până la finalul lunii mai, așa cum și-a propus CNIR.
Recomandate
Contractul pentru tronsonul A8 până la Podul peste Prut poate intra în faza de semnare , după ce Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) a respins pe fond cele două contestații depuse după atribuirea lucrărilor, potrivit Economica . Decizia deblocării procedurii contează operațional: reduce riscul de întârziere administrativă pentru un segment cu rol de conexiune la frontieră. Contestațiile fuseseră depuse de companiile Concelex și Construcții Erbașu, conform Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) . Calendarul contractului și segmentul prioritizat Durata de realizare a contractului este de 46 de luni, din care 10 luni sunt alocate proiectării și 36 de luni execuției. În cadrul proiectului a fost prioritizat segmentul de autostradă de 2,77 km dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, pentru care sunt menționate „lucrări avansate”. Ce include tronsonul 4 (DN 24 Iași – Vamă) Tronsonul 4 are 15,5 km, iar pe traseu sunt prevăzute următoarele lucrări: 14 poduri și pasaje; 2 tunele (tunelul de la km 83 are 1.760 metri); 2 noduri rutiere: un nod „de perspectivă” pentru legătura cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași și nodul Golăiești. CNIR a transmis, într-o postare pe pagina sa de Facebook ( CNIR ), că A8 este văzută și ca o oportunitate de apropiere a României de Europa, inclusiv „dincolo de granițele UE”. [...]
România nu pierde finanțarea europeană prin SAFE pentru loturile restante din A7 și A8 , deși termenul-limită de 31 mai pentru semnarea contractelor a fost depășit, pentru că proiectele sunt încadrate ca transfrontaliere, potrivit Adevărul . Interpretarea Ministerului Transporturilor este că, în acest caz, regulamentul permite semnarea contractelor și după 31 mai. Întârzierea vizează trei dintre cele nouă loturi finanțate prin SAFE, pentru care contractele nu sunt încă semnate, pe fondul contestațiilor și al unor condiții administrative suplimentare. Secretarul de stat Horațiu Cosma a explicat că segmentele incluse de România în SAFE au extensii în Republica Moldova și Ucraina, ceea ce le plasează în categoria achizițiilor comune/proiectelor realizate în parteneriat între state, tratate diferit de Comisia Europeană. De ce nu se aplică „strict” termenul de 31 mai Regulamentul SAFE prevede, „în principiu”, încheierea contractelor până la 31 mai; altfel, statele membre ar trebui să recurgă la achiziții comune la nivel european. În cazul loturilor A7 și A8 prinse de România în SAFE, Ministerul Transporturilor susține că statutul transfrontalier (cu porțiuni de autostradă în Republica Moldova și un segment de drum modernizat în Ucraina, „la pachet” cu proiectul din România) face posibilă semnarea contractelor și după termen. „Sectoarele [...] sunt considerate de Comisie o achiziție comună, un proiect realizat în parteneriat de mai multe state. Iar pe regulamentul SAFE, asta se încadrează la posibilitatea de a semna contracte și după 31 mai”, a declarat Horațiu Cosma. Ce loturi sunt încă blocate și ce urmează Pe A8, două loturi sunt în contestații: Târgu Frumos – Lețcani (28,6 km) , câștigat de Danlin XXL, contestat de Strabag și Makyiol; Iași – Ungheni (15,5 km) , atribuit asocierii Itinera SPA (lider) – ICM S.P.A. – Saipem S.P.A., contestat de Concelex și Construcții Erbașu. Pe A7, lotul Bălcăuți – Siret (12,7 km) urmează să fie contractat de CNAIR cu asocierea FAR Foundation SRL – Automagistral Pivden SRL – Lincor Trans, după ce CNSC a respins contestațiile MIS Grup și Concelex, însă semnarea depinde și de finalizarea unui acord cu Ucraina pentru componenta transfrontalieră din zona Siret, potrivit oficialului din Ministerul Transporturilor. În privința calendarului, Horațiu Cosma a indicat că sunt așteptate deciziile CNSC pentru loturile Târgu Frumos – Lețcani și Iași – Ungheni , iar după acestea contractele ar urma să fie semnate „imediat”. Prioritizarea devine critică, pentru că SAFE nu acoperă tot necesarul Un element important pentru implementare este că finanțarea prin SAFE nu acoperă integral necesarul pentru cele nouă loturi. În acest context, președintele Asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, susține că autoritățile ar trebui să prioritizeze segmentele cu impact economic și de trafic mai mare, în special legătura Iașiului la A7 prin tronsonul Pașcani – Lețcani . „Cea mai importantă bucată din A8 este legarea Iașiului de A7 prin tronsonul Pașcani–Lețcani. Este, de departe, segmentul cu cel mai mare impact economic și de trafic”, a spus Ionuț Ciurea. [...]
Miercurea Nirajului aplică din iunie o taxă de tranzit pentru autocamioane , măsură care poate crește costurile logistice pentru transportatori și inclusiv pentru firmele implicate în șantierul Autostrăzii A8, pe fondul traficului greu direcționat pe drumuri județene aflate în administrarea locală, potrivit Economica . Decizia a fost luată de Consiliul Local Miercurea Nirajului în decembrie anul trecut, însă taxa se aplică abia din luna iunie, după montarea indicatoarelor rutiere aferente, a explicat primarul orașului pentru publicație. Întrebat despre posibilul caracter ilegal al taxei, edilul a spus că nu o consideră ilegală și că, până în prezent, nu a primit obiecții din partea Prefecturii. Pentru ce spune Primăria că folosește banii Pe site-ul Primăriei Miercurea Nirajului, autoritatea locală precizează că veniturile obținute din această taxă vor fi utilizate „exclusiv” pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere și reparații la DJ 135 și DJ 135/A, drumuri aflate, potrivit aceleiași surse, în administrarea primăriei. Detaliile sunt publicate de primărie aici , iar hotărârea Consiliului Local este disponibilă în documentul Hotărârea nr. 103 din 29 decembrie . Legătura cu A8 și poziția CNAIR Măsura are relevanță directă pentru zona de șantier a Autostrăzii A8: pe secțiunea I Târgu Mureș – Miercurea Nirajului lucrează constructorul turc Nurol. La începutul lunii aprilie, un inginer al companiei anunța că lucrările depășiseră 40% stadiu fizic pe acest lot, cel mai avansat de pe A8, conform unui material anterior al Economica (menționat în articol). Întrebată despre legalitatea taxei, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis că, „dacă tariful este contravaloarea unui AST emis de autoritatea locală, este conform cu legea”, dar a punctat și limita de competență: „CNAIR nu are competențe decât pe drumuri naționale, deci nu cunoaștem tarifele/taxele instituite la nivel local.” Autostrada A8 (Autostrada Unirii) este proiectată cu o lungime de aproximativ 304 km, pe tronsoanele Târgu Mureș – Târgu Neamț și Târgu Neamț – Iași – Ungheni. [...]
Drumurile expres vor trebui reproiectate cu benzi de urgență , după ce Ministerul Transporturilor a modificat normativul tehnic, o schimbare care ridică standardul de siguranță, dar poate influența costurile și soluțiile de proiectare pentru investițiile aflate în pregătire, potrivit Antena 3 . Secretarul de stat Horațiu Cosma a anunțat că a semnat ordinul de ministru pentru actualizarea normativului, astfel încât drumurile expres să aibă benzi de urgență „similare celor de pe autostrăzi”. Miza, conform explicațiilor sale, este reducerea riscului de accidente asociat opririlor pe acostamente înguste. În forma actuală, normativul prevede doar un acostament asfaltat îngust, nu o bandă de urgență propriu-zisă. Cosma susține că mulți șoferi opresc pe acest acostament considerând că sunt în siguranță, însă lățimea redusă face ca vehiculele să rămână parțial pe prima bandă de circulație, ceea ce crește riscul de coliziuni. El a invocat situații apărute pe DEx12 Craiova–Pitești. Ce se schimbă în standardul tehnic Potrivit anunțului, modificarea normativului presupune: lărgirea platformei drumurilor expres de la 21,5 metri la 23 metri; amenajarea unei benzi de urgență de 2,5 metri pe fiecare sens; dimensionarea corespunzătoare a structurilor (poduri, pasaje, viaducte) pentru noua configurație. Soluții pentru drumurile expres deja construite Pentru sectoarele deja realizate, vor fi introduse soluții prin realizarea de alveole de staționare de urgență la intervale de 1,5–3 kilometri. Cosma a mai precizat că noile prevederi se vor aplica inclusiv proiectelor aflate deja în faza de proiectare și a menționat implicarea CNIR, CNAIR și IGPR în grupul de lucru care a pregătit modificările. [...]
Ministerul Transporturilor scurtează termenul de plată către constructor la maximum 10 zile pentru a menține ritmul pe tronsonul Răcăciuni–Bacău al Autostrăzii Moldovei A7, un segment finanțat prin PNRR , unde întârzierile pot pune în pericol banii europeni, potrivit Adevărul . Pe sectorul de aproximativ 22 km dintre Răcăciuni și Bacău, lucrările sunt concentrate în zona Cleja, descrisă drept „punct critic” pentru finalizarea întregului lot. Aici se află un viaduct de peste 1,2 km, cu pile de peste 20 m înălțime, iar secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horațiu Cosma leagă de acest șantier răspunsul la întrebarea dacă România va reuși să atragă integral finanțarea nerambursabilă din PNRR pentru A7, cu un termen indicat: 31 august. Constructorul a mobilizat peste 400 de muncitori și zeci de utilaje, cu echipe care lucrează simultan la armare, cofrare, turnare de beton și montaj de grinzi. În paralel, pe șantier se derulează lucrări precum montarea grinzilor, instalarea predalelor, armarea și turnarea plăcii de beton, dar și operațiuni specifice infrastructurii rutiere: hidroizolație, asfaltare, montarea parapetelor, a sistemelor de iluminat și realizarea marcajelor. De ce contează: finanțarea PNRR depinde de ritmul din următoarele luni Horațiu Cosma susține că următoarele trei luni sunt decisive pentru soarta finanțării europene pe acest segment, iar volumul de lucru rămas este „considerabil”. Conform informațiilor prezentate, în aproximativ două luni și jumătate ar trebui finalizate ultimele picioare ale podului și montate circa 150 de grinzi, urmate de instalarea tablierului metalic și închiderea structurii de rezistență. Măsura operațională: plăți mai rapide, pentru continuitatea șantierului Pentru a susține mobilizarea, Ministerul Transporturilor a anunțat „optimizarea circuitului de plăți” către constructor: facturile ar urma să fie achitate în cel mult 10 zile de la emitere, față de termenul contractual de 60 de zile. Miza declarată este asigurarea fluxului financiar necesar pentru menținerea unui ritm alert, în condițiile în care respectarea termenelor este esențială pentru accesarea integrală a fondurilor din PNRR. În cazul unor întârzieri majore, există riscul pierderii parțiale a finanțării nerambursabile, iar șantierul de la Cleja este prezentat drept punctul de presiune maximă în perioada verii, pe fondul importanței tronsonului Răcăciuni–Bacău pentru întregul proiect A7. [...]
Contractul de 24 milioane lei fără TVA pentru podul suspendat peste Valea Rebrei a fost semnat , un proiect de infrastructură cu miză economică locală prin potențialul de a deveni o atracție turistică majoră, potrivit Profit . Investiția vizează proiectarea și execuția unui pod suspendat care va traversa Valea Rebrei. Valoarea anunțată este de circa 24 de milioane de lei, fără TVA, ceea ce înseamnă un angajament bugetar relevant pentru o lucrare cu componentă turistică, nu doar de traversare. Podul ar urma să aibă o lungime de aproximativ 620 de metri. Publicația notează că proiectul „ar putea fi cel mai înalt pod din Europa” și este prezentat ca una dintre cele mai spectaculoase atracții turistice din România, ceea ce indică o orientare spre creșterea fluxurilor de vizitatori și, implicit, a veniturilor pentru servicii locale (cazare, alimentație publică, transport). Ce se știe în acest moment și ce rămâne neclar Informațiile disponibile se opresc la semnarea contractului și la câteva caracteristici generale ale proiectului (traversarea Văii Rebrei, lungime, valoare). Profit nu oferă în material detalii despre termenul de execuție, finanțare, antreprenor sau calendarul de implementare, astfel că impactul efectiv în economie și momentul în care obiectivul va putea fi exploatat turistic nu pot fi estimate pe baza datelor publicate. [...]
