Știri
Știri din categoria Infrastructură
Contractul de 4,87 miliarde lei pentru tronsonul Moțca–Târgu Frumos din A8 a fost atribuit după reevaluarea ofertelor, iar CNIR spune că prioritatea imediată este semnarea și respectarea termenelor impuse de finanțarea europeană, potrivit Agerpres.
Asocierea SA&PE Construct SRL (lider) – Tehnostrade SRL, Spedition UMB, Euro-Asfalt a câștigat contractul de proiectare și execuție pentru tronsonul 1 Moțca – Târgu Frumos al Autostrăzii A8, în lungime de 27 de kilometri. Valoarea ofertei este de 4,87 miliarde lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată din Programul SAFE.
Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a declarat că, odată cu această atribuire, toate cele patru tronsoane ale A8 Moțca – Iași – Ungheni au constructori, iar obiectivul este semnarea cât mai rapidă a contractelor de proiectare și execuție. CNIR indică și că, alături de cele patru loturi deja în proiectare dintre Târgu Mureș și Târgu Neamț, instituția va derula contractele pentru „acești 200 de kilometri” ai A8.
Pe traseul dintre Târgu Neamț (Moțca) și Târgu Frumos sunt prevăzute:
În cadrul aceluiași contract, pentru a asigura conexiunea între secțiunea III Leghin – Târgu Neamț de pe A8 și DN2, respectiv A7 (Autostrada Moldovei Bacău – Pașcani), CNIR precizează că va fi construit „cu prioritate” un segment de autostradă de 5,5 kilometri, cu termen de maximum 12 luni.
CNIR subliniază că miza imediată este semnarea contractului și respectarea termenelor de realizare, în condițiile instrumentului european care asigură fondurile necesare proiectului.
Recomandate
CNIR a semnat un contract de 3,93 miliarde lei pentru tronsonul 3 al A8 , un proiect care adaugă presiune pe capacitatea de execuție a constructorilor în condiții de termene „deja strânse”, potrivit Agerpres . Contractul, finanțat prin Programul SAFE , a fost încheiat cu spaniolii de la FCC Construccion și acoperă proiectarea și execuția tronsonului 3 Lețcani (DN28) – DN 24 (Iași) al Autostrăzii Unirii (A8). Valoarea contractului este de 3,93 miliarde lei, fără TVA. Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a avertizat că nu vor fi acceptate abateri de la termenele contractuale și că, odată cu ordinele de începere, este așteptată o planificare „corespunzătoare” a lucrărilor. „Termenele pentru autostrada A8 sunt deja strânse și nu vom accepta nicio abatere de la termenele contractuale.” Ce presupune contractul și calendarul de livrare Durata totală a contractului este de 46 de luni, structurată astfel: 10 luni pentru etapa de proiectare; 36 de luni pentru execuția lucrărilor. CNIR indică faptul că tronsonul va funcționa ca o centură la standarde europene în zona de nord a municipiului Iași, ceea ce îi conferă o miză operațională directă pentru traficul local și regional. Complexitatea tehnică: poduri, tunele și noduri rutiere Segmentul are, potrivit CNIR, un grad ridicat de complexitate tehnică, incluzând: 18 poduri și pasaje; 6 tunele și un centru de monitorizare pentru tunele; două noduri rutiere: la intersecția cu DJ 282 și la intersecția cu DN 24. În comunicarea CNIR, proiectul este prezentat și ca unul cu relevanță strategică, instituția susținând că A8 „în premieră, va depăși granițele României” și că dezvoltarea autostrăzii în județul Iași ar însemna conectare și mobilitate la standarde europene, precum și reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni. [...]
Primul contract SAFE pe Autostrada A8, de 4,87 miliarde lei, mută presiunea pe execuție și pe conectarea rapidă cu A7. Potrivit HotNews , Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a semnat contractul pentru tronsonul 1 Târgu Neamț–Târgu Frumos, primul finanțat prin programul european SAFE pe A8. Contractul, în valoare de 4,87 miliarde lei (fără TVA), a fost semnat cu asocierea SA&PE Construct (lider) – Tehnostrade – Spedition UMB – Euro-Asfalt. De ce contează: finanțarea SAFE și calendarul de 46 de luni Semnarea marchează debutul finanțării prin Programul „Security Action for Europe” (SAFE) pentru Autostrada „Unirii” A8 pe segmentul Târgu Neamț (Moțca)–Iași–Ungheni. Durata contractului este de 46 de luni, din care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție. Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a indicat că instituția vizează semnarea rapidă și a următoarelor contracte după soluționarea contestațiilor și emiterea ordinului de începere „în cel mai scurt timp”, după constituirea garanției de bună execuție și parcurgerea pașilor procedurali. „Ne dorim să semnăm cât mai rapid posibil și următoarele contracte, imediat după soluționarea contestațiilor. După constituirea garanției de bună execuție și parcurgerea tuturor pașilor procedurali ne propunem să emitem Ordinul de începere în cel mai scurt timp, astfel încât să fie evitate situații recente, precum problemele unor contracte importante, inițial cu fonduri din PNRR pentru care, ulterior, a fost nevoie de identificarea altor soluții de finanțare.” Ce se construiește pe cei 27 km dintre Moțca și Târgu Frumos Pe traseul Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos (27 km), proiectul include: 36 de poduri și pasaje, cu o lungime totală de 8,5 km; 4 tunele, cu o lungime totală de 1,7 km; 3 noduri rutiere: Moțca, Pașcani și Târgu Frumos. Segment prioritar: 5,5 km în maximum 12 luni pentru legături cu DN2 și A7 În cadrul contractului, CNIR prevede construirea cu prioritate, în termen de maximum 12 luni, a unui segment de autostradă de 5,5 km, pentru a asigura legătura între secțiunea III Leghin–Târgu Neamț a A8 și DN2, respectiv conexiunea către A7 (Autostrada Moldovei) Bacău–Pașcani. Context: contractul a fost întors după contestație Semnarea vine după o schimbare de rezultat în procedură: contractul fusese atribuit inițial unei asocieri conduse de Danlin XXL, pentru o ofertă de 4,76 miliarde lei. UMB a contestat, iar instanța a decis reevaluarea ofertelor de către CNIR, ceea ce a dus la actuala atribuire. În paralel, UMB construiește tronsonul Moțca–Leghin și execută și tronsonul din A7, inclusiv nodul rutier de intersecție dintre cele două autostrăzi în zona Pașcani; pentru tronsonul din A7 este menționat un termen de finalizare estimat „anul acesta”, conform informațiilor citate. [...]
România nu pierde finanțarea europeană prin SAFE pentru loturile restante din A7 și A8 , deși termenul-limită de 31 mai pentru semnarea contractelor a fost depășit, pentru că proiectele sunt încadrate ca transfrontaliere, potrivit Adevărul . Interpretarea Ministerului Transporturilor este că, în acest caz, regulamentul permite semnarea contractelor și după 31 mai. Întârzierea vizează trei dintre cele nouă loturi finanțate prin SAFE, pentru care contractele nu sunt încă semnate, pe fondul contestațiilor și al unor condiții administrative suplimentare. Secretarul de stat Horațiu Cosma a explicat că segmentele incluse de România în SAFE au extensii în Republica Moldova și Ucraina, ceea ce le plasează în categoria achizițiilor comune/proiectelor realizate în parteneriat între state, tratate diferit de Comisia Europeană. De ce nu se aplică „strict” termenul de 31 mai Regulamentul SAFE prevede, „în principiu”, încheierea contractelor până la 31 mai; altfel, statele membre ar trebui să recurgă la achiziții comune la nivel european. În cazul loturilor A7 și A8 prinse de România în SAFE, Ministerul Transporturilor susține că statutul transfrontalier (cu porțiuni de autostradă în Republica Moldova și un segment de drum modernizat în Ucraina, „la pachet” cu proiectul din România) face posibilă semnarea contractelor și după termen. „Sectoarele [...] sunt considerate de Comisie o achiziție comună, un proiect realizat în parteneriat de mai multe state. Iar pe regulamentul SAFE, asta se încadrează la posibilitatea de a semna contracte și după 31 mai”, a declarat Horațiu Cosma. Ce loturi sunt încă blocate și ce urmează Pe A8, două loturi sunt în contestații: Târgu Frumos – Lețcani (28,6 km) , câștigat de Danlin XXL, contestat de Strabag și Makyiol; Iași – Ungheni (15,5 km) , atribuit asocierii Itinera SPA (lider) – ICM S.P.A. – Saipem S.P.A., contestat de Concelex și Construcții Erbașu. Pe A7, lotul Bălcăuți – Siret (12,7 km) urmează să fie contractat de CNAIR cu asocierea FAR Foundation SRL – Automagistral Pivden SRL – Lincor Trans, după ce CNSC a respins contestațiile MIS Grup și Concelex, însă semnarea depinde și de finalizarea unui acord cu Ucraina pentru componenta transfrontalieră din zona Siret, potrivit oficialului din Ministerul Transporturilor. În privința calendarului, Horațiu Cosma a indicat că sunt așteptate deciziile CNSC pentru loturile Târgu Frumos – Lețcani și Iași – Ungheni , iar după acestea contractele ar urma să fie semnate „imediat”. Prioritizarea devine critică, pentru că SAFE nu acoperă tot necesarul Un element important pentru implementare este că finanțarea prin SAFE nu acoperă integral necesarul pentru cele nouă loturi. În acest context, președintele Asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, susține că autoritățile ar trebui să prioritizeze segmentele cu impact economic și de trafic mai mare, în special legătura Iașiului la A7 prin tronsonul Pașcani – Lețcani . „Cea mai importantă bucată din A8 este legarea Iașiului de A7 prin tronsonul Pașcani–Lețcani. Este, de departe, segmentul cu cel mai mare impact economic și de trafic”, a spus Ionuț Ciurea. [...]
Lotul Chiribiș–Biharia (A3) a trecut de 50% execuție, un prag care apropie legarea continuă a Autostrăzii Transilvania spre granița cu Ungaria , pe un coridor de circa 74 km între Nușfalău și Borș, potrivit Economedia , care citează datele Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) . Lucrările pe lotul 3C2 Chiribiș–Biharia (28,5 km) au ajuns la finalul lunii mai la un stadiu fizic de 51%, în creștere cu 9 puncte procentuale față de raportarea anterioară. Constructorul este asocierea Precon Transilvania – Citadina 98, cu o mobilizare de aproximativ 600 de persoane și peste 400 de utilaje și echipamente. De ce contează: continuitate pe A3 în vest, până la frontieră Finalizarea acestui lot este descrisă ca esențială pentru conectarea continuă a Autostrăzii Transilvania în vestul țării. Închiderea tronsonului ar permite circulația neîntreruptă pe autostradă de la Nușfalău (județul Sălaj) până la Borș, la frontiera cu Ungaria, pe aproximativ 74 de kilometri. Ce s-a executat până acum pe șantier Conform datelor prezentate, pe lot au fost realizate mai multe etape tehnice, între care: balast stabilizat așternut pe circa 10 kilometri; montarea grinzilor finalizată la 16 din cele 18 poduri; placa de suprabetonare realizată pe 9 structuri; primul strat de asfalt așternut pe aproximativ 2,5 kilometri de autostradă; la relocarea DN 19E, lucrări executate pe circa 4 kilometri din totalul de 5,5 kilometri. Constructorul estimează o accelerare a ritmului de lucru din 15 iunie, cu o producție de aproximativ 3.000 de tone de mixtură asfaltică pe zi. Calendar și finanțare: 2026 rămâne o țintă discutată În spațiul public au circulat estimări privind o posibilă inaugurare în 2026. Asociația Pro Infrastructură a transmis la începutul lunii aprilie că, la nivelul actual de mobilizare, există șanse ca lotul să fie finalizat în 2026, însă acestea sunt considerate limitate. Separat, reprezentanți ai autorităților au indicat tot 2026 ca an în care circulația în zona de nord-vest ar putea include mai multe tronsoane din Autostrada Transilvania, inclusiv Chiribiș–Biharia. Contractul de proiectare și execuție are o valoare de 785 milioane de lei și este finanțat din fonduri europene, prin Programul Transport 2021–2027 . Pentru detaliile tehnice publicate de CNIR, instituția are o informare dedicată pe site-ul său, CNIR . [...]
MAI își extinde capacitatea de intervenție aeriană prin achiziția a 12 elicoptere și un centru de simulare , după ce contractele din Programul SAFE au fost semnate înaintea termenului-limită de 30 mai 2026, potrivit Stirile Pro TV . Miza operațională este reducerea timpilor de reacție în urgențe și creșterea disponibilității flotei, inclusiv pentru misiuni SMURD, căutare-salvare și ordine publică. Inspectoratul General al Aviației din MAI (IGAv) anunță achiziția a 12 elicoptere multirol „de ultimă generație”: 7 aeronave de tip H160 și 5 aeronave de tip H145, în cadrul Programului SAFE (Security Action for Europe). Noile aeronave vor fi operate de IGAv, structură aflată în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență. „Ministerul Afacerilor Interne continuă procesul de modernizare şi dezvoltare a capabilităţilor sale aeronautice prin achiziţionarea a 12 elicoptere multirol de ultimă generaţie [...] destinate consolidării capacităţii naţionale de intervenţie aeriană, protecţie civilă şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru executarea misiunilor din domeniul ordinii şi siguranţei publice.” Cum vor fi folosite elicopterele: ordine publică, protecție civilă, SMURD și salvare montană Distribuția operațională indicată pentru H160 este: 3 aeronave pentru misiuni de ordine și siguranță publică; 4 aeronave pentru misiuni de protecție civilă. Elicopterele H145 vor fi alocate pentru misiuni SMURD și salvare montană, cu rol principal în intervenții medicale de urgență și operațiuni de căutare-salvare. IGAv precizează că H160 sunt destinate misiunilor complexe care cer autonomie extinsă, capacitate ridicată de transport și performanțe superioare, inclusiv posibilitatea de a transporta doi pacienți. În paralel, H145 ar urma să completeze flota prin flexibilitate și intervenție rapidă, inclusiv în condiții dificile și în zone urbane sau cu acces limitat. Un centru de pregătire pe simulatoare, pentru reducerea costurilor și creșterea disponibilității flotei Separat, IGAv a anunțat realizarea unui Centru Integrat de Simulare în Zbor pentru elicopterele S70M Black Hawk și H135, folosite în misiuni SMURD și de ordine publică, tot prin SAFE. Instituția susține că infrastructura de simulare va permite sesiuni de pregătire apropiate de condițiile reale, cu efecte în siguranța aeronautică, eficiența operațională și interoperabilitatea între structuri. În plus, prin utilizarea simulatoarelor, centrul ar urma să contribuie la optimizarea pregătirii continue, reducerea costurilor asociate instruirii în zbor real și creșterea disponibilității operaționale a flotei IGAv. Context: termen-limită SAFE și alocarea pentru România Regulamentul SAFE prevede semnarea tuturor contractelor până la 30 mai 2026. România beneficiază de o alocare de 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) prin programul european SAFE. [...]
România a semnat un contract de aproape 4,9 miliarde de lei pentru 27 km din Autostrada Unirii A8, finanțat prin Programul SAFE , primul proiect de autostradă realizat cu bani din acest mecanism, potrivit Știrile Pro TV . Miza economică este dublă: deschiderea unei noi surse de finanțare pentru infrastructură și accelerarea conectivității rutiere în nordul țării, cu efecte directe asupra mobilității și costurilor de transport. Ce include contractul și cât durează lucrările Contractul vizează tronsonul Târgu Neamț – Târgu Frumos al Autostrăzii Unirii A8. Lotul are o valoare de aproape 4,9 miliarde de lei, fără TVA, și o lungime de 27 de kilometri. Pe traseu sunt prevăzute, conform autorităților: 36 de poduri și pasaje; 4 tunele; 3 noduri rutiere la Moțca, Pașcani și Târgu Frumos. Durata totală estimată este de 46 de luni, din care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție. Legătura cu A7 și rolul pentru transportul regional În cadrul proiectului este inclusă și conexiunea cu Autostrada Moldovei A7. Legătura ar urma să fie realizată printr-un segment de autostradă de 5,5 kilometri, care va conecta A8 cu DN2 și cu nodul rutier de la Pașcani. Premierul demis Ilie Bolojan a indicat că semnarea contractelor pentru celelalte tronsoane ale A8 ar urma să aibă loc „în perioada următoare”, după soluționarea contestațiilor. De ce contează finanțarea prin SAFE Programul SAFE oferă României acces la finanțare pentru proiecte majore de infrastructură, considerate esențiale pentru dezvoltarea economică, mobilitate și siguranță rutieră. În mesajul său, Ilie Bolojan a legat proiectul de potențialul de dezvoltare al regiunii și de conectivitatea cu Republica Moldova și Ucraina. „Conectivitatea este o condiție de bază pentru dezvoltarea regiunilor, iar Autostrada Unirii va contribui la modernizarea și creșterea economică a jumătății de nord a României și la îmbunătățirea relațiilor comerciale cu Republica Moldova și Ucraina.” [...]
