Știri
Știri din categoria Infrastructură
Polonia împinge NATO spre un proiect logistic de 21 mld. euro după ce președintele Karol Nawrocki a spus, la summitul Alianței de la Ankara, că va încerca să extindă rețeaua de conducte de combustibil a NATO până pe flancul estic, potrivit Agerpres. Miza este una operațională: alimentarea rapidă cu combustibil a forțelor aliate într-un scenariu de conflict cu Rusia, o vulnerabilitate pe care oficiali militari o descriu drept una dintre cele mai mari provocări.
Dacă ar fi implementată, extinderea ar putea deveni unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din Europa. Nawrocki a invocat „natura duală” a conductelor (utilizare militară și civilă) ca argument pentru a readuce tema pe agenda Europei Centrale și a întregului flanc estic.
Oficiali militari de rang înalt ai Alianței cer extinderea rețelei de conducte din perioada Războiului Rece cu sute de kilometri spre est, astfel încât să acopere:
Proiectul ar avea obstacole majore de implementare: cost estimat la 21 de miliarde de euro (aprox. 105 miliarde lei) și un orizont de finalizare de 20–25 de ani, potrivit revistei Der Spiegel, citată în material.
În prezent, rețeaua are circa 10.000 de kilometri, este îngropată la aproximativ 80 de centimetri și traversează 12 țări, însă se termină în vestul Germaniei. Conducta deservește baze militare precum baza aeriană americană Ramstein, dar și huburi civile, inclusiv aeroportul din Frankfurt.
Într-un conflict, forțele aeriene ar putea ajunge să consume până la 85% din totalul combustibilului militar, potrivit unui studiu al Centrului Polonez pentru Studii Est-Europene. Totodată, carburanții pentru avioane transportați prin conductele NATO pot fi utilizați și de vehicule terestre, după amestecarea cu aditivi, ceea ce crește flexibilitatea logistică.
Extinderea ar ajuta și la problema capacităților de depozitare, deoarece combustibilul aflat în conductă este considerat suplimentar față de cel stocat în rezervoare. Oficialii militari indică combustibilul și munițiile drept cele mai critice resurse pentru desfășurarea unei operațiuni, iar estimările NATO menționate în material indică un necesar zilnic de „sute de mii de metri cubi” de combustibil într-un conflict la scară largă.
Un studiu al unui grup de reflecție polonez avertizează că, într-un astfel de scenariu, consumul NATO ar depăși probabil capacitatea infrastructurii existente chiar înainte de declanșarea ostilităților pe scară largă, pe fondul deplasărilor forțelor terestre, transportului aerian și misiunilor avioanelor de luptă.
Recomandate
Circulația pe noul pod rutier peste Tisa se deschide joi, 8 octombrie, la 12:30, împreună cu un nou punct de frontieră , ceea ce adaugă o rută suplimentară de legătură între România și Ucraina și schimbă, etapizat, modul în care se va face trecerea graniței în zona Sighetu Marmației, potrivit Antena 3 . Anunțul a fost făcut de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) , care precizează că deschiderea circulației pe pod are loc odată cu inaugurarea Punctului de Trecere a Frontierei (PTF) Sighetul Marmației II. Infrastructura nouă include, pe lângă pod, clădiri, hale de control, instalații și dotările necesare funcționării punctului de frontieră. Cum va funcționa PTF Sighetul Marmației II : deschidere în trei etape CNAIR arată că punerea în funcțiune a punctului de trecere a frontierei se va face etapizat, „în funcție de infrastructura disponibilă”: Etapa 1 (din 8 octombrie): acces pentru autovehicule destinate transportului de persoane, cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv . Etapa 2: extindere pentru vehicule cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone , inclusiv autobuzele. CNAIR nu indică data de start pentru această etapă. Etapa 3 (prevăzută în decembrie 2027): extindere și pentru traficul pietonal . De ce contează operațional Din perspectiva utilizării, deschiderea podului și a noului PTF introduce o nouă legătură rutieră România–Ucraina , dar cu acces inițial limitat la vehicule de până la 3,5 tone. Extinderea către transportul greu și autobuze va depinde de etapa a doua, pentru care nu a fost comunicat un calendar. [...]
Deschiderea etapizată a noului PTF de pe Tisa limitează inițial traficul la vehicule sub 3,5 tone , ceea ce înseamnă că impactul imediat al noii legături rutiere România–Ucraina va fi mai ales pe mobilitatea persoanelor, nu pe transportul greu de marfă, potrivit Economica , care citează informațiile transmise de CNAIR . În cadrul contractului au fost realizate atât podul rutier peste râul Tisa , cât și un nou Punct de Trecere a Frontierei (PTF), cu clădiri, hale de control, instalații și dotări necesare funcționării. Cum se deschide punctul de frontieră: trei etape Autoritățile anunță o deschidere în trepte, în funcție de infrastructura disponibilă: 8 octombrie 2026 – Etapa I: acces pentru autovehicule destinate transportului de persoane, cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone (inclusiv). Etapa II: extinderea circulației pentru vehicule cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone , inclusiv autobuzele. Decembrie 2027 – Etapa III: extinderea punctului de trecere și pentru traficul pietonal . Date tehnice: pod de 268 m și PTF cu 6 benzi pe sens Noul pod peste Tisa are o lungime totală de 268 metri și este format din două poduri paralele , câte unul pentru fiecare sens de circulație, separate de 3 metri. Conform CNAIR, proiectul include și: 1,2 km de drum nou două benzi pe sens trotuare 5 poduri de desecare o intersecție tip girație un punct de frontieră Pentru PTF, sunt prevăzute 6 benzi pe sens : două pentru autovehicule mici, două pentru transport marfă, una pentru Corp Diplomatic și una pentru transport persoane. Infrastructura mai include două clădiri administrative (poliția de frontieră și vamă) și patru hale de control , dotate pentru a respecta prevederile ghidului Schengen. În forma anunțată, noua legătură rutieră devine funcțională imediat pentru trafic ușor, însă calendarul arată că deschiderea completă pentru fluxuri mai diverse (inclusiv pietonal) se întinde până în 2027, iar momentul exact al Etapei II nu este precizat în informațiile citate. [...]
Deși Turcia aduce trenul de mare viteză la granița UE, legătura feroviară spre România rămâne blocată de infrastructura neelectrificată , în special pe tronsonul București–Giurgiu , aflat încă în modernizare, potrivit Newsweek . Turcia a finalizat un tronson de 153 km de cale ferată de mare viteză între Çerkezköy și Kapıkule (la granița cu Bulgaria), care urmează să fie inaugurat oficial pe 9 octombrie, într-o ceremonie la care este așteptat să participe președintele Recep Tayyip Erdoğan. Linia este proiectată pentru o viteză maximă de 200 km/h și va deservi atât pasageri, cât și marfă. Ce aduce nou proiectul Turciei și unde se leagă de UE Ministrul turc al Transporturilor, Abdulkadir Uraloğlu, a declarat că secțiunea extinde rețeaua de trenuri de mare viteză până la „granița cu Europa” și integrează orașele Tekirdağ, Kırklareli și Edirne în rețeaua feroviară rapidă a Turciei. Construcția a început în 2019, cu finanțare din partea Turciei și a Uniunii Europene, conform novinite.com. Tronsonul face parte din magistrala mai amplă Halkalı–Kapıkule, gândită să lege Istanbulul de punctul de frontieră cu Bulgaria (Kapitan Andreevo). După finalizarea întregului traseu, timpul de călătorie între Halkalı (Istanbul) și Kapıkule este estimat la 1 oră și 30 de minute, față de aproximativ patru ore în prezent. Pentru marfă, timpul ar urma să scadă de la 8 ore și 30 de minute la aproximativ 3 ore și 30 de minute. Lucrările continuă pe tronsoanele rămase, potrivit ministrului. De ce contează pentru România: „veriga” București–Giurgiu este încă pe diesel Newsweek notează că avansul Turciei nu se traduce automat într-o îmbunătățire majoră a legăturilor feroviare Europa Centrală–Istanbul via România și Bulgaria, deoarece tronsonul București–Giurgiu este încă neelectrificat, iar infrastructura din Bulgaria nu este suficient modernizată pentru a valorifica pe deplin noua conexiune. În România, stadiul fizic al lucrărilor de modernizare și electrificare a liniei București–Giurgiu (etapa a 2-a) a ajuns la 15% la jumătatea lunii septembrie 2026. Calendar, contract și ce include modernizarea București–Giurgiu Contractul pentru etapa a 2-a a fost semnat pe 14 august 2025 cu Asocierea RailWorks (Arcada Company Galați – lider și SC Alstom Transport SA). Valoarea contractului este de 2.108.256.817,28 lei (fără TVA), iar durata totală este de 158 de luni, structurată astfel: 6 luni proiectare 30 de luni execuție 120 de luni garanție 2 luni activități după recepția finală Ordinul de începere pentru proiectare a fost dat la finalul lunii septembrie 2025, iar execuția a început pe 16 martie 2026. Lotul 2 vizează modernizarea liniei București Progresu–Jilava–Giurgiu Nord–Giurgiu Nord Frontieră, cu o lungime de 93,45 km (fără intervalul Vidra–Comana, inclus în Lotul 1, finalizat de Porr România). Proiectul include electrificare, semnalizare și implementarea ERTMS (sistem european de management al traficului feroviar) Nivel 2. Finalizarea lucrărilor și redeschiderea circulației sunt estimate pentru septembrie 2028, iar după încheierea investiției ar urma să crească capacitatea de circulație și siguranța pe legătura feroviară către Bulgaria, prin Podul Prieteniei. [...]
Centura Comarnic, un proiect de 516 milioane lei, a fost deschisă traficului joi după-amiază, oferind o rută alternativă la DN1 pe Valea Prahovei, una dintre cele mai aglomerate zone rutiere din țară, potrivit news.ro . Tronsonul are aproape 5,9 kilometri și a fost construit în aproximativ trei ani, deși inițial proiectul fusese estimat să fie finalizat într-un singur an. Autoritățile locale spun că noua șosea de centură este menită să decongestioneze traficul din zona Comarnic, unde „de ani de zile se formează coloane de autovehicule”. Ce include investiția și de ce contează operațional Președintele Consiliului Județean Prahova , Virgiliu Nanu, a prezentat principalele elemente ale lucrării, care ar trebui să susțină preluarea unei părți din fluxul de pe DN1: centură ocolitoare de 5,9 kilometri, ca alternativă la DN1; două poduri, de 81 de metri și 40 de metri, peste râul Prahova; un viaduct de 370 de metri, cu nouă deschideri, care traversează râul Prahova, linia ferată București–Brașov și strada Podul lui Neag; patru intersecții cu sensuri giratorii, pentru acces și ieșire de pe centură. Valoarea proiectului este de 516 milioane de lei, din care 438 de milioane de lei reprezintă lucrări de construcții-montaj, conform datelor prezentate de Nanu. Întârzieri față de planul inițial Lucrările au început oficial la 6 noiembrie 2023, într-un eveniment la care au participat autorități locale și reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, inclusiv Sorin Grindeanu, ministrul de la acea vreme. Execuția a durat aproape trei ani din cauza unor probleme tehnice și administrative, între care consolidări necesare după surpări de teren, întârzieri legate de avize și relocarea utilităților. Context: presiunea pe DN1 rămâne, dar apar „soluții certe” Întrebat despre perspectiva unei autostrăzi între Ploiești și Brașov, Virgiliu Nanu a indicat că, la nivel local, accentul este pus pe proiecte considerate realizabile pe termen scurt, precum centurile ocolitoare. La inaugurare a fost invitat și directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, care a întârziat, iar Nanu a explicat în discurs că acesta a rămas „agățat în trafic”. „Nu în ultimul rând, chiar dacă încă sunt pe drum şi sunt agăţaţi în trafic, aş vrea să le mulţumesc şi colegilor de la CNAIR - şi aici mă refer la domnul director general Cristi Pistol - pentru că de fiecare dată a fost alături de acest proiect, a fost alături de noi”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Virgiliu Nanu. [...]
Noul pod rutier peste Tisa dintre România și Ucraina intră în trafic pe 8 octombrie , ceea ce ar trebui să reducă presiunea de pe vechiul pod și să crească capacitatea de trecere a frontierei în zona Sighetu Marmației, potrivit Adevărul . Deschiderea vine după mai multe amânări și după clarificări între autorități, inclusiv pe partea de funcționare a sistemelor vamale și a Poliției de Frontieră. Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea , a declarat că podul va deveni operațional din 8 octombrie, când este programată deschiderea în prezența autorităților din România și Ucraina. Pentru punerea în funcțiune au fost necesare întâlniri cu reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Transporturilor, Companiei Naționale de Investiții Rutiere și ai altor instituții implicate în noul punct de legătură cu Ucraina, informație atribuită de publicație agenției Agerpres. De ce contează: capacitate mai mare la frontieră și trafic împărțit pe două poduri Noul pod va funcționa în paralel cu vechiul pod aflat în exploatare de la începutul anilor 2000, situat la o distanță considerabilă de noua construcție. Contextul este creșterea traficului după izbucnirea războiului din Ucraina: vechiul pod, din lemn și metal, are un singur sens de circulație și două alei pietonale, iar în acest an a intrat în reparații, după ce structura a fost afectată de utilizarea îndelungată. Investiția și principalele caracteristici tehnice Podul nou a costat peste 50 de milioane de euro (aprox. 250 de milioane de lei) și va conecta municipiul Sighetu Marmației de localitatea Bila Țerkva din Ucraina, conform detaliilor publicate de Adevărul . Construcția are 268 de metri și a fost proiectată să reziste cel puțin 100 de ani. Caracteristicile menționate includ, potrivit Adevărul : un drum nou de 1,2 km; două poduri paralele (câte unul pentru fiecare sens), la 3 metri distanță între ele; două benzi pe sens și trotuare; 5 poduri de desecare și o intersecție tip girație; punct de frontieră cu 6 benzi pe sens: 2 pentru autovehicule mici, 2 pentru transport marfă, una pentru Corp Diplomatic și una pentru transport persoane; 2 clădiri administrative pentru Poliția de Frontieră și vamă și 4 hale de control, cu dotări pentru respectarea prevederilor ghidului Schengen. Pentru ca traficul să fie funcțional din 8 octombrie, Autoritatea Vamală și Poliția de Frontieră trebuie să aibă „toate sistemele funcționale și personalul aferent”, a mai spus Zetea, conform aceleiași relatări. [...]
De la 1 octombrie 2026, taxarea rutieră intră într-un nou regim, iar șoferii scapă de plata separată la Fetești , odată cu eliminarea peajului de la Fetești–Cernavodă și trecerea la reguli noi pentru rovinietă și pentru vehiculele grele, potrivit Profit . Schimbarea este prevăzută de Legea nr. 226/2023 și vine după mai multe amânări ale termenelor inițiale. Vechiul cadru legislativ (Ordonanța Guvernului nr. 15/2002), care a reglementat rovinieta și tarifele de trecere timp de peste 20 de ani, este abrogat odată cu trecerea la noul sistem. Ce se schimbă imediat pentru șoferi: dispare taxa de pod de la Fetești Eliminarea vechiului sistem înseamnă că nu va mai exista o plată distinctă pentru traversarea podului de la Fetești–Cernavodă. Măsura se aplică și celorlalte puncte unde erau percepute tarife de trecere în baza legislației anterioare. Pentru cei care circulă spre litoral pe Autostrada Soarelui, acesta este efectul cel mai vizibil: dispariția peajului separat. Rovinieta rămâne, dar se calculează și după norma de poluare Pentru autoturisme și vehiculele de marfă cu masa totală maximă autorizată de cel mult 3,5 tone, obligația de a avea rovinietă nu dispare, însă se schimbă modul de stabilire a tarifului. În calcul vor intra: categoria vehiculului; perioada pentru care este cumpărată rovinieta; clasa de emisii poluante EURO. Consecința practică: două autoturisme din aceeași categorie, dar cu norme EURO diferite, pot ajunge să plătească tarife diferite, pe principiul „poluatorul plătește”. Pentru vehiculele fără date privind clasa de emisii, legislația prevede modalități specifice de încadrare. Pentru camioane, rovinieta este înlocuită de TollRo: plată la kilometru și emisii Pentru vehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, rovinieta este înlocuită de TollRo, un sistem în care tariful se calculează în funcție de: distanța parcursă (numărul de kilometri); emisiile vehiculului. Valoarea datorată rezultă din înmulțirea tarifului unitar cu numărul de kilometri parcurși, iar în structura tarifului intră atât componenta de utilizare a infrastructurii, cât și costurile externe asociate poluării. Pentru transportatori, asta înseamnă că utilizarea mai intensă a rețelei se va reflecta direct în suma plătită. Tranziție, restituiri și sancțiuni: ce trebuie urmărit Noua legislație include prevederi tranzitorii pentru rovinietele și peajele cumpărate înainte de schimbare. În anumite cazuri, CNAIR va trebui să restituie, la solicitarea scrisă a utilizatorilor, sumele aferente peajelor nefolosite și sunt prevăzute reguli și pentru recuperarea sumelor corespunzătoare perioadelor în care anumite roviniete nu mai sunt utilizate. Totodată, noua reglementare elimină exceptarea vehiculelor istorice de la plata rovinietei și a tarifului de trecere. Amenzile pentru lipsa rovinietei rămân, iar pentru TollRo sunt prevăzute sancțiuni raportate la suma care trebuia achitată, inclusiv reguli speciale când nu poate fi stabilită distanța parcursă. Conectare la sistemul european și calendarul CNAIR Noul mecanism este gândit și pentru conectarea la sistemele din alte state UE, prin Serviciul European de Taxare Rutieră (SETRE) , pe care CNAIR îl indică drept operațional de la 15 ianuarie 2027. Aplicarea efectivă a noilor tarife este stabilită pentru 1 octombrie 2026, dată de la care utilizarea infrastructurii rutiere va fi taxată după noile reguli, atât pentru autoturisme, cât și pentru vehiculele comerciale grele. [...]
