Știri
Știri din categoria Infrastructură
Constructorul PORR va suporta integral costurile remedierii surpării de teren de la km 66 pe A10, iar pe durata intervențiilor traficul pe sensul Unirea–Turda va fi deviat complet pe DN1, potrivit Economedia. CNAIR spune că a fost agreată o soluție „definitivă” pentru lotul 4 al autostrăzii Sebeș–Turda, după o întâlnire tehnică din 8 iulie 2026.
Planul de readucere a autostrăzii la parametri normali de siguranță este împărțit în două etape:
Pe perioada intervențiilor, sensul Unirea – Turda este închis complet și traficul este redirecționat pe DN1, între Nodul Rutier Unirea și Nodul Rutier Turda. Ruta ocolitoare are 19,2 km, cu aprox. 5 km mai mult decât traseul pe autostradă. Pe sensul Turda – Sebeș, circulația rămâne normală, pe autostradă.
CNAIR motivează că instabilitatea solului afectează direct calea de rulare pe sensul Unirea–Turda, iar devierea completă a fost considerată cea mai sigură variantă, pentru că:
Compania mai precizează că zona este monitorizată permanent și că restricțiile vor fi ridicate după finalizarea lucrărilor, când circulația va putea fi reluată în condiții de siguranță.
DRDP Cluj a publicat clarificări tehnice privind managementul traficului pe lotul 4, după surparea de la km 66+300, arătând că autostrada nu este închisă complet, ci doar pe sensul Alba Iulia – Turda (Calea 1); pe Turda – Alba Iulia (Calea 2) se circulă normal, pe două benzi și banda de urgență.
Instituția spune că varianta de a muta temporar ambele sensuri pe calea intactă a fost respinsă din cauza unor riscuri, între care:
„Între un disconfort temporar prin parcurgerea DN1 pe un singur sens de deplasare și riscul unor coliziuni frontale pe un sector clasificat ca punct negru, administratorul are obligația legală și morală de a alege siguranța.” — DRDP Cluj
Pentru DN1, DRDP Cluj anunță colaborare cu Poliția Rutieră pentru monitorizare și fluidizare, precum și verificarea și optimizarea periodică a semnalizării rutelor alternative.
În zona km 66 au apărut „zilele trecute” noi surpări, iar, potrivit informațiilor prezentate, taluzul s-a prăbușit pe peste 50 de metri, cu tot cu parapete. Restricțiile din zona km 65–66 se întind pe peste 500 de metri, iar viteza maximă admisă a fost redusă la 60 km/h. DRDP Cluj menționează că, începând din 28 mai 2026, au existat restricții pe A10 (km 65+900 – km 66+400, Calea 1), cu circulație pe o bandă din trei.
Publicația notează și episoade anterioare în aceeași zonă, inclusiv în 2023 și 2024, când au fost impuse restricții din cauza degradărilor și a surpărilor.
Recomandate
Restricțiile de trafic de la km 66 pe A10 Sebeș–Turda rămân în vigoare , iar DRDP Cluj începe marți, 7 iulie 2026, lucrări pentru punerea în siguranță a sectorului afectat de o nouă surpare, potrivit Economica . Miza este una operațională: pe un tronson deja vulnerabil, circulația se desfășoară în continuare cu capacitate redusă și limitări de viteză, până la consolidarea corpului autostrăzii. Ce se întâmplă la km 66 și cine intervine Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj arată că, în zona km 66, „se manifestă un fenomen de instabilitate a terenului” care a produs în timp degradări ale sistemului rutier. Sectorul este monitorizat permanent, iar în trecut au fost executate „succesiv” lucrări de remediere, cu măsuri pentru menținerea circulației în siguranță. Pe fondul evoluției fenomenului, DRDP Cluj a sesizat Instituția Prefectului – Județul Cluj, iar Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj a aprobat nota de constatare privind evaluarea pagubelor și a stabilit măsuri pentru evaluarea tehnică și gestionarea situației. Restricțiile de circulație: unde sunt și cât durează Restricțiile sunt instituite pe Autostrada A10, între km 65+900 și km 66+400, pe Calea 1, banda I și banda de vehicule lente, din 28 mai 2026 și vor rămâne până la finalizarea lucrărilor de consolidare. În prezent, circulația se desfășoară pe o singură bandă din trei, cu restricții de viteză. DRDP Cluj le cere șoferilor să respecte semnalizarea temporară și restricțiile impuse. Cum arată degradarea, potrivit imaginilor publicate Incidentul a fost documentat și în postări publice, inclusiv de jurnalistul TVR Cluj Antonio Miclea, care a publicat imagini video de la fața locului, și de Ziarul Unirea. În descrierea preluată de Economica, este menționat că: a apărut „un nou crater” pe sensul Sebeș–Turda, în zona km 66, în perimetrul afectat și în anii precedenți; prima bandă ar fi fost distrusă, iar ruptura s-ar fi extins până la jumătatea benzii a doua; restricțiile s-ar întinde pe peste 500 de metri, cu viteză maximă de 60 km/h; în afara carosabilului, taluzul ar fi alunecat pe o lungime de peste 50 de metri, împreună cu parapetele. Context: un punct cu probleme recurente Potrivit aceleiași relatări, lotul de autostradă a fost inaugurat în 2018, în urma unei investiții de aproximativ 90 de milioane de euro, iar zona ar fi mai avut probleme cu alunecările. În vara lui 2023, Porr Construct ar fi efectuat lucrări de consolidare și refacere a sistemului rutier, deși porțiunea ieșise din garanție, iar problemele ar fi reapărut ulterior, inclusiv în 2024 și 2025. Lucrările anunțate pentru 7 iulie 2026 vizează punerea în siguranță a sectorului afectat, în condițiile în care restricțiile sunt deja active și rămân valabile până la finalizarea consolidării. [...]
Autostrada Sibiu–Făgăraș (A13) a ajuns la un ritm de execuție susținut, cu peste 1.600 de muncitori și aproape 850 de utilaje mobilizate pe 68 km , potrivit Mediafax . Miza operațională este accelerarea lucrărilor pe toate cele patru loturi, într-un proiect care are termen de finalizare indicat pentru 2028. Proiectul este prezentat ca una dintre investițiile rutiere majore, iar imaginile din șantier arată un volum intens de activitate, cu lucrări desfășurate simultan pe mai multe fronturi: terasamente, structuri (poduri și pasaje), podețe și consolidări. Stadiul pe loturi: de la 15,3% la 41% progres fizic Pe fiecare tronson sunt raportate procente de execuție și mobilizări distincte: Tronsonul 1 (Boița – Avrig, 14,2 km): 15,3% . În șantier sunt 591 de muncitori și 212 utilaje , cu lucrări la fundații, elevații, pile și rigle, plus podețe, decopertări și umpluturi. Pe acest tronson este prevăzut și nodul rutier dintre A13 , A1 (Pitești – Sibiu) și DN7 , în zona Boița. Tronsonul 2 (Avrig – Arpașu de Jos, 19,92 km): 38,94% . Sunt mobilizate 283 de persoane și 213 utilaje , cu lucrări la excavații, umpluturi, stabilizarea terenului, straturi de fundație și consolidarea platformei, în paralel cu fundațiile și elevațiile podurilor și pasajelor. Tronsonul 3 (Arpașu de Jos – Sâmbăta de Sus, 17,61 km): 41% . Lucrează 510 muncitori și 166 utilaje la terasamente și la majoritatea celor 27 de structuri ; este menționat un pod de 820 m , descris ca având complexitate tehnică ridicată. Tronsonul 4 (Sâmbăta de Sus – municipiul Făgăraș, 16,26 km): 25,8% . În contract este inclus și un drum de legătură cu DN1 , de 5,6 km . În șantier sunt 297 de persoane și 241 de utilaje , cu lucrări la piloți forați pentru pasaje, straturi de balast stabilizat, elevații și culee, montare grinzi prefabricate și turnarea plăcilor de suprabetonare. Contractul și termenul: 6,4 miliarde lei, finalizare în 2028 Contractul este evaluat la 6,4 miliarde lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 , fiind derulat de constructorul turc Makyol . Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, indică drept țintă că lucrările „trebuie finalizate în anul 2028”. Din perspectiva utilizatorilor și a economiei regionale, elementul imediat relevant este că proiectul are șantiere active pe toate loturile, cu mobilizări mari raportate, ceea ce poate reduce riscul de blocaje punctuale dacă ritmul se menține până la fazele critice (structuri și noduri rutiere). [...]
Autostrada Sibiu–Făgăraș (A13) a ajuns la un progres fizic de până la 41% pe unul dintre loturi , pe fondul unei mobilizări de peste 1.600 de muncitori și aproape 850 de utilaje pe întregul traseu de 68 km, potrivit Ziarul Financiar . Ritmul de execuție este relevant economic și operațional: proiectul are un contract de 6,4 miliarde lei (fără TVA), finanțat prin Programul Transport 2021–2027 , iar termenul de finalizare indicat este 2028. Mobilizare și stadiu pe fiecare tronson Lucrările avansează pe toate cele patru loturi ale autostrăzii, iar stadiile fizice raportate diferă semnificativ de la un tronson la altul: Tronsonul 1 (Boița – Avrig, 14,2 km): 15,3% . În șantier sunt 591 de muncitori și 212 utilaje , cu lucrări la fundații, elevații, pile și rigle, plus podețe, decopertări și umpluturi. Pe acest lot este prevăzut și nodul rutier dintre A13, A1 (Pitești–Sibiu) și DN7, în zona Boița. Tronsonul 2 (Avrig – Arpașu de Jos, 19,92 km): 38,94% . Sunt mobilizate 283 de persoane și 213 utilaje , cu lucrări de excavații, umpluturi, stabilizarea terenului, straturi de fundație și consolidarea platformei, în paralel cu fundațiile și elevațiile podurilor și pasajelor. Tronsonul 3 (Arpașu de Jos – Sâmbăta de Sus, 17,61 km): 41% . Lucrează 510 muncitori și 166 utilaje la terasamente și la majoritatea celor 27 de structuri de pe traseu, inclusiv un pod de 820 m , descris ca având complexitate tehnică ridicată. Tronsonul 4 (Sâmbăta de Sus – municipiul Făgăraș, 16,26 km): 25,8% . În contract este inclus și un drum de legătură cu DN1 , de 5,6 km . În șantier sunt 297 de persoane și 241 de utilaje , cu lucrări la piloți forați pentru pasaje și așternerea straturilor de balast stabilizat, precum și operațiuni la elevații, culee, grinzi prefabricate și plăci de suprabetonare. Contract, finanțare și termen Proiectul este derulat de constructorul turc Makyol , în baza unui contract de 6,4 miliarde lei (fără TVA) , finanțat prin Programul Transport 2021–2027 . Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, indică drept țintă finalizarea în 2028 : „Lucrările la această nouă autostradă, importantă pentru dezvoltarea României, trebuie finalizate în anul 2028” [...]
Autostrada Sibiu–Făgăraș (A13) a ajuns la aproape 39% pe cel mai avansat lot , iar pe șantier lucrează peste 1.600 de muncitori, semn că proiectul intră într-o fază de execuție intensă, cu impact direct asupra calendarului de livrare și a capacității de conectare a coridoarelor rutiere din zonă, potrivit Adevărul . Autostrada va avea 68 km și este împărțită în patru tronsoane, unde, conform directorului general al CNAIR , Cristian Pistol, sunt mobilizate echipe și utilaje pe fiecare sector, cu lucrări la terasamente, structuri (poduri, pasaje) și fundații. Progres pe tronsoane și mobilizare în șantier Pe Tronsonul 1 (Boița–Avrig, 14,2 km) , stadiul fizic este de 15,3% , cu 591 de muncitori și 212 utilaje . Se lucrează la armarea, cofrarea și betonarea fundațiilor și elementelor de susținere ale structurilor, dar și la podețe, decopertări și umpluturi. Pe acest sector este prevăzut și un nod rutier care va lega A13 de A1 Sibiu–Pitești și DN7 , în zona Boița. Pe Tronsonul 2 (Avrig–Arpașu de Jos, 19,92 km) , progresul fizic a ajuns la 38,94% , cu 283 de persoane și 213 utilaje . Lucrările includ excavații, umpluturi, stabilizarea terenului, straturi de fundație și consolidarea platformei, precum și fundații și elevații pentru poduri și pasaje. Cel mai avansat este Tronsonul 3 (Arpașu de Jos–Sâmbăta de Sus) , unde sunt 510 muncitori și 166 utilaje . Se lucrează la terasamente și la majoritatea celor 27 de structuri de pe traseu, inclusiv un pod cu „complexitate tehnică ridicată”, cu lungimea de 820 metri . Pe Tronsonul 4 (Sâmbăta de Sus–Făgăraș, 16,26 km) , progresul fizic este de 25,8% . Contractul include și un drum de legătură cu DN1 , de 5,6 km . În șantier sunt 297 de persoane și 241 de utilaje , cu lucrări la piloți forați pentru pasaje, straturi de balast stabilizat, elevații și culee, montarea grinzilor prefabricate și turnarea plăcilor de suprabetonare. Cost, finanțare și termen Potrivit CNAIR, contractul pentru construirea Autostrăzii Sibiu–Făgăraș are o valoare de 6,4 miliarde de lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 . Lucrările sunt executate de compania turcă Makyol , iar termenul de finalizare indicat este 2028 . Pentru context suplimentar, publicația trimite la detalii despre contractul pentru construirea Autostrăzii Sibiu–Făgăraș și despre termenul de finalizare al noii autostrăzi . [...]
Autostrada Sibiu–Făgăraș (A13) intră într-o fază de execuție accelerată , cu peste 1.600 de muncitori și aproximativ 800 de utilaje mobilizate simultan pe toate cele patru loturi, într-un efort de a respecta termenul de finalizare din 2028, potrivit G4Media . Proiectul, cu o valoare contractuală de 6,4 miliarde de lei (fără TVA), este finanțat din fonduri europene și este unul dintre cele mai mari șantiere rutiere aflate în derulare. Autostrada are 68 de kilometri, iar mobilizarea anunțată de Cristian Pistol , directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), indică trecerea la o etapă în care ritmul de lucru devine elementul-cheie pentru livrarea la timp a investiției. Progres pe loturi: tronsonul 3 conduce, tronsonul 1 rămâne în urmă ca procent Cel mai avansat este în prezent Tronsonul 3 (Arpașu de Jos – Sâmbăta de Sus) , unde stadiul fizic a ajuns la 41% pe un sector de 17,6 km . La mică distanță se află Tronsonul 2 (Avrig – Arpașu de Jos) , cu un progres fizic de 38,94% , pe aproape 20 km . În schimb, Tronsonul 1 (Boița – Avrig) este la 15,3% , în timp ce Tronsonul 4 (Sâmbăta de Sus – Făgăraș) a ajuns la 25,8% . Noduri și conexiuni locale: legătura cu Făgăraș și DN1, inclusă în contract Pe Tronsonul 4, contractul prevede și realizarea unui drum de legătură cu DN1 , cu o lungime de 5,6 km , menit să conecteze autostrada de municipiul Făgăraș. Pentru acest tronson, Cristian Pistol indică o mobilizare de 297 de persoane și 241 de utilaje , cu lucrări precum execuția piloților forați pentru pasaje, așternerea straturilor de balast stabilizat și operațiuni la structuri (elevații, culee, grinzi prefabricate, plăci de suprabetonare). Finanțare europeană și execuție: 6,4 miliarde lei, prin Programul Transport 2021–2027 Valoarea contractuală a proiectului A13 Sibiu–Făgăraș este de 6,4 miliarde de lei, fără TVA , finanțarea fiind asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Execuția este gestionată de constructorul turc Makyol . Pentru economie, miza imediată este capacitatea proiectului de a menține ritmul de execuție pe toate loturile, astfel încât investiția finanțată din fonduri europene să fie livrată în termenul asumat pentru 2028 . [...]
Criza de bitum riscă să blocheze asfaltarea pe șantiere-cheie ale UMB , ceea ce poate împinge înapoi termenele de finalizare pentru loturi de autostradă aflate în faza finală, potrivit Adevărul . Constructorul a notificat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) că nu mai găsește bitum pe piața locală și că riscă să rămână fără asfalt. Problema este pusă pe seama perturbărilor din lanțurile internaționale de distribuție, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, deși „există de câteva zile un acord de pace”, conform articolului. Surse din CNAIR au declarat pentru Economica.net că scăderea cantității de produse petroliere tranzacționate, inclusiv bitum, nu poate fi rezolvată la nivel de companie, ci „la nivel de stat”. „Problema scăderii cantității de produse petroliere, inclusiv bitum, la tranzacțiile din piață nu poate fi rezolvată la nivel de companie, ci la nivel de stat” Unde poate apărea blocajul operațional UMB lucrează pe mai multe șantiere din România, iar unele au ajuns în etapa de asfaltare, ceea ce face ca lipsa bitumului să aibă efect imediat în teren. În lista de proiecte menționate se află: tronsoane din Autostrada Moldovei A7 (Adjud – Pașcani); tronsoane din Autostrada A3 Transilvania; Drumul Expres Brăila – Galați. Ce soluții sunt invocate și de ce contează pentru termene Sursele citate indică nevoia unei intervenții la nivel guvernamental, prin Ministerul Transporturilor și Ministerul Economiei, inclusiv prin „acorduri statale pentru securizarea resurselor”, pe modelul altor state, în actualul context. În paralel, articolul reamintește că A7 este un proiect major pentru conectarea Moldovei, iar finanțarea a fost mutată în afara PNRR, prin fonduri europene nerambursabile (granturi) și mecanismul SAFE (Security Action for Europe). Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat că această formulă ar permite realizarea segmentelor „mature” fără impact asupra deficitului bugetar, cu plata garantată din fonduri nerambursabile. Două secțiuni ale A7 – Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani – sunt descrise ca fiind suficient de avansate pentru a putea fi finalizate până în august 2026, iar cinci loturi, cu o valoare totală de aproximativ 2,1 miliarde euro, ar urma să fie finanțate prin granturi. În acest context, blocajul la bitum devine un risc operațional direct: chiar și cu finanțare asigurată, lipsa materialelor poate întârzia livrarea efectivă a lucrărilor. [...]
