Constructorul PORR va suporta integral costurile remedierii surpării de teren de la km 66 pe A10, iar pe durata intervențiilor traficul pe sensul Unirea–Turda va fi deviat complet pe DN1, potrivit Economedia. CNAIR spune că a fost agreată o soluție „definitivă” pentru lotul 4 al autostrăzii Sebeș–Turda, după o întâlnire tehnică din 8 iulie 2026.

Calendarul intervenției și cum se circulă

Planul de readucere a autostrăzii la parametri normali de siguranță este împărțit în două etape:

• 13 iulie – 13 august 2026 (1 lună): PORR, împreună cu DRDP Cluj, elaborează proiectul tehnic de remediere și stabilește soluțiile de execuție.
• August – octombrie 2026 (aprox. 2 luni): lucrările efective de consolidare în teren.

Pe perioada intervențiilor, sensul Unirea – Turda este închis complet și traficul este redirecționat pe DN1, între Nodul Rutier Unirea și Nodul Rutier Turda. Ruta ocolitoare are 19,2 km, cu aprox. 5 km mai mult decât traseul pe autostradă. Pe sensul Turda – Sebeș, circulația rămâne normală, pe autostradă.

De ce a fost aleasă devierea totală pe DN1

CNAIR motivează că instabilitatea solului afectează direct calea de rulare pe sensul Unirea–Turda, iar devierea completă a fost considerată cea mai sigură variantă, pentru că:

• scoate traficul din zona activă în care terenul a cedat;
• evită concentrarea traficului greu lângă sectorul afectat, reducând riscul de agravare a surpării.

Compania mai precizează că zona este monitorizată permanent și că restricțiile vor fi ridicate după finalizarea lucrărilor, când circulația va putea fi reluată în condiții de siguranță.

De ce nu se circulă „față în față” pe sensul rămas deschis

DRDP Cluj a publicat clarificări tehnice privind managementul traficului pe lotul 4, după surparea de la km 66+300, arătând că autostrada nu este închisă complet, ci doar pe sensul Alba Iulia – Turda (Calea 1); pe Turda – Alba Iulia (Calea 2) se circulă normal, pe două benzi și banda de urgență.

Instituția spune că varianta de a muta temporar ambele sensuri pe calea intactă a fost respinsă din cauza unor riscuri, între care:

• declivitatea de 6–7% între km 65 și km 67, cu camioane care urcă cu 20–30 km/h, ceea ce ar fi generat blocaje;
• vizibilitate redusă din cauza unui „vârf de pantă”;
• sector cu istoric de accidente, clasificat ca „Punct Negru”;
• risc de blocaj total în caz de avarie, dacă banda de urgență ar fi fost folosită pentru circulație;
• expunerea ambelor sensuri la același pericol.

„Între un disconfort temporar prin parcurgerea DN1 pe un singur sens de deplasare și riscul unor coliziuni frontale pe un sector clasificat ca punct negru, administratorul are obligația legală și morală de a alege siguranța.” — DRDP Cluj

Pentru DN1, DRDP Cluj anunță colaborare cu Poliția Rutieră pentru monitorizare și fluidizare, precum și verificarea și optimizarea periodică a semnalizării rutelor alternative.

Context: un sector cu probleme recurente

În zona km 66 au apărut „zilele trecute” noi surpări, iar, potrivit informațiilor prezentate, taluzul s-a prăbușit pe peste 50 de metri, cu tot cu parapete. Restricțiile din zona km 65–66 se întind pe peste 500 de metri, iar viteza maximă admisă a fost redusă la 60 km/h. DRDP Cluj menționează că, începând din 28 mai 2026, au existat restricții pe A10 (km 65+900 – km 66+400, Calea 1), cu circulație pe o bandă din trei.

Publicația notează și episoade anterioare în aceeași zonă, inclusiv în 2023 și 2024, când au fost impuse restricții din cauza degradărilor și a surpărilor.