Știri
Știri din categoria Infrastructură
Restricțiile de trafic de la km 66 pe A10 Sebeș–Turda rămân în vigoare, iar DRDP Cluj începe marți, 7 iulie 2026, lucrări pentru punerea în siguranță a sectorului afectat de o nouă surpare, potrivit Economica. Miza este una operațională: pe un tronson deja vulnerabil, circulația se desfășoară în continuare cu capacitate redusă și limitări de viteză, până la consolidarea corpului autostrăzii.
Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj arată că, în zona km 66, „se manifestă un fenomen de instabilitate a terenului” care a produs în timp degradări ale sistemului rutier. Sectorul este monitorizat permanent, iar în trecut au fost executate „succesiv” lucrări de remediere, cu măsuri pentru menținerea circulației în siguranță.
Pe fondul evoluției fenomenului, DRDP Cluj a sesizat Instituția Prefectului – Județul Cluj, iar Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj a aprobat nota de constatare privind evaluarea pagubelor și a stabilit măsuri pentru evaluarea tehnică și gestionarea situației.
Restricțiile sunt instituite pe Autostrada A10, între km 65+900 și km 66+400, pe Calea 1, banda I și banda de vehicule lente, din 28 mai 2026 și vor rămâne până la finalizarea lucrărilor de consolidare.
În prezent, circulația se desfășoară pe o singură bandă din trei, cu restricții de viteză. DRDP Cluj le cere șoferilor să respecte semnalizarea temporară și restricțiile impuse.
Incidentul a fost documentat și în postări publice, inclusiv de jurnalistul TVR Cluj Antonio Miclea, care a publicat imagini video de la fața locului, și de Ziarul Unirea. În descrierea preluată de Economica, este menționat că:
Potrivit aceleiași relatări, lotul de autostradă a fost inaugurat în 2018, în urma unei investiții de aproximativ 90 de milioane de euro, iar zona ar fi mai avut probleme cu alunecările. În vara lui 2023, Porr Construct ar fi efectuat lucrări de consolidare și refacere a sistemului rutier, deși porțiunea ieșise din garanție, iar problemele ar fi reapărut ulterior, inclusiv în 2024 și 2025.
Lucrările anunțate pentru 7 iulie 2026 vizează punerea în siguranță a sectorului afectat, în condițiile în care restricțiile sunt deja active și rămân valabile până la finalizarea consolidării.
Recomandate
Lucrările de consolidare și modernizare pe DN 7A , pe tronsonul dintre stațiunea Vidra și limita județelor Vâlcea și Hunedoara, au ajuns la 35%, iar șantierul funcționează cu restricții de trafic , potrivit Economica , care redă anunțul DRDP Craiova . Miza proiectului este reducerea riscului de blocare a circulației într-o zonă montană predispusă la instabilitate a versanților, cu efect direct asupra accesului turistic și a economiei locale. DN 7A este descris ca un drum montan cu rol turistic, care leagă Valea Lotrului, Obârșia Lotrului și zona Rânca, traversând Carpații Meridionali. Modernizarea sectorului vizat este prezentată ca o intervenție atât pentru siguranța circulației, cât și pentru susținerea turismului. Ce se execută în șantier și de ce contează operațional Lucrările în desfășurare includ, conform DRDP Craiova: realizarea casetelor pentru lărgirea carosabilului; profilarea platformei drumului și refacerea structurii rutiere; așternerea mixturilor asfaltice pe sectoarele pregătite; execuția zidurilor de sprijin, cu fundare directă sau prin coloane forate; consolidare și stabilizare a versanților; amenajarea șanțurilor, rigolelor și a sistemelor de colectare și evacuare a apelor pluviale. Componenta de scurgere a apelor este indicată ca esențială într-o zonă cu relief dificil și precipitații abundente, pentru a limita infiltrațiile, eroziunea și căderile de material de pe versanți pe carosabil. Resurse mobilizate și regimul de trafic DRDP Craiova indică o mobilizare permanentă de 110 persoane și utilizarea a 40 de utilaje și autobasculante, la care se adaugă zilnic autovehicule de aprovizionare cu materiale (beton, asfalt, agregate). Pe durata lucrărilor, circulația este menținută, dar sub restricții temporare, iar șoferii sunt îndemnați să respecte semnalizarea și indicațiile personalului de dirijare. Efectul urmărit: mai puține întreruperi și acces mai sigur către zone turistice Obiectivele enunțate pentru investiție vizează creșterea siguranței rutiere, reducerea riscului de blocare a circulației din cauza instabilității versanților, îmbunătățirea confortului și a timpilor de deplasare, precum și protejarea infrastructurii pe termen lung, cu impact asupra accesului către stațiuni și obiective turistice din zona montană. [...]
Prefectura Neamț ia în calcul sprijin guvernamental pentru intervenții la rețeaua de apă , după ce alimentarea cu apă a ajuns „într-o situație critică” în mai multe localități, pe fondul infrastructurii degradate și al avariilor repetate, potrivit G4Media . În Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) , prefectul Maria Apostol a cerut intervenții și evaluări urgente din partea operatorului APASERV, a Consiliului Județean, a primăriilor și a Direcției de Sănătate Publică. Prioritatea stabilită după ședință este asigurarea apei pentru populația din localitățile afectate și stabilizarea rapidă a sistemului de alimentare. „În situaţia în care resursele disponibile la nivel local nu sunt suficiente pentru intervenţiile urgente, Instituţia Prefectului va centraliza documentaţia necesară şi va solicita sprijinul Guvernului, inclusiv prin identificarea posibilităţilor de finanţare din Fondul de rezervă bugetară.” Ce trebuie să livreze APASERV și autoritățile locale Prefectul a solicitat APASERV S.A. să întocmească „în regim de urgență” o analiză completă a infrastructurii, care să includă: tronsoanele de conductă ce necesită înlocuire; lucrările și echipamentele necesare; debitul ce ar putea fi asigurat după intervenții; costurile și termenele de execuție. Pentru clarificarea situației, Consiliul Județean Neamț trebuie să prezinte investițiile și procedurile aflate în derulare, unitățile administrativ-teritoriale trebuie să evalueze impactul asupra populației, iar Direcția de Sănătate Publică să evalueze riscurile pentru sănătatea publică. Pe baza acestor informații ar urma să fie stabilite soluția tehnică, valoarea intervențiilor și calendarul lucrărilor. Miza: infrastructură veche, nu doar secetă Prefectura susține că problemele nu au apărut „în ultimele zile” și nu pot fi puse exclusiv pe seama secetei sau a consumului ridicat. Vulnerabilitățile ar fi mai vechi și legate de starea infrastructurii, avariile repetate și intervențiile provizorii făcute în timp. „Starea unor tronsoane ale conductei de aducţiune şi intervenţiile provizorii realizate de-a lungul timpului arată că vulnerabilităţile sistemului sunt mai vechi.” Instituția Prefectului precizează că nu administrează sistemul de alimentare cu apă și nu are atribuții de întreținere, reparare sau modernizare, responsabilitățile revenind operatorului și autorităților care gestionează legal sistemul. Totodată, prefectura subliniază că un eventual sprijin financiar al Guvernului nu schimbă aceste responsabilități. Următoarea ședință a CJSU Neamț a fost convocată pentru luni, 24 august. [...]
Republica Moldova a scos la licitație un studiu de fezabilitate de 87,88 milioane lei moldovenești (fără TVA) pentru tronsonul Ungheni–Budești (aprox. 125 km), un pas care mută proiectul Autostrăzii A8 din zona de intenție în cea de pregătire tehnică și bugetară, potrivit Economedia . Contractul este finanțat din Fondul Rutier al Republicii Moldova, iar ofertele pot fi depuse până la 21 septembrie 2026, ora 10:00. Ce se cumpără acum: baza tehnică pentru proiectare și construcție Administrația Națională a Drumurilor din Republica Moldova a lansat licitația pentru servicii de proiectare în vederea elaborării studiului de fezabilitate. Tronsonul vizat ar urma să înceapă la nodul rutier din Ungheni și să continue până la intersecția cu drumurile M5/R5, în apropierea satului Budești, în municipiul Chișinău. Studiul de fezabilitate este documentul care fundamentează etapele ulterioare de proiectare și execuție, incluzând, conform informațiilor din material: studii de trafic; expertize tehnice; evaluări privind impactul asupra mediului; identificarea terenurilor necesare; soluții pentru relocarea rețelelor de utilități (dacă este cazul); analize tehnico-economice, estimări de costuri, devize și documentații grafice. De ce contează economic: finanțare publică și pregătirea unui coridor regional Valoarea estimată a contractului este de 87.880.953 lei moldovenești, fără TVA, finanțarea fiind asigurată din Fondul Rutier al Republicii Moldova. Din perspectivă operațională, licitația indică intrarea proiectului într-o fază care generează cheltuieli publice concrete și pregătește decizii ulterioare privind traseul, costurile și exproprierile. Tronsonul este prezentat ca parte a pregătirii coridorului rutier Ungheni–Chișinău–Odesa. Totuși, Europa Liberă Moldova notează că continuarea de la Chișinău la Odesa nu apare în documentația studiului de fezabilitate pentru licitația lansată acum, ceea ce sugerează că, în această etapă, focusul contractual rămâne pe segmentul până în zona Chișinăului. Context: A8 pe ambele maluri ale Prutului A8 este proiectul de autostradă care ar urma să traverseze România de la Târgu Mureș, prin zona montană și Moldova, până la Ungheni, la granița cu Republica Moldova. În România, autoritățile au anunțat în iulie semnarea contractului pentru ultimul tronson rămas de atribuit al A8, între Iași și Ungheni, proiect estimat la 3,57 miliarde de lei. Materialul mai arată că aproximativ cinci kilometri de autostradă vor fi construiți de România pe teritoriul Republicii Moldova, în baza unui acord guvernamental între cele două state. În paralel, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a declarat în iulie că „în prima parte a anului 2027 vom circula pe primii kilometri ai Autostrăzii Unirii A8”, referindu-se la tronsonul de 24 km Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, unde lucrările ar fi ajuns la aproximativ 50% stadiu fizic, potrivit declarației oficialului. [...]
Lotul 3 Răcăciuni–Bacău din A7 a ajuns la aproape 90% , un nivel care pune proiectul în zona critică pentru respectarea termenelor din PNRR , în condițiile în care România intră în ultima lună înainte de pragul de 31 august legat de jaloanele asumate pentru finanțarea europeană, potrivit Economedia . Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași anunță că se așterne „ultimii metri de asfalt” pe pasajul peste calea ferată din zona localității Cleja (județul Bacău), descris ca una dintre cele mai impresionante structuri de pe lotul 3. Pasajul are 1.215 metri lungime, este susținut de 260 de grinzi și are 33 de deschideri. Ce mai rămâne de făcut pe pasajul de la Cleja În etapa finală de șantier, lucrările menționate includ: așternerea stratului de uzură din mixturi asfaltice; montarea rosturilor de dilatație; execuția marcajelor rutiere; montarea parapetelor de siguranță. La nivelul întregului lot 3 Răcăciuni–Bacău, stadiul fizic „se apropie de pragul de 90%”, conform informațiilor prezentate. Miza PNRR: termenul de 31 august și riscul de întârziere Economedia plasează avansul lucrărilor în contextul unei „curse contra-cronometru” pe Autostrada Moldovei A7 , cu referire la termenul de 31 august până la care România trebuie să îndeplinească jaloanele din PNRR pentru a păstra finanțarea europeană aferentă celor șase loturi dintre Focșani și Pașcani. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a declarat că, după negocieri cu Comisia Europeană, România a reușit să păstreze toate cele șase loturi în finanțarea prin PNRR, dar respectarea termenului rămâne esențială. „Acum responsabilitatea este a noastră: să livrăm la timp acest obiectiv major pentru România. Vorbim despre aproape 2 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile și despre finalizarea celui mai important proiect de infrastructură rutieră aflat astăzi în execuție în regiunea Moldova”. Datele contractului pentru lotul 3 Răcăciuni–Bacău Lungime lot: 21,522 km Antreprenor: asocierea Spedition UMB SRL – SA&PE Construct SRL – Tehnostrade SRL Ordin de începere: 03.05.2023 Valoare contract: 1,673 miliarde de lei (fără TVA) Finanțare: fonduri europene nerambursabile (PNRR) Separat, CNAIR a decis să deschidă simultan loturile Adjud–Răcăciuni și Răcăciuni–Bacău, chiar dacă pe primul stadiul fizic este mai avansat, mai notează publicația. [...]
Transelectrica indică faptul că românii ar putea să nu plătească în facturi costurile proiectului de interconectare Caucaz–UE , întrucât investiția – estimată la peste 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) la nivel de coridor și la peste 3,5 miliarde euro (aprox. 17,5 miliarde lei) pentru cablul submarin Georgia–România – ar pune presiune majoră pe tarifele reglementate, potrivit Profit . Directorul de Reglementare al Transelectrica, Adrian Șuța, spune că proiectul cablului submarin prin Marea Neagră (Georgia–România) este „ceva mai avansat” decât proiectul mai amplu al coridorului energetic, dar ambele sunt încă în analiză, fără decizie finală de investiție. Miza imediată este arhitectura de finanțare și regimul de reglementare, adică felul în care se recuperează costurile. De ce contează: modelul de finanțare decide dacă apare presiune pe tarife În mod uzual, investițiile operatorilor de transport și sistem (OTS) sunt recunoscute în tarife reglementate și ajung, indirect, în facturile consumatorilor. În cazul acestui coridor, Transelectrica avertizează că includerea integrală într-un regim complet reglementat ar fi greu de susținut. „Autoritățile naționale de reglementare (...) vor fi probabil reticente în a include acest proiect masiv de infrastructură într-un regim complet reglementat, întrucât acesta ar exercita o presiune semnificativă asupra tarifelor naționale de transport din fiecare țară.” Șuța mai arată că necesarul de finanțare „depășește capacitatea” OTS-urilor implicate (Ungaria, România, Georgia și Azerbaidjan), ceea ce împinge proiectul către soluții care reduc expunerea tarifară. Opțiunile analizate: reglementat, comercial sau mixt Transelectrica descrie trei variante aflate pe masă: Regim complet reglementat : costurile de capital (CAPEX) ar intra în baza de active reglementate și ar fi recuperate prin tarife, cu risc de creștere a tarifelor de transport. Model comercial („model de piață”) : investiție privată, fără includerea CAPEX în tarife; recuperarea banilor s-ar face din tranzitul energiei, din diferențe de preț (cumpărare ieftin în Caucaz, vânzare mai scump în Europa) și din venituri asociate capacității transfrontaliere, inclusiv gestionarea congestiilor. Variantă mixtă : combinație între reglementat și comercial, încă în evaluare pentru „echilibrul optim”. „Aceasta este opțiunea care va fi probabil preferată de toate autoritățile naționale de reglementare (...)”, a spus Șuța, referindu-se la modelul comercial. Unde este proiectul cablului Georgia–România și ce urmează La finalul lunii trecute, Transelectrica a găzduit un workshop tehnic dedicat proiectului Black Sea Submarine Cable (BSSC) , considerat strategic de UE în regiunea Mării Negre. Discuțiile au vizat, între altele, pregătirea studiului fundului Mării Negre (studiu marin), traseul cablului, autorizarea pe componenta românească, calendarul și estimările de cost. În această etapă, activitățile sunt concentrate pe: studiul marin , care trebuie să confirme traseul optim; actualizarea studiului de fezabilitate și analize economice/financiare/de reglementare, care vor fundamenta deciziile viitoare. Pentru componenta românească, a fost analizată integrarea în Rețeaua Electrică de Transport și în Sistemul Electroenergetic Național, inclusiv investițiile necesare pentru integrarea unei capacități de 1.300 MW în zona Constanța. Date tehnice și finanțare: proiect complex, încă fără decizie finală Conform studiului de fezabilitate preliminar realizat de CESI în 2024, soluția recomandată este o interconexiune în curent continuu de înaltă tensiune (HVDC) de 1.300 MW , la ±525 kV , cu o lungime totală estimată la aprox. 1.155 km , din care aprox. 1.115 km pe traseu submarin. Capetele sunt propuse la Topraisar (România) și Anaklia (Georgia), iar unele segmente ar urma să fie instalate la adâncimi de peste 2.500 m . Proiectul are sprijin financiar al Băncii Mondiale pentru etapa de pregătire și este evaluat în procesul TYNDP 2026, după includerea pe a doua listă europeană PCI/PMI. La începutul lui 2026, Transelectrica și operatorul georgian GSE au semnat un memorandum de înțelegere, pe care compania îl descrie ca un pas de „maturizare” și nu ca o decizie finală de investiție. [...]
Lucrările au început efectiv pe Lotul 1D Joseni–Ditrău al Autostrăzii Unirii A8, un contract de 821 milioane lei fără TVA , iar șantierul va fi monitorizat public prin transmisii live și supraveghere online, potrivit Economedia . Miza operațională este dublă: accelerarea execuției (prin autorizarea întregului traseu) și creșterea transparenței, prin camere web și filmări periodice cu drona. Ce se construiește și în ce termen Lotul 1D Joseni–Ditrău are 14,4 kilometri și este primul lot de autostradă aflat în construcție în județul Harghita. Termenul de finalizare a lucrărilor este de doi ani, iar durata totală a contractului este de 34 de luni, împărțită în: 10 luni pentru proiectare; 24 de luni pentru execuție. Valoarea contractului este de 821 milioane lei fără TVA, respectiv aproximativ 911 milioane lei cu TVA. Monitorizare online: camere web și filmări cu drona CNIR precizează că, potrivit contractului, constructorul trebuie să asigure supravegherea online a lucrărilor prin instalarea a minimum două camere web în fiecare punct de lucru și minimum 10 camere pe întreg șantierul. În plus, antreprenorul și supervizorul vor realiza câte o filmare cu drona la fiecare două săptămâni, inclusiv pe sectoarele unde nu se lucrează. Transmisiile live sunt disponibile pe site-ul oficial al CNIR, la această adresă: CNIR . „Pentru accelerarea acestui proiect, CNIR a dispus măsuri precum punerea șantierului la dispoziția antreprenorului pentru organizare și lucrări pregătitoare, iar Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a eliberat Autorizația de Construire pentru întreg traseul, ceea ce a permis începerea în forță a lucrărilor efective cu aproape trei luni înainte de termen.” Elemente-cheie de pe traseu și cine execută Pe traseu sunt prevăzute 18 poduri, pasaje și viaducte, trei ecoducte (pasaje pentru traversarea faunei), un nod rutier la Ditrău și o descărcare provizorie, astfel încât lotul să poată funcționa independent până la finalizarea sectorului următor, Ditrău–Grințieș. Cea mai complexă structură este pasajul peste calea ferată din zona Lăzarea, cu o lungime de 702 metri. În etapa de proiectare, constructorul a realizat teste pe piloți de probă pentru verificarea fundațiilor și validarea soluțiilor geotehnice. Contractul a fost atribuit asocierii Danlin XXL (lider) – Groma Hold – Intertranscom Impex SRL. Pentru Danlin, acesta este primul contract de autostradă, compania neavând până acum proiecte de infrastructură mare. Context: primul șantier deschis pe sectorul montan al A8 Lotul Joseni–Ditrău este primul șantier deschis pe sectorul montan al Autostrăzii Unirii, descris de CNIR drept una dintre cele mai ambițioase investiții de infrastructură din România: peste 110 kilometri între Sovata și Pipirig, cu investiții estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, incluzând viaducte, tuneluri și lucrări complexe de consolidare. Pentru detalii despre avizarea proiectului tehnic și ordinul de începere, Economedia a relatat anterior aici: Economedia . [...]
