Știri
Știri din categoria Infrastructură
Guvernul României a aprobat un împrumut de 500 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru finanțarea Autostrăzii Sibiu–Pitești, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din țară. Decizia a fost adoptată pe 12 martie 2026 și urmează să fie ratificată de Parlament, potrivit informațiilor publicate de Digi24.
Contractul de finanțare a fost semnat în ianuarie 2026 de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la București și ulterior la Luxemburg. Suma reprezintă a doua tranșă dintr-un pachet total de finanțare de 1 miliard de euro acordat de Banca Europeană de Investiții pentru realizarea autostrăzii care va traversa Munții Carpați.
Împrumutul va putea fi utilizat pe o perioadă de 36 de luni de la semnarea acordului și va fi tras în cel mult 10 tranșe. Fiecare tranșă trebuie să aibă o valoare minimă de 50 de milioane de euro.
Principalele caracteristici ale finanțării sunt:
Contractarea împrumutului face parte din strategia Guvernului de administrare a datoriei publice pentru perioada 2025–2027, care prevede utilizarea finanțărilor externe oferite de instituții financiare internaționale pentru proiecte majore de infrastructură.
Autostrada Sibiu–Pitești este considerată una dintre cele mai importante investiții rutiere ale României, deoarece va asigura prima conexiune de autostradă peste Munții Carpați și va lega Transilvania de sudul țării și de portul Constanța.
Proiectul are o lungime totală de 122,11 kilometri și este împărțit în cinci secțiuni:
Autostrada face parte din Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T) și beneficiază de finanțare atât din fonduri europene nerambursabile, cât și din bugetul de stat.
Potrivit ministrului Finanțelor, proiectul este esențial pentru conectivitatea economică a României și pentru integrarea coridoarelor europene de transport, iar finalizarea lucrărilor este estimată pentru anul 2028.
Recomandate
Guvernul României a aprobat un acord feroviar cu Republica Moldova și un împrumut de 500 milioane de euro pentru Autostrada Sibiu–Pitești , două decizii care vizează dezvoltarea infrastructurii și conectarea mai bună a regiunii la rețelele europene de transport. Potrivit Economedia , executivul a adoptat mai multe acte normative în acest sens, inclusiv ratificarea unui acord privind controlul coordonat în punctul feroviar Fălciu–Cantemir. Prin acest acord, verificările pentru persoane, mărfuri și trenuri vor fi realizate într-un singur punct, în gara Fălciu, cu participarea autorităților din ambele state. Sistemul va funcționa pe ambele sensuri de circulație și are ca obiectiv accelerarea tranzitului la frontieră și reducerea timpilor de control. Măsura va permite redeschiderea punctului feroviar Fălciu – Cantemir , care nu mai este utilizat din 2010. Autoritățile române subliniază că reluarea traficului are o importanță strategică, deoarece va facilita conectarea Republicii Moldova la coridoarele feroviare europene și va crea rute mai rapide către porturile românești, inclusiv portul Constanța. Acordul este valabil inițial pentru 12 luni, urmând să fie evaluat ulterior. Executivul a aprobat, de asemenea, contractarea unui împrumut de 500 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru finanțarea Autostrăzii Sibiu–Pitești. Proiectul, cu o lungime totală de 122,11 kilometri, este considerat una dintre cele mai importante investiții rutiere din România, fiind prima autostradă care traversează Munții Carpați și parte a rețelei europene TEN-T. Finanțarea va putea fi trasă în cel mult 10 tranșe de minimum 50 milioane de euro fiecare, iar perioada de rambursare poate ajunge până la 27 de ani. Implementarea este realizată de Ministerul Transporturilor prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, iar finalizarea autostrăzii este estimată pentru anul 2028. În aceeași ședință, Guvernul a adoptat și alte măsuri administrative și economice. Printre acestea se numără transferul în administrarea Agenției Naționale pentru Sport a peste 1.000 de bunuri din patrimoniul public al statului , pentru a debloca proiecte de modernizare și accesarea fondurilor europene. Executivul a actualizat totodată cadrul de implementare al Planului Strategic PAC 2023–2027 , introducând modificări pentru sectoarele vegetal și zootehnic, inclusiv extinderea sprijinului pentru sectorul pomicol și stabilirea unui cuantum minim pentru pășunatul extensiv al bovinelor. De asemenea, Ministerul Economiei a fost mandatat să participe la proiecte europene privind tehnologiile avansate de semiconductori , în cadrul inițiativei IPCEI-AST. Programul urmărește dezvoltarea unor tehnologii strategice, precum cipuri pentru inteligență artificială, circuite integrate fotonice, senzori avansați și electronică de putere. [...]
Lucrările pe lotul 3 Mircești – Pașcani al Autostrăzii A7 au ajuns la circa 42% stadiu fizic , iar tronsonul rămâne finanțat prin împrumuturi din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deoarece este puțin probabil să fie finalizat până la termenul-limită pentru proiectele finanțate din granturi europene, potrivit informațiilor publicate de Economedia . Imagini recente filmate pe 11 martie 2026 și publicate pe platforma YouTube de pasionatul de infrastructură Răducu P Drum arată evoluția lucrărilor pe segmentul Mircești – Pașcani, parte a tronsonului Bacău – Pașcani din Autostrada Moldovei A7. Clipul, cu o durată de aproape nouă minute, surprinde mai multe puncte ale șantierului, unde lucrările continuă la terasamente și structuri. Situația actuală a lucrărilor Conform datelor Centrului de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN), stadiul proiectului pe acest lot este următorul: Indicator Stadiu Progres fizic 42% Progres financiar 16,56% Lungime lot 28,09 km Lotul Mircești – Pașcani este unul dintre cele trei segmente ale autostrăzii Bacău – Pașcani, cu o lungime totală de aproximativ 77,38 kilometri . Contractul pentru construcție a fost semnat în februarie 2023 cu asocierea de firme SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade , companii controlate de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu. Valoarea lucrărilor pentru acest lot este de aproximativ 1,76 miliarde lei fără TVA , iar termenul contractual de execuție este de 30 de luni. Cum sunt împărțite loturile dintre Bacău și Pașcani Tronsonul este împărțit în trei segmente principale: Lotul 1 Săucești – Trifești – 30,3 km Lotul 2 Trifești – Gherăești – 18,99 km Lotul 3 Mircești – Pașcani – 28,09 km Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere estimează că toate cele trei loturi ar putea fi deschise circulației în august 2026 , însă acest calendar depinde de ritmul lucrărilor din teren. Situația pe celelalte segmente ale A7 Autostrada Moldovei între Focșani și Pașcani este împărțită în șase loturi. Până acum, traficul a fost deschis pe: Lotul 1 Focșani – Domnești Târg (35,6 km) Porțiunea Domnești Târg – Adjud din lotul 2 Domnești Târg – Răcăciuni (aprox. 17 km) Restul lotului 2, în lungime de aproximativ 17 km, ar urma să fie deschis în mai 2026 , conform unui răspuns transmis de CNAIR către Economedia. Estimări diferite privind termenul final Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban , a sugerat recent că circulația ar putea fi deschisă până la Bacău în jurul Paștelui din 2026 . Totuși, organizațiile civice care monitorizează șantierele de infrastructură sunt mai prudente. Asociația „Moldova vrea Autostradă” consideră că termenul realist pentru circulația continuă până la Bacău ar fi iunie 2026 , dacă ritmul lucrărilor crește. Organizația a semnalat și diferențe între stadiul raportat oficial și situația observată pe teren. La rândul său, Asociația Pro Infrastructură estimează că deschiderea autostrăzii până la Pașcani se va face în etape pe parcursul anului 2026, cu finalizarea completă posibilă abia spre finalul anului. Constructorul Dorinel Umbrărescu a declarat că secțiunea Adjud – Săbăoani ar putea fi gata până la 31 august 2026 , iar ultimii kilometri până la Pașcani ar putea fi finalizați până la 22 decembrie 2026 . Autostrada A7 este considerată unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România, deoarece va lega Moldova de rețeaua națională de autostrăzi și va crea o rută rapidă între Ploiești, Buzău, Focșani, Bacău și Pașcani. [...]
Licitația pentru proiectarea celui de-al doilea pod Giurgiu–Ruse a intrat în evaluarea financiară , potrivit Economica.net , după ce etapa de evaluare tehnică s-a încheiat pe 9 februarie, conform datelor din SEAP. Proiectul vizează un nou pod peste Dunăre la Giurgiu, care ar urma să completeze actuala legătură rutieră cu Bulgaria. Secretarul de stat Cosma (Ministerul Transporturilor) estimează că, după ce partea bulgară finalizează în iunie lucrările la podul existent de la Giurgiu, „o să se simtă bine de tot Schengen-ul spre Bulgaria/Grecia la vară”. În aceeași intervenție, el indică drept următor pas „podul Giurgiu 2”, „la pachet cu autostrada București – Giurgiu”, urmat de alte poduri menite să îmbunătățească conectivitatea peste Dunăre. Pentru contractul de elaborare a Studiului de Fezabilitate (SF) aferent noului pod, CNAIR a atras 11 ofertanți, anunța în iulie anul trecut directorul general Cristian Pistol. Ofertele au venit de la proiectanți din România, Turcia, Italia, Spania, Japonia, Bulgaria, Portugalia și Coreea de Sud. Valoarea estimată a contractului pentru SF este de 60,87 milioane lei (fără TVA), finanțarea fiind asigurată prin CEF 2 (Mecanismul pentru Interconectarea Europei) – componenta „Mobilitate militară”. Studiul de fezabilitate trebuie realizat în maximum 23 de luni și va stabili amplasamentul podului Giurgiu–Ruse II, tipul construcției (doar rutier sau rutier și feroviar) și valoarea investiției. Cristian Pistol arată că obiectivul este creșterea eficienței tehnico-economice a rețelei de transport dintre România și Bulgaria, inclusiv pe axa europeană Nord–Sud, în contextul geopolitic actual. Economica.net mai amintește că, în august 2024, CNAIR a lansat licitația pentru SF, iar presa bulgară a relatat în decembrie anul trecut despre aprobarea, de către Comisia Europeană, a unei finanțări de 2,5 miliarde de euro pentru construcția unui nou pod peste Dunăre lângă Ruse, proiect coordonat de partea română. [...]
România a inaugurat peste 560 km de autostradă în cinci ani și devine reper regional , în timp ce Bulgaria și Ungaria își regândesc strategiile de finanțare, arată o amplă analiză publicată de HotNews.ro , în cadrul proiectului european PULSE, cu contribuții din Bulgaria și Ungaria. La final de 2025, România a ajuns la 1.416,3 km de autostrăzi și drumuri expres , iar 2026 se anunță un an record, cu alți aproximativ 250 km promiși pentru inaugurare. Doar în ultimii cinci ani au fost deschiși peste 560 km, un salt semnificativ pentru o țară care, până în 2004, inaugurase foarte puține tronsoane noi. Motorul acestei accelerări a fost reprezentat de fondurile europene și, mai recent, de PNRR. Situația comparativă la final de 2025: Țara Suprafață (kmp) Km autostradă Km/1.000 kmp Ungaria 93.030 ~2.000 21,5 Bulgaria 111.000 875 7,88 România 238.400 1.416 5,94 Deși ritmul României este acum alert, raportat la suprafață rămâne cea mai slab acoperită din regiune. Totuși, diferența față de vecini începe să se reducă. În Bulgaria, boomul construcțiilor dintre 2010 și 2017 s-a bazat tot pe bani europeni. Ulterior, schimbarea schemei de finanțare pentru autostrada Hemus și controversele legate de atribuirea lucrărilor au blocat proiecte majore. În ultimii șapte ani au fost deschiși doar 15 km din această autostradă, iar instabilitatea politică – nouă runde de alegeri în cinci ani – a frânat investițiile. Pentru 2026 și 2027 nu există obiective clare de inaugurare. În Ungaria, extinderea rapidă după aderarea la UE a dus rețeaua la aproape 2.000 km. Însă, din 2022, Budapesta a concesionat 1.237 km către compania MKIF, pe 35 de ani, mutând accentul de pe finanțarea europeană pe un model de administrare privată pe termen lung. O analiză a publicației maghiare HVG arată că plățile de concesiune cresc semnificativ cheltuielile bugetare pentru autostrăzi. Interesant este că firme bulgare de construcții activează acum în România, invocând plățile la timp și stabilitatea contractelor. În paralel, România mizează pe noi instrumente europene pentru a finanța autostrăzile A7 și A8, parte din planul de a construi circa 1.000 km până în 2030. Concluzia partenerilor din proiectul PULSE este clară: fără fonduri europene, niciuna dintre cele trei țări nu ar fi avut același ritm de dezvoltare , însă strategiile politice și stabilitatea guvernamentală fac diferența în ultimii ani. [...]
Autostrada A7, care urmează să lege Bucureștiul de Pașcani până la finalul lui 2026, este privită de antreprenorii locali drept un catalizator economic major pentru Moldova, susține Lucian Grecu, proprietarul hotelului Unirea din Iași . Într-un interviu acordat Ziarului Financiar , omul de afaceri afirmă că proiectul, susținut activ de el în ultimii șapte-opt ani prin diverse asociații, va genera un val de oportunități economice și turistice în întreaga regiune. „Este o minune care în sfârșit se întâmplă. Va aduce mai mulți turiști, dar și alte afaceri vor beneficia. Vom simți o creștere generală a bunăstării”, a spus Lucian Grecu, care este activ și în domeniul imobiliar. Datele oficiale arată însă o ușoară scădere a numărului de turiști în Iași în 2024, de la 402.000 în 2023, la 367.000. Totuși, Grecu este optimist că autostrada A7 va inversa această tendință . În prezent, în Iași există 91 de unități de cazare, dintre care 31 sunt hoteluri, ceea ce creează o capacitate considerabilă de absorbție pentru un eventual flux crescut de turiști. Autostrada va permite legături mai rapide și previzibile cu Bucureștiul și cu celelalte regiuni ale țării, reducând timpul de tranzit pentru persoane, dar și pentru mărfuri. Lucian Grecu subliniază și importanța conexiunilor suplimentare de la Pașcani spre Iași , care vor asigura legătura efectivă cu autostrada pentru cel mai important centru urban al Moldovei. De asemenea, el atrage atenția că și autostrada A8, aflată în plan, va completa rețeaua de infrastructură modernă din estul României, sporind potențialul de export și de atragere de investiții. Potențialele efecte economice ale autostrăzii A7: Domeniu Impact estimat Turism Creșterea numărului de vizitatori Transport marfă Reducerea costurilor și a timpului Imobiliare Aprecierea valorii terenurilor Investiții străine Acces mai facil, atragere de capital Exporturi Facilitarea legăturilor externe În concluzie, autostrada A7 este văzută nu doar ca o lucrare de infrastructură, ci ca un mijloc de dezvoltare regională , cu beneficii tangibile pentru antreprenori, locuitori și investitori. Rămâne de văzut în ce măsură autoritățile locale și centrale vor reuși să capitalizeze pe această oportunitate, prin politici coerente de atragere a turismului și a investițiilor. [...]
Guvernul a aprobat transferul a patru terenuri pentru Magistrala 6 , pas administrativ care deblochează utilizarea lor în regim de utilitate publică, potrivit Euronews România . Decizia a fost luată joi, 5 februarie, și vizează proiectul Magistralei 6 (1 Mai – Otopeni), care ar urma să lege Bucureștiul de Aeroportul Internațional Henri Coandă. Hotărârea a fost inițiată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și prevede trecerea celor patru terenuri în domeniul public, astfel încât acestea să poată fi folosite pentru realizarea lucrărilor. Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban , a precizat că terenurile sunt destinate unei lucrări de utilitate publică de interes național, iar aprobarea Guvernului permite continuarea proiectului în condiții legale pentru ocuparea amplasamentelor necesare. În paralel cu acest demers, Metrorex indică și evoluții în șantier: scutul de forare „Sfânta Maria” a străpuns peretele viitoarei stații Gara Băneasa, iar scutul „Sfânta Ana” a depășit 1.600 de metri forați pe același aliniament, conform informațiilor transmise de companie. Transferul terenurilor este relevant tocmai pentru că reduce riscul de blocaje administrative în etapele următoare, într-un proiect în care accesul la amplasamente și clarificarea regimului juridic al terenurilor sunt condiții-cheie pentru ritmul lucrărilor. [...]
