Știri
Știri din categoria Infrastructură
Guvernul României a aprobat un împrumut de 500 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru finanțarea Autostrăzii Sibiu–Pitești, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din țară. Decizia a fost adoptată pe 12 martie 2026 și urmează să fie ratificată de Parlament, potrivit informațiilor publicate de Digi24.
Contractul de finanțare a fost semnat în ianuarie 2026 de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la București și ulterior la Luxemburg. Suma reprezintă a doua tranșă dintr-un pachet total de finanțare de 1 miliard de euro acordat de Banca Europeană de Investiții pentru realizarea autostrăzii care va traversa Munții Carpați.
Împrumutul va putea fi utilizat pe o perioadă de 36 de luni de la semnarea acordului și va fi tras în cel mult 10 tranșe. Fiecare tranșă trebuie să aibă o valoare minimă de 50 de milioane de euro.
Principalele caracteristici ale finanțării sunt:
Contractarea împrumutului face parte din strategia Guvernului de administrare a datoriei publice pentru perioada 2025–2027, care prevede utilizarea finanțărilor externe oferite de instituții financiare internaționale pentru proiecte majore de infrastructură.
Autostrada Sibiu–Pitești este considerată una dintre cele mai importante investiții rutiere ale României, deoarece va asigura prima conexiune de autostradă peste Munții Carpați și va lega Transilvania de sudul țării și de portul Constanța.
Proiectul are o lungime totală de 122,11 kilometri și este împărțit în cinci secțiuni:
Autostrada face parte din Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T) și beneficiază de finanțare atât din fonduri europene nerambursabile, cât și din bugetul de stat.
Potrivit ministrului Finanțelor, proiectul este esențial pentru conectivitatea economică a României și pentru integrarea coridoarelor europene de transport, iar finalizarea lucrărilor este estimată pentru anul 2028.
Recomandate
Ministerul Transporturilor încearcă să evite pierderea banilor din PNRR pentru autostrăzi și cale ferată , iar în acest context antreprenorul Dorinel Umbrărescu a fost chemat la discuții la minister, potrivit Mediafax . Miza este păstrarea finanțărilor europene pentru proiecte aflate în derulare, inclusiv pe tronsoane de autostradă unde Umbrărescu este constructor. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, spune că autoritățile lucrează „intens” pentru ca România să nu piardă fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru infrastructura rutieră și feroviară, pe care o consideră esențială pentru dezvoltare. În același demers, Miruță afirmă că lucrează împreună cu premierul Ilie Bolojan și cu ministrul Dragoș Pîslaru, subliniind că investițiile trebuie să continue indiferent de situația politică a Guvernului. Discuții „directe și realiste” cu constructorul și companiile de drumuri La întâlnirea de la Ministerul Transporturilor au participat și reprezentanți ai CNAIR și CNIR, iar tema principală a fost stadiul lucrărilor, termenele care pot fi respectate și soluțiile pentru proiectele aflate în dificultate. „Discuția cu dumnealui și cu CNAIR, CNIR a fost directă și realistă: ce se respectă, ce nu se poate respecta și ce soluții avem. Fără iluzii. Fără amânări. Cu decizii luate la timp, ca România să nu piardă”, a scris Radu Miruță. Ministrul interimar a criticat ritmul lent al investițiilor din ultimii ani și a susținut că este nevoie de „mai multă muncă și mai multă seriozitate” pentru recuperarea decalajelor de infrastructură. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă ce proiecte concrete sunt vizate prin măsuri imediate sau ce decizii punctuale au fost luate în urma ședinței; mesajul transmis indică, însă, o prioritizare a intervențiilor rapide pentru a menține eligibilitatea finanțărilor PNRR la proiectele de autostrăzi și cale ferată. [...]
Autostrada A1 Pitești–Sibiu are asigurată o finanțare BEI de până la 1 miliard de euro (aprox. 5,1 mld. lei), într-un proiect estimat la circa 5,5 miliarde de euro (aprox. 28,0 mld. lei), ceea ce o transformă într-un test major de execuție și absorbție a banilor europeni pentru infrastructura rutieră din România, potrivit Ziarul Financiar . Vicepreședintele Băncii Europene de Investiții (BEI), Ioannis Tsakiris , spune că A1 Pitești–Sibiu – primul proiect major de infrastructură rutieră care traversează Munții Carpați în România – va crea o conexiune rutieră „fluidă” între Europa de Vest și Marea Neagră, cu beneficii pe termen lung pentru economiile din regiune, locuitori și mediul de afaceri. „Această autostradă nu este doar o prioritate națională, ci și o conexiune europeană vitală, care va genera beneficii pe termen lung pentru cetățeni, companii și regiuni.” Ce include proiectul și care este calendarul Autostrada este programată să fie finalizată până în 2029, va avea peste 122 de kilometri și va lega Pitești de Sibiu, traversând Carpații Meridionali. Un punct tehnic important este tunelul de la Curtea de Argeș, vizitat de oficialul BEI, descris ca una dintre cele mai importante lucrări ale A1. Tunelul va avea aproape 1,4 km și câte două benzi pe fiecare sens. Structura finanțării: 1 miliard euro de la BEI, restul din granturi UE și fonduri naționale Proiectul beneficiază de finanțare BEI de până la 1 miliard de euro, banca semnând deja două tranșe de câte 500 de milioane de euro fiecare: prima în octombrie 2025 și a doua în ianuarie 2026. Valoarea totală estimată a autostrăzii este de aproximativ 5,5 miliarde de euro, diferența urmând să fie acoperită din granturi ale Uniunii Europene și fonduri naționale, conform informațiilor din articol. De ce contează economic și operațional Dincolo de mobilitate, reprezentanții instituției menționează efecte operaționale și economice: reducerea congestiilor, integrarea economică a regiunilor și diminuarea impactului asupra mediului în comunitățile locale. Ministerul Transporturilor leagă proiectul de poziționarea României în rețeaua europeană de transport, prin traversarea Carpaților – un „punct slab” istoric, potrivit declarației lui Felix Ardelean, director general pentru Transport și Infrastructură în minister. „Traversarea Carpaților a fost mult timp un punct slab – aceste tuneluri vor îmbunătăți nu doar conectivitatea de azi, ci vor pune bazele creșterii, rezilienței și dezvoltării regionale de mâine.” [...]
Guvernul a aprobat exproprieri suplimentare pentru mai multe proiecte rutiere majore, o decizie menită să evite blocaje și întârzieri în șantiere , potrivit Economica . Măsura vizează atât tronsoane de autostradă, cât și variante ocolitoare, unde lipsa terenurilor necesare poate opri sau încetini lucrările. Proiectele pentru care s-au aprobat exproprieri suplimentare Lista proiectelor menționate include: Autostrada Unirii A8 , secțiunea Leghin – Târgu Neamț; Autostrada Sibiu – Pitești (A1), secțiunea 2 Boița – Cornetu; Autostrada Moldovei A7, în zona Focșani – exproprieri necesare pentru operaționalizarea drumului de legătură care va asigura ocolirea municipiului pe partea de nord; Nodul rutier Spinuș (județul Bihor), parte din Autostrada Transilvania (A3), tronsonul Biharia – Chiribiș; Varianta de ocolire Buftea; Varianta de ocolire Giurgiu; Varianta de ocolire Gura Humorului. De ce contează decizia În infrastructura rutieră, exproprierile sunt un pas operațional critic: fără terenurile disponibile „la timp”, constructorii pot rămâne fără front de lucru, iar proiectele riscă întârzieri în lanț. Horatiu Cosma a argumentat că măsura urmărește să mențină continuitatea lucrărilor și să reducă riscul de întârzieri: „Aceste exproprieri sunt esențiale pentru a evita întârzieri și pentru a asigura continuitatea lucrărilor în teren. Fiecare expropriere înseamnă, de fapt, un pas înainte către autostrăzi și drumuri moderne, mai sigure și mai rapide. Investim în infrastructură, dar mai ales în conectivitatea României și în dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor.” Declarația este atribuită lui Cosma, conform postării sale publice de pe Facebook, indicată de publicație. [...]
Descoperirea unor vestigii romane pe traseul Centurii de Vest a Timișoarei poate influența calendarul de execuție , pentru că proiectul intră în etapa de descărcări arheologice în 13 puncte identificate de-a lungul tronsonului, ziuadevest.ro . Vestigiile sunt datate în secolele II–IV d.Hr. și au fost găsite pe traseu în cadrul cercetărilor făcute înainte de demararea lucrărilor de construcție. Informația a fost transmisă de Agenția de presă Rador, care citează Radio Timișoara. Ce s-a găsit și cine face cercetările Potrivit Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Timișoara , cercetările au scos la iveală fragmente de ceramică de tip „terra sigillata” (ceramică romană fină), dar și urme de locuire, inclusiv o vatră de foc amenajată sub podea. Investigațiile sunt realizate de specialiști ai Muzeului de Istorie din Satu Mare și se desfășoară „în conformitate cu legislația în vigoare”, după stabilirea traseului final al proiectului. De ce contează pentru proiectul de infrastructură Pe tronsonul de 14 kilometri al viitoarei centuri au fost identificate 13 puncte unde sunt sau urmează să fie deschise situri de cercetare. Pe același traseu au fost descoperite recent și urme de locuire din perioada sarmaților, mai notează materialul. Centura de Vest a Timișoarei este estimată la aproximativ 1,68 miliarde de lei și este proiectată cu două benzi pe sens, patru noduri rutiere, zece poduri și pasaje, plus două parcări. Traseul ar urma să conecteze zone importante din jurul orașului și să contribuie la fluidizarea traficului din municipiu. [...]
Un tronson de 9,86 km din A1 Sibiu–Pitești ar putea fi deschis cu circa 6 luni mai devreme , ceea ce ar duce la circulație pe aproape 54 km din totalul de 122 km ai autostrăzii, potrivit Mediafax . Informația are miză operațională: o deschidere anticipată ar crește mai repede capacitatea de trafic pe unul dintre cele mai așteptate proiecte rutiere din România. Anunțul a fost făcut de directorul CNAIR , Cristian Pistol, într-o postare pe Facebook, referitoare la secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș. Potrivit acestuia, „doar 10 procente” ar mai lipsi până la deschiderea circulației pe acest sector. Ce sector ar putea intra în trafic și în ce condiții Secțiunea vizată este Tigveni – Curtea de Argeș, cu o lungime de 9,86 km, iar constructorul este compania austriacă PORR. Pe șantier sunt mobilizați 450 de muncitori și 130 de utilaje, conform declarațiilor citate. Cristian Pistol a indicat că, dacă se menține ritmul actual de lucru, circulația ar putea fi deschisă în 2026, cu aproximativ 6 luni înainte de termenul contractual din februarie 2027. Stadiul lucrărilor: poduri, tunel și sisteme de siguranță În prezent, pe secțiunea 4 sunt în derulare lucrări de: terasamente (excavații și umpluturi); suprastructură (așternere balast stabilizat și mixtură asfaltică); structuri (la cele 12 poduri și pasaje se montează parapet metalic și se instalează țevi de scurgere a apelor pluviale și rosturi de dilatație); iluminat rutier și ITS (sisteme inteligente de transport, pentru management și siguranță în trafic). La tunelul Momaia se montează echipamente și sisteme pentru siguranța circulației, iar la sensul giratoriu Tigveni a fost finalizată așternerea stratului de legătură, potrivit aceleiași surse. De ce contează: aproape jumătate din autostradă ar deveni utilizabilă Dacă secțiunea ar fi deschisă anul acesta, s-ar putea circula pe aproape 54 km din cei 122 km ai autostrăzii Sibiu–Pitești (A1), conform estimării prezentate de șeful CNAIR. Practic, ar crește mai repede porțiunea efectiv utilizabilă din proiect, cu efect direct asupra fluxurilor de trafic din zonă. Contractul pentru această secțiune are o valoare de 1,678 miliarde lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027. [...]
Restricțiile de pe A2, la Drajna, pot bloca accesul spre DN21 timp de 9 ore , cu efect direct asupra fluxurilor de trafic și a timpilor de deplasare pentru șoferii care tranzitează zona, potrivit Adevărul . Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că joi, în zona Nodului Rutier Drajna (A2, km 105+500), circulația va fi restricționată între orele 09:00 și 18:00, din cauza unor lucrări de reparații la partea carosabilă. Concret, va fi închisă breteaua de ieșire de pe A2 spre DN21, calea 1 (sensul București–Constanța), precum și bretelele de intrare pe A2 de pe DN21, pe ambele sensuri de circulație. Rute ocolitoare recomandate Pentru șoferii care au drum în zona restricționată, CNAIR indică următoarele variante: București – Călărași (și retur): A2 → Nod Rutier Lehliu Gară → DN3 București – Slobozia (și retur): A2 → Nod Rutier Lehliu Gară → DN3 → DN3A → DN21 Slobozia/Călărași – Constanța: DN21 → DN3A → DN3B → Nod Rutier Fetești → A2 Ce li se cere șoferilor CNAIR îi îndeamnă pe conducătorii auto să respecte regulile de circulație instituite în zonă și semnalizarea rutieră temporară. Pentru detalii suplimentare despre restricții și rute, publicația trimite și la materialele conexe: Adevărul și Adevărul . [...]
