Știri
Știri din categoria Infrastructură

România nu pierde finanțarea europeană prin SAFE pentru loturile restante din A7 și A8, deși termenul-limită de 31 mai pentru semnarea contractelor a fost depășit, pentru că proiectele sunt încadrate ca transfrontaliere, potrivit Adevărul. Interpretarea Ministerului Transporturilor este că, în acest caz, regulamentul permite semnarea contractelor și după 31 mai.
Întârzierea vizează trei dintre cele nouă loturi finanțate prin SAFE, pentru care contractele nu sunt încă semnate, pe fondul contestațiilor și al unor condiții administrative suplimentare. Secretarul de stat Horațiu Cosma a explicat că segmentele incluse de România în SAFE au extensii în Republica Moldova și Ucraina, ceea ce le plasează în categoria achizițiilor comune/proiectelor realizate în parteneriat între state, tratate diferit de Comisia Europeană.
Regulamentul SAFE prevede, „în principiu”, încheierea contractelor până la 31 mai; altfel, statele membre ar trebui să recurgă la achiziții comune la nivel european. În cazul loturilor A7 și A8 prinse de România în SAFE, Ministerul Transporturilor susține că statutul transfrontalier (cu porțiuni de autostradă în Republica Moldova și un segment de drum modernizat în Ucraina, „la pachet” cu proiectul din România) face posibilă semnarea contractelor și după termen.
„Sectoarele [...] sunt considerate de Comisie o achiziție comună, un proiect realizat în parteneriat de mai multe state. Iar pe regulamentul SAFE, asta se încadrează la posibilitatea de a semna contracte și după 31 mai”, a declarat Horațiu Cosma.
Pe A8, două loturi sunt în contestații:
Pe A7, lotul Bălcăuți – Siret (12,7 km) urmează să fie contractat de CNAIR cu asocierea FAR Foundation SRL – Automagistral Pivden SRL – Lincor Trans, după ce CNSC a respins contestațiile MIS Grup și Concelex, însă semnarea depinde și de finalizarea unui acord cu Ucraina pentru componenta transfrontalieră din zona Siret, potrivit oficialului din Ministerul Transporturilor.
În privința calendarului, Horațiu Cosma a indicat că sunt așteptate deciziile CNSC pentru loturile Târgu Frumos – Lețcani și Iași – Ungheni, iar după acestea contractele ar urma să fie semnate „imediat”.
Un element important pentru implementare este că finanțarea prin SAFE nu acoperă integral necesarul pentru cele nouă loturi. În acest context, președintele Asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, susține că autoritățile ar trebui să prioritizeze segmentele cu impact economic și de trafic mai mare, în special legătura Iașiului la A7 prin tronsonul Pașcani – Lețcani.
„Cea mai importantă bucată din A8 este legarea Iașiului de A7 prin tronsonul Pașcani–Lețcani. Este, de departe, segmentul cu cel mai mare impact economic și de trafic”, a spus Ionuț Ciurea.
Recomandate

Închiderea temporară a unor spații de servicii pe A7 reduce opțiunile de oprire pe tronsonul Buzău–București , într-un context în care infrastructura de suport pentru șoferi este încă limitată pe această autostradă, potrivit Antena 3 . Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că, din cauza întreruperii alimentării cu energie electrică, vor fi închise temporar spațiile de servicii situate la km 28+400, Calea 2, pe Autostrada A7 (Buzău–București). „Din cauza întreruperii alimentării cu energie electrică, spațiile de servicii situate la km 28+400, Calea 2, pe Autostrada A7 (Buzău – București) vor fi închise temporar. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere.” Ce înseamnă operațional pentru șoferi Măsura afectează direct posibilitatea de a opri pentru servicii de bază pe A7, Antena 3 notând că autostrada „încă nu le pune la dispoziție șoferilor suficiente spații de servicii”, iar închiderea celor de la km 28+400 restrânge și mai mult alternativele pe traseu. Ce urmează În materialul citat nu este precizat un termen de redeschidere. Într-o relatare separată, Adevărul menționează că autoritățile nu au anunțat deocamdată un calendar pentru reluarea activității, redeschiderea urmând să aibă loc după remedierea problemei tehnice. Context: probleme recente pe șantierele A7 Separat de închiderea spațiilor de servicii, CNAIR a comunicat anterior că mai multe șantiere de pe Autostrada A7 au fost inundate după vijelii și ploi abundente, fiind afectate sectoare între Focșani și Pașcani, unde activitatea nu se poate desfășura „în ritm normal”, conform aceleiași surse. [...]

România a semnat primul contract A8 finanțat prin SAFE, o investiție de 4,87 miliarde lei. Contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 1 Moțca – Târgu Frumos din Autostrada Unirii (A8) a fost semnat joi, potrivit G4Media , marcând prima utilizare a programului european SAFE pentru acest proiect. Tronsonul Moțca – Târgu Frumos are 27 km și face parte din sectorul moldovean al A8. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horațiu Cosma a indicat că finanțarea prin SAFE este „un pas major” pentru conectarea Iașului la rețeaua europeană de transport. Contractul a fost semnat cu asocierea SA&PE Construct – Tehnostrade – Spedition UMB – Euro-Asfalt, iar valoarea investiției este de 4,87 miliarde lei (fără TVA). Durata totală a contractului este de 46 de luni. Un element operațional cu termen accelerat vizează realizarea, „în termen de maximum 12 luni”, a unui segment de 5,5 km care ar urma să asigure conexiunea rapidă dintre A8, DN2 și A7 Bacău – Pașcani, conform aceleiași surse. Ce include proiectul și de ce contează în trafic Potrivit informațiilor prezentate, tronsonul este proiectat să reducă ambuteiajele și accidentele de pe DN28, rută descrisă ca fiind printre cele mai aglomerate și periculoase din Moldova. Proiectul include: 36 de poduri și pasaje (lungime totală 8,5 km); 4 tunele (lungime totală 1,7 km); 3 noduri rutiere: Moțca, Pașcani și Târgu Frumos. [...]

Primul contract SAFE pe Autostrada A8, de 4,87 miliarde lei, mută presiunea pe execuție și pe conectarea rapidă cu A7. Potrivit HotNews , Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a semnat contractul pentru tronsonul 1 Târgu Neamț–Târgu Frumos, primul finanțat prin programul european SAFE pe A8. Contractul, în valoare de 4,87 miliarde lei (fără TVA), a fost semnat cu asocierea SA&PE Construct (lider) – Tehnostrade – Spedition UMB – Euro-Asfalt. De ce contează: finanțarea SAFE și calendarul de 46 de luni Semnarea marchează debutul finanțării prin Programul „Security Action for Europe” (SAFE) pentru Autostrada „Unirii” A8 pe segmentul Târgu Neamț (Moțca)–Iași–Ungheni. Durata contractului este de 46 de luni, din care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție. Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a indicat că instituția vizează semnarea rapidă și a următoarelor contracte după soluționarea contestațiilor și emiterea ordinului de începere „în cel mai scurt timp”, după constituirea garanției de bună execuție și parcurgerea pașilor procedurali. „Ne dorim să semnăm cât mai rapid posibil și următoarele contracte, imediat după soluționarea contestațiilor. După constituirea garanției de bună execuție și parcurgerea tuturor pașilor procedurali ne propunem să emitem Ordinul de începere în cel mai scurt timp, astfel încât să fie evitate situații recente, precum problemele unor contracte importante, inițial cu fonduri din PNRR pentru care, ulterior, a fost nevoie de identificarea altor soluții de finanțare.” Ce se construiește pe cei 27 km dintre Moțca și Târgu Frumos Pe traseul Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos (27 km), proiectul include: 36 de poduri și pasaje, cu o lungime totală de 8,5 km; 4 tunele, cu o lungime totală de 1,7 km; 3 noduri rutiere: Moțca, Pașcani și Târgu Frumos. Segment prioritar: 5,5 km în maximum 12 luni pentru legături cu DN2 și A7 În cadrul contractului, CNIR prevede construirea cu prioritate, în termen de maximum 12 luni, a unui segment de autostradă de 5,5 km, pentru a asigura legătura între secțiunea III Leghin–Târgu Neamț a A8 și DN2, respectiv conexiunea către A7 (Autostrada Moldovei) Bacău–Pașcani. Context: contractul a fost întors după contestație Semnarea vine după o schimbare de rezultat în procedură: contractul fusese atribuit inițial unei asocieri conduse de Danlin XXL, pentru o ofertă de 4,76 miliarde lei. UMB a contestat, iar instanța a decis reevaluarea ofertelor de către CNIR, ceea ce a dus la actuala atribuire. În paralel, UMB construiește tronsonul Moțca–Leghin și execută și tronsonul din A7, inclusiv nodul rutier de intersecție dintre cele două autostrăzi în zona Pașcani; pentru tronsonul din A7 este menționat un termen de finalizare estimat „anul acesta”, conform informațiilor citate. [...]

UMB a început asfaltarea pe lotul Mircești–Pașcani, iar ținta CNAIR este un coridor rutier continuu de 397 km între București și Pașcani până la finalul lui 2026 , potrivit Digi24 . Miza este una operațională: dacă termenele sunt respectate, legătura rutieră rapidă ar reduce semnificativ timpii de deplasare pe axa București–Moldova și ar schimba fluxurile de transport pe una dintre cele mai aglomerate direcții din țară. Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat că antreprenorul român UMB Spedition a început așternerea stratului de bază pe primii 11 kilometri din lotul 3 al A7 (Mircești–Pașcani), care are în total 28,09 km. În paralel, pe șantier se lucrează la terasamente, structuri, relocări de rețele de apă potabilă și montarea elementelor ITS (sisteme inteligente de transport, folosite pentru managementul traficului și siguranță). Ce se construiește și cât costă Lotul 3 Mircești–Pașcani este finanțat prin PNRR, iar valoarea contractului este de 1,76 miliarde lei (fără TVA), conform informațiilor transmise de șeful CNAIR. Antreprenorul „s-a angajat” să deschidă circulația pe întreg lotul (28,09 km) până la finalul anului 2026, potrivit aceleiași surse. 397 km de drum rapid București–Pașcani: din ce se compune traseul Obiectivul indicat de CNAIR pentru 2026 este ca șoferii să poată circula pe 397 km de autostradă și drum de ocolire între București și Pașcani, astfel: A3 (București–Ploiești): 62 km A7 (Ploiești–Pașcani): 319 km Varianta Ocolitoare (VO) Bacău: 16 km Totalul cumulat menționat este de 397 km. Ce urmează și care este limita informației Calendarul rămâne condiționat de respectarea angajamentului de deschidere „până la finalul anului 2026”, formulare care indică o țintă, nu o certitudine. Digi24 relatează începutul asfaltării pe lotul Mircești–Pașcani ca etapă de execuție, dar nu oferă în acest material un grafic de punere în trafic pe segmente sau date despre eventuale riscuri de întârziere. [...]

Centura Timișoara Vest intră în execuție efectivă, cu lucrări deja deschise la structuri-cheie, ceea ce mută proiectul din zona de promisiuni în cea de șantier și devine relevant pentru calendarul de închidere a inelului de ocolire al orașului , potrivit Economedia . Constructorul lucrează în această etapă la terasamente, stabilizarea terenului și relocarea rețelelor de telecomunicații. Conform Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara, se execută decaparea stratului vegetal, umpluturi și stabilizarea terenului de fundare, în paralel cu mutarea rețelelor de telecomunicații de pe traseu. Un semnal operațional important este că au început lucrări specifice la trei dintre cele zece structuri (poduri, pasaje și podețe) prevăzute pe traseu. În același timp, proiectul depinde și de componenta de arheologie preventivă: cercetările realizate de specialiștii Muzeului de Istorie din Satu Mare continuă, iar patru situri arheologice au fost deja închise, permițând avansarea lucrărilor în zonele respective. Ce include proiectul și unde se construiește Varianta de Ocolire Timișoara Vest are 13,9 km și este proiectată la profil de 4 benzi (2 pe sens). Pe traseu sunt prevăzute: 4 noduri rutiere; 10 poduri și pasaje; 2 parcări. Traseul traversează UAT Timișoara, UAT Săcălaz și UAT Sânmihaiu Român, iar DRDP Timișoara are rol de supervizor al contractului derulat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Structurile cu complexitate ridicată și nodurile rutiere Potrivit DRDP Timișoara, dintre cele 10 „lucrări de artă” (structuri), trei sunt de complexitate tehnică ridicată: pasaj peste DN 59A (Timișoara–Jimbolia) + pasaj peste CFR 100, lungime 750 m; pasaj peste DN 6 și CFR 133, lungime 450 m; pod peste râul Bega și peste rezervoarele de nămol, lungime 450 m. Nodurile rutiere planificate sunt la intersecțiile cu DN 69 (și VTM Nord), DN 6, DN 59A și Radiala Nouă de Vest. Finanțare, valoare și termen Investiția este finanțată din Fonduri Europene Nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027, iar perioada de garanție a lucrărilor este de 120 de luni. Proiectul a primit Autorizație de Construire în luna martie, iar liderul PSD Sorin Grindeanu a indicat atunci un termen de finalizare de 24 de luni și o valoare de 1,41 miliarde lei (fără TVA), conform informațiilor citate de Economedia . Autorizația a fost publicată pe site-ul Ministerului Transporturilor. În context, inelul de centură al Timișoarei este aproape complet: după Centura Nord (finalizată în 2009) și deschiderea Centurii Sud (în 2024), Centura Vest ar urma să închidă practic cercul rutier din jurul orașului. [...]

Lucrările la Tunelul Balota au început, după emiterea autorizației de construire pe 28 mai, un pas operațional care extinde frontul de execuție pe Secțiunea 2 Boița–Cornetu a Autostrăzii Sibiu–Pitești A1 , potrivit Antena 3 . Tunelul Balota are o lungime de aproximativ 500 de metri și este al cincilea tunel aflat în construcție pe traseul autostrăzii Sibiu–Pitești, conform anunțului făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu . „Este vorba despre Tunelul Balota, acesta fiind cel de-al cincilea tunel la care se lucrează pe traseul Autostrăzii Sibiu - Pitești A1 și are o lungime de aproximativ 500 metri.” Ce acoperă noua autorizație și ce înseamnă pentru șantier Autorizația emisă pe 28 mai include lucrări pentru 15 viaducte și un tunel , care se adaugă unor structuri menționate deja ca parte a proiectului: primele 6 viaducte, Tunelul Boița și Tunelul Robești. Scrioșteanu a descris această autorizație drept una dintre cele mai complexe emise până acum pentru lucrări de autostradă în zona montană. Dimensiunea Secțiunii 2 Boița–Cornetu, în datele contractului Pentru această secțiune, contractul prevede: 31,33 km de autostradă 49 de poduri și viaducte 7 tuneluri cu lungimi între 250 m și 1.590 m , cu o lungime totală de 5 km 1 ecoduct în zona localității Lazaret, cu 210 metri lungime, care va traversa râul Olt, calea ferată și DN7 Context: unde se încadrează Autostrada Sibiu–Pitești Autostrada Sibiu–Pitești este formată din 5 secțiuni, are o lungime totală de 122,11 km și face parte din Coridorul 4 Pan-european, care tranzitează România de la Est la Vest, între Portul Constanța și punctul de trecere a frontierei de la Nădlac. [...]