Tag: alexandru nazare
Știri despre „alexandru nazare”
Evaluarea Fitch pentru România vine pe 13 februarie - semnal pentru costurile de finanțare ale statului
Fitch va publica pe 13 februarie ratingul României , iar Guvernul spune că așteaptă nu doar o menținere, ci și o îmbunătățire, potrivit Digi24 . Anunțul este programat „după închiderea piețelor”, ceea ce face ca mesajul agenției să fie urmărit îndeaproape de investitori și de Ministerul Finanțelor, în contextul în care ratingul influențează costurile la care statul se împrumută. Așteptările oficiale sunt formulate explicit de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , după o întâlnire cu reprezentanții Fitch, desfășurată marți dimineață la Guvern. Accentul pus de autorități este pe ideea că perioada recentă ar fi consolidat credibilitatea și ar putea susține o evoluție favorabilă a evaluării. „Fitch va publica anunțul privind evaluarea ratingului României pe 13 februarie, după închiderea piețelor și ne așteptăm la o nouă confirmare a credibilității dobândite în ultimele șase luni. Așa cum am mai subliniat: mizăm în viitor nu doar pe menținerea ratingului, ci pe îmbunătățirea performanțelor și a calificativului de țară”, a scris Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook. În discuțiile cu agenția, oficialii români au prezentat măsurile care ar fi permis corecția deficitului bugetar în 2025, menționând un nivel de 7,65% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată în toamna anului trecut în relația cu Comisia Europeană . Nazare a susținut că reducerea deficitului a fost realizată concomitent cu „un nivel record al investițiilor publice”, prin disciplină bugetară și decizii „coerente” în a doua parte a anului. Pentru 2026, ministrul a indicat că discuțiile au vizat perspectivele economice și fiscale, cu accent pe rolul finanțărilor europene, inclusiv PNRR și mecanismul SAFE, atât pentru susținerea investițiilor publice, cât și pentru reducerea costurilor de finanțare ale statului. La întâlnire au participat premierul Ilie Bolojan , ministrul Finanțelor și directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, iar Guvernul a încadrat discuțiile în procesul periodic de evaluare a evoluțiilor economice și fiscale. Ultima decizie menționată în articol arată punctul de plecare al așteptărilor: în august 2025, Fitch a menținut ratingul suveran al României la BBB-, cu perspectivă negativă. În acest context, mesajul oficial că se mizează pe o îmbunătățire capătă greutate, deoarece o eventuală schimbare de rating sau de perspectivă poate influența direct percepția de risc și, implicit, costurile viitoare de împrumut ale statului. [...]
Premierul Bolojan anunță ținta de inflație pentru 2026 la 4-4,5% - fără majorări suplimentare ale TVA-ului în plan
Guvernul nu intenționează să majoreze TVA , iar ținta de inflație „indicativă” pentru 2026 este de 4–4,5%, potrivit Profit.ro , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan . Premierul a spus că inflația „ar trebui să scadă” în 2026 și a admis că o eventuală majorare a TVA ar avea un efect „ușor inflaționist”. Întrebat direct dacă Guvernul va mai crește TVA, Bolojan a răspuns: „Nu, nu se impune acest lucru”. Ținta de inflație și legătura cu deficitul bugetar Bolojan a indicat că ținta de inflație de 4–4,5% este legată de obiectivul de deficit bugetar, descris ca fiind „cât mai aproape de 6%, peste 6%”. În explicația sa, o parte importantă din acest nivel ar reflecta costurile cu dobânzile la creditele contractate anterior și la finanțarea datoriei curente. „Anul acesta, ținta de inflație pe care în momentul de față se lucrează, vă rog să o luați cu titlul indicativ, ar trebui să fie 4-4,5%, în așa fel încât să atingem un deficit de cât mai aproape de 6%, peste 6%.” În același context, premierul a menționat că „practic, jumătate” din cele 6% ar reprezenta dobânzile de plătit, sugerând presiunea pe buget venită din serviciul datoriei (costurile anuale cu dobânzile și rambursările). Discuțiile de la BNR: deficitul, inflația și dobânda-cheie Bolojan a mers anterior la Banca Națională a României (BNR) pentru o discuție cu guvernatorul Mugur Isărescu. După întâlnire, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a subliniat importanța scăderii deficitului bugetar, pe care a descris-o drept relevantă pentru reducerea inflației și pentru clarificarea perspectivei economice. Suciu a afirmat că deficitul bugetar a fost „principala problemă”, cu efecte în lanț: inflație, datorie publică și incertitudini privind dezvoltarea și stabilitatea economică. Tot el a spus că dobânda-cheie de 6,5% este „mult sub inflație”. Primele repere pentru bugetul de stat pe 2026: PIB, creștere, investiții Primele date privind bugetul pe 2026 indică un PIB prognozat de peste 2.000 miliarde lei, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a avansat o valoare de 2.045 miliarde lei. Nazare a mai declarat că legea bugetului de stat ar urma să fie aprobată „la jumătatea lunii viitoare”, cel mai probabil, iar în coaliție a fost agreat un calendar cu adoptarea bugetului „undeva la mijlocul lunii februarie”. Ministrul a descris obiectivul drept „un buget al relansării, al investițiilor” și a indicat o proiecție de creștere economică „în jur de 1%” pentru 2026. În privința deficitului, a spus că ținta este „spre 6%”, dar rămâne „în discuție” până la finalizarea negocierilor cu ordonatorii de credite și cu Comisia. Sursele de finanțare pentru investiții și calendarul de lucru Nazare a detaliat că Guvernul proiectează peste 10 miliarde de euro pentru investiții din PNRR, menționând 10,7 miliarde de euro (peste 52 de miliarde de lei), din care 7,2 miliarde de euro grant și 3,5 miliarde de euro împrumuturi. Separat, potrivit estimărilor prezentate, ar urma să fie direcționate sume suplimentare din fonduri europene. În declarațiile sale, ministrul a indicat și principalele repere financiare invocate pentru investiții în 2026: peste 10 miliarde de euro din PNRR pentru investiții (10,7 miliarde de euro, din care 7,2 miliarde grant și 3,5 miliarde împrumuturi); alte 5 miliarde de euro din fonduri de coeziune, cheltuite de ministere; alte 5 miliarde de euro din fonduri europene pentru agricultură. Nazare a mai spus că bugetul este construit pornind de la analiza fiecărui minister, inclusiv a execuției bugetare din anul precedent, pe care a caracterizat-o drept „în general, bună”, „peste 90% la majoritatea ministerelor”, cu spațiu de îmbunătățire. În acest cadru, ținta finală de deficit ar urma să fie stabilită după închiderea discuțiilor, dar „în liniile anunțate anterior”. [...]
Deficitul bugetar cash pe 2025, estimat la 7,65% din PIB - sub ținta de 8,4% la rectificare
Estimarea este una preliminară și indică un deficit de circa 145 miliarde lei, față de aproximativ 160 miliarde lei cât prevedea ținta stabilită la rectificarea bugetară din toamnă. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a confirmat public că execuția pe 2025 „surprinde pozitiv”, în condițiile în care România a depășit frecvent țintele de deficit în anii anteriori. Ce spune Ministerul Finanțelor despre corecția față de țintă Nazare a declarat că execuția bugetară nu este încă finalizată și urmează să fie anunțată „spre final de săptămână”, însă a subliniat că deficitul cash pe 2025 este „în jurul cifrei de 7,7% din PIB”, ceea ce ar însemna o ajustare de aproape 1% din PIB față de anul anterior. „Deși în mod tradițional România surprindea mai degrabă prin depășirea țintei de deficit cash, în acest an, într-adevăr, țintea de deficit cash este mai mică decât cea prognozată, este în jurul cifrei de 7,7% din PIB.” Ministrul a mai spus că este vorba despre o corecție de 0,7 puncte procentuale față de ținta de 8,4% pentru 2025 și că explicațiile detaliate vor veni odată cu publicarea cifrelor finale. De unde ar veni economiile: renegocierea PNRR și mutări de proiecte Potrivit ministrului, scăderea deficitului ar fi legată în principal de renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență ( PNRR ) și de rearanjarea finanțării unor proiecte către fonduri europene, inclusiv prin împrumuturi și granturi. Nazare a susținut că aceste schimbări au fost posibile după ce România a câștigat încrederea Comisiei Europene, inclusiv prin adoptarea unor pachete de măsuri fiscale. În declarația sa, ministrul a indicat mai multe direcții de acțiune care ar fi contribuit la rezultat: renegocierea PNRR; reașezarea unor proiecte pe finanțări europene (împrumuturi și granturi) pentru 10 ministere; mutarea unor proiecte din PNRR către politica de coeziune. În același timp, Profit.ro notează că îmbunătățirea execuției a venit după măsuri de consolidare fiscală în a doua jumătate a anului, inclusiv creșteri de taxe, tăieri de beneficii și limitarea cheltuielilor statului, cu costuri resimțite în principal de populație și mediul de afaceri. Cash versus ESA și ce urmează după publicarea datelor finale Profit.ro arată că datele sunt preliminare și pot suferi ajustări până la publicarea oficială a cifrelor finale, după 25 ianuarie. Publicația mai indică faptul că deficitul calculat pe standardul ESA (metodologia UE) ar urma să fie mai ridicat decât cel cash, posibil în zona de 8% din PIB sau ușor peste, diferența fiind explicată în bună măsură de modul diferit de înregistrare a dobânzilor și, eventual, de obligații amânate la plată. În termeni simpli, deficitul cash urmărește încasările și plățile efective din execuția lunară, în timp ce deficitul ESA include și ajustări contabile cerute de standardul european, precum costuri cu dobânzile și facturi neplătite la timp. Implicații pentru finanțare și bugetul pe 2026 Un deficit sub ținta oficială ar putea fi bine primit de piețele financiare, în contextul în care investitorii se așteptau mai degrabă la un rezultat ușor peste 8%, pe fondul semnalelor pozitive transmise de guvernanți în ultimele săptămâni, mai notează Profit.ro. Publicația subliniază că România are nevoie de rezultate mai bune în finanțele publice pentru a reduce costurile de împrumut, în condițiile în care dobânzile rămân o problemă majoră. Pentru 2026, ministrul Finanțelor a anunțat o țintă de deficit între 6% și 6,5%, care urmează să fie stabilită mai ferm odată cu finalizarea proiectului de buget. Șeful Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, a declarat pentru Profit.ro că datele bugetare vor fi definitivate la jumătatea lunii februarie și că estimează un plan de finanțare de 267–275 miliarde lei, cu o scădere a împrumuturilor prin eurobonduri față de 2025. [...]