Știri
Știri din categoria Infrastructură
Centura Timișoara Vest intră în execuție efectivă, cu lucrări deja deschise la structuri-cheie, ceea ce mută proiectul din zona de promisiuni în cea de șantier și devine relevant pentru calendarul de închidere a inelului de ocolire al orașului, potrivit Economedia.
Constructorul lucrează în această etapă la terasamente, stabilizarea terenului și relocarea rețelelor de telecomunicații. Conform Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara, se execută decaparea stratului vegetal, umpluturi și stabilizarea terenului de fundare, în paralel cu mutarea rețelelor de telecomunicații de pe traseu.
Un semnal operațional important este că au început lucrări specifice la trei dintre cele zece structuri (poduri, pasaje și podețe) prevăzute pe traseu. În același timp, proiectul depinde și de componenta de arheologie preventivă: cercetările realizate de specialiștii Muzeului de Istorie din Satu Mare continuă, iar patru situri arheologice au fost deja închise, permițând avansarea lucrărilor în zonele respective.
Varianta de Ocolire Timișoara Vest are 13,9 km și este proiectată la profil de 4 benzi (2 pe sens). Pe traseu sunt prevăzute:
Traseul traversează UAT Timișoara, UAT Săcălaz și UAT Sânmihaiu Român, iar DRDP Timișoara are rol de supervizor al contractului derulat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Potrivit DRDP Timișoara, dintre cele 10 „lucrări de artă” (structuri), trei sunt de complexitate tehnică ridicată:
Nodurile rutiere planificate sunt la intersecțiile cu DN 69 (și VTM Nord), DN 6, DN 59A și Radiala Nouă de Vest.
Investiția este finanțată din Fonduri Europene Nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027, iar perioada de garanție a lucrărilor este de 120 de luni.
Proiectul a primit Autorizație de Construire în luna martie, iar liderul PSD Sorin Grindeanu a indicat atunci un termen de finalizare de 24 de luni și o valoare de 1,41 miliarde lei (fără TVA), conform informațiilor citate de Economedia. Autorizația a fost publicată pe site-ul Ministerului Transporturilor.
În context, inelul de centură al Timișoarei este aproape complet: după Centura Nord (finalizată în 2009) și deschiderea Centurii Sud (în 2024), Centura Vest ar urma să închidă practic cercul rutier din jurul orașului.
Recomandate
Finalizarea lotului Nădășelu–Zimbor (30,6 km) aduce A3 mai aproape de un coridor continuu de 155 km , cu efect direct asupra timpilor de transport și a conectivității rutiere dintre Transilvania și nodurile regionale, potrivit Economedia . Constructorul român UMB a ajuns la un stadiu fizic de 98% pe acest tronson din Autostrada Transilvania A3, conform directorului general al CNAIR , Cristian Pistol. Pe șantier, UMB este mobilizată cu 510 muncitori și 238 de utilaje, iar lucrările rămase vizează în principal operațiuni de finalizare și punere în siguranță a circulației. Ce mai este de făcut pe lotul Nădășelu–Zimbor Conform informațiilor transmise de CNAIR, echipele lucrează la: așternerea stratului de uzură asfaltic; amenajarea parcărilor de scurtă durată; finalizarea sistemelor de colectare și evacuare a apelor pluviale; montarea parapetului direcțional; montarea sistemelor ITS (sisteme inteligente de transport) și a iluminatului rutier. Miza operațională: legătura pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș După finalizarea lucrărilor la viaductele Țopa Mică și Nădășelu și la secțiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului (42,84 km), obiectivul este deschiderea circulației continue pe 155 km de autostradă între Poarta Sălajului și Târgu Mureș. Contractul pentru lotul Nădășelu–Zimbor are o valoare de 1,625 miliarde lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Termene și dependențe Pentru cei 42 de kilometri dintre Nădășelu–Zimbor și Poarta Sălajului, termenul-limită este august 2026, conform jaloanelor din PNRR, cu o durată de proiectare și execuție de 27 de luni. În paralel, și lotul Zimbor–Poarta Sălajului (12,24 km) se apropie de finalizare, tot cu un stadiu de 98%, ceea ce indică faptul că următorul pas critic rămâne închiderea lucrărilor punctuale (inclusiv viaductele) pentru a permite continuitatea traficului pe segmentul extins. [...]
Un tronson de 30,6 km din Autostrada Transilvania (A3) a ajuns la 98% execuție , ceea ce apropie de deschiderea traficului o legătură care ar permite, după închiderea unor „verigi” rămase, circulație continuă pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș, potrivit Stirile Pro TV . Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, a transmis că stadiul de realizare pe secțiunile dintre Nădășelu și Zimbor a ajuns la 98%. Pe șantierul de 30,6 km, constructorul român UMB Spedition este mobilizat cu 510 muncitori și 238 de utilaje. Ce mai lipsește pe tronsonul Nădășelu–Zimbor Potrivit șefului CNAIR, în această etapă se lucrează la: așternerea stratului de uzură asfaltic; amenajarea parcărilor de scurtă durată; finalizarea sistemelor de colectare și evacuare a apelor pluviale; montarea parapetului direcțional; montarea sistemelor ITS (sisteme inteligente de transport, pentru management și siguranță) și a iluminatului rutier. De ce contează operațional: continuitate pe 155 km, după finalizarea unor lucrări conexe După finalizarea lucrărilor la două viaducte de pe traseu (Țopa Mică și Nădășelu) și la secțiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului (42,84 km), ar urma să se poată circula continuu pe 155 km de autostradă între Poarta Sălajului și Târgu Mureș. În material se arată că Autostrada Transilvania este considerată „vitală” pentru dezvoltarea economiei și pentru optimizarea rutelor europene de transport, în contextul geopolitic actual. Finanțare și valoare Valoarea contractului este de 1,625 miliarde lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027. [...]
Sistemul de cumpărare a rovinietei și peaj ului este indisponibil , iar blocajul afectează toate canalele de vânzare, de la SMS și platforme online până la benzinării, potrivit Mediafax , care citează un anunț al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) . Problema este una tehnică, iar CNAIR spune că echipele lucrează la remediere și că reluarea serviciilor va fi anunțată imediat după rezolvarea incidentului. Ce opțiuni au șoferii cât timp sistemul nu funcționează CNAIR reamintește că, dacă rovinieta nu a putut fi cumpărată înainte de începerea călătoriei, aceasta poate fi achiziționată până la ora 24:00 a zilei respective. Pentru peaj, plata poate fi efectuată până la ora 24:00 a zilei următoare trecerii. [...]
Curtea de Apel București a blocat temporar transferul a cinci proiecte rutiere de circa 10 miliarde de euro după ce a suspendat ordinul ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță , care muta investițiile de la CNAIR la CNIR , potrivit Digi24 . Decizia are un impact operațional imediat: proiectele rămân, cel puțin deocamdată, în portofoliul CNAIR, iar reorganizarea administrării lor este pusă pe pauză. Instanța a admis cererea CNAIR și a suspendat executarea Ordinului MTI nr. 475/05.05.2026 și a actelor subsecvente „până la pronunțarea instanței de fond”. Hotărârea este executorie și poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, conform soluției publicate pe portalul instanței și citate de Digi24 (cu trimitere la News.ro). „Suspendă executarea Ordinului Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii nr. 475/05.05.2026 şi a actelor subsecvente acestuia până la pronunţarea instanţei de fond. Executorie. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii (...)”, se arată în soluția instanței. Ce proiecte rămân la CNAIR Ordinul suspendat prevedea transferul, în 15 zile, a cinci proiecte mari către CNIR, companie nouă în arhitectura instituțională a investițiilor rutiere. Lista proiectelor menționate: Drumul Expres Arad–Oradea Autostrada București–Alexandria Secțiunea Făgăraș–Brașov din Autostrada Sibiu–Brașov Alternativa Techirghiol Podul Giurgiu–Ruse II Valoarea estimată a pachetului este de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei). De ce contează: reorganizarea este contestată în instanță Miza imediată este continuitatea administrării proiectelor. CNAIR a cerut revocarea integrală a ordinului, invocând că transferul ar fi fost decis fără consultare și că CNIR nu ar avea capacitatea administrativă necesară pentru a prelua simultan proiecte de asemenea dimensiune. În paralel, Radu Miruță a trimis o adresă conducerii CNAIR prin care îi reamintea directorului general obligația de a semna protocoalele de predare-primire, iar ulterior a trimis Corpul de Control la CNAIR, potrivit informațiilor din articol. Ce urmează Suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea pe fond a cauzei. Separat, hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, ceea ce poate prelungi incertitudinea privind cine gestionează, în final, aceste proiecte și în ce calendar. [...]
CNAIR a obținut dreptul definitiv de a executa o garanție de peste 87 milioane lei în litigiul cu Webuild , după ce instanța de la Roma a respins încercările constructorului italian de a bloca plata, potrivit Adevărul . Decizia are miză financiară directă pentru stat, într-un proiect de infrastructură unde întârzierile și problemele de execuție au generat penalități. CNAIR a anunțat luni, 25 mai, că victoria este definitivă și vizează „garanția de bună execuție” – un instrument contractual prin care beneficiarul poate recupera sume dacă antreprenorul nu își respectă obligațiile. În acest caz, garanția este legată de întârzierile înregistrate la realizarea Podului suspendat peste Dunăre de la Brăila. „Constructorul italian nu a reușit să blocheze nici în instanța de la Roma executarea de către CNAIR a garanției pentru mai mult de 87 de milioane de lei, aferente întârzierilor înregistrate la construcția podului suspendat de la Brăila.” De ce contează: precedent și presiune financiară în contractele mari Dincolo de disputa punctuală, hotărârea întărește poziția CNAIR în aplicarea penalităților și executarea garanțiilor în contracte de infrastructură derulate cu antreprenori internaționali, inclusiv atunci când litigiile ajung în instanțe din afara României. Pentru buget, miza este recuperarea unei sume semnificative, într-un proiect cu valoare inițială de aproximativ 1,996 miliarde de lei (fără TVA), finanțat din fonduri externe nerambursabile. Context: Podul Brăila, inaugurat în 2023, cu probleme repetate la asfalt Podul suspendat de la Brăila a fost inaugurat la 6 iulie 2023, însă, la scurt timp, au apărut probleme la nivelul stratului de asfalt, care a început să prezinte denivelări. Potrivit informațiilor din articol, asfaltul s-a deteriorat de mai multe ori și a fost reparat, iar în octombrie 2024 podul a intrat pentru a patra oară în reasfaltare, constructorul susținând că folosește o nouă rețetă de mixturi bituminoase adaptată podului. Recepția oficială a lucrărilor a fost finalizată abia în 2025, la circa doi ani după inaugurarea traficului. Podul are o lungime de aproximativ 2 kilometri și este integrat în rețeaua rutieră europeană E87, oferind o alternativă la traversarea Dunării cu bacul pentru acces spre litoral. [...]
Ministerul Transporturilor a declanșat un control la CNAIR după un risc bugetar de peste 340 milioane lei , sumă rezultată dintr-un arbitraj legat de lotul 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda, potrivit Economica . Miza imediată este stabilirea responsabilităților și evaluarea unui posibil prejudiciu, în condițiile în care compania a cerut deja Ministerului Transporturilor bani publici pentru plata arbitrajului. De ce contează: presiune directă pe buget și risc de precedent în litigii Secretarul de stat Horațiu Cosma afirmă că CNAIR a pierdut „cel puțin discutabil” peste 340 de milioane de lei într-un arbitraj privind Autostrada Sebeș–Turda, iar ministrul Transporturilor, Radu Miruță , a trimis Corpul de Control la CNAIR. Concluziile urmează să fie transmise „de urgență organelor competente”, iar Curtea de Conturi va fi sesizată pentru evaluarea prejudiciului și identificarea celor responsabili. Contextul proiectului și „gaura” din arbitraj Lotul 1 al autostrăzii a început în 2014 și trebuia finalizat în 2016, pentru circa 540 de milioane de lei, însă a fost deschis abia în 2020, după patru ani de întârziere, conform relatării lui Cosma. Acesta susține că, în noiembrie 2021, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a semnat o înțelegere cu constructorii italieni prin care eventualele penalități din arbitraj ar fi fost limitate la 150 de milioane de lei, dar sentința arbitrală ar fi stabilit plata a peste 340 de milioane de lei. Cosma afirmă că arbitrul nu a luat în considerare înțelegerea, pe motiv că nu ar fi respectat „rigorile legale” (nu ar fi fost legalizată și nici prezentată corespunzător în arbitraj). Tot el susține că, săptămâna trecută, CNAIR a trimis Ministerului Transporturilor solicitări pentru plata arbitrajului din bani publici. Poziția CNAIR: acordul exista, dar a fost ignorat „pe motive procedurale” Cristian Pistol susține că, în 2021, CNAIR a încheiat un acord cu Pizzarotti prin care constructorul accepta plafonarea pretențiilor la 149,6 milioane lei, renunțând la alte pretenții, document redactat cu asistența juridică a unei mari case de avocatură din România. Potrivit lui, Tribunalul Arbitral ar fi ignorat acordul pe motive procedurale, iar CNAIR contestă aceste motive la Curtea de Apel București. Într-o informare citată de Economica, CNAIR arată că a formulat acțiune în anulare împotriva Sentinței Arbitrale nr. 92/26.11.2025 (îndreptată prin Sentința nr. 7/30.01.2026), dosar aflat pe rolul Curții de Apel București, și că intenționează și un arbitraj distinct privind constatarea legalității acordului. Date contractuale invocate de CNAIR Într-un comunicat de presă citat, CNAIR precizează că: contractul de proiectare și execuție pentru lotul 1 a fost încheiat la 14.11.2014, cu Asocierea Impresa Pizzarotti & C SPA – Pomponio Construcții SRL; valoarea acceptată a fost de 541,739 milioane lei, fără TVA; durata inițială a fost de 22 de luni (4 luni proiectare + 18 luni execuție), cu începere la 02.12.2014 și finalizare inițială la 01.10.2016; întârzierile ar fi fost generate de factori „obiectivi” (exproprieri, relocări de utilități, modificări ale acordului de mediu și autorizațiilor, descoperiri arheologice, condiții geotehnice diferite de cele din studiul de fezabilitate). Ce urmează Controlul trimis de ministrul Transporturilor la CNAIR și sesizarea Curții de Conturi ar trebui să lămurească dacă pierderea din arbitraj și pașii procedurali invocați au rezultat din erori administrative sau din alte cauze. În paralel, CNAIR spune că își continuă apărarea în instanță, la Curtea de Apel București, într-un litigiu care poate influența atât costurile finale suportate din bani publici, cât și modul în care instituțiile statului își negociază și își formalizează acordurile amiabile în dispute contractuale. [...]
