Știri
Știri din categoria Infrastructură
Proiectul Canalului Istanbul, estimat la 23 de miliarde de euro, poate redesena rutele maritime ale Europei și ar crea o alternativă cu taxă la Strâmtoarea Bosfor, cu efect direct asupra fluxurilor comerciale dintre Marea Neagră și Mediterana, potrivit Digi24. Miza economică este dublă: o rută nouă pentru transportatori și o sursă de venituri recurente pentru Turcia, pe modelul Canalului Suez.
Canalul Istanbul este gândit ca o cale navigabilă paralelă cu Bosforul, care să lege Marea Neagră de Marea Marmara. În material se arată că proiectul ar urma să aibă 45–50 km lungime și ar putea gestiona aproximativ 160 de nave sau petroliere pe zi, ceea ce l-ar transforma într-un coridor major pentru tranzitul regional.
Interesul pentru rute alternative a crescut pe fondul tensiunilor din jurul Strâmtorii Ormuz, un punct de „strangulare” (zonă îngustă prin care trece trafic maritim mare) cu impact asupra comerțului și energiei. În acest context, Canalul Istanbul este prezentat ca o opțiune care ar putea „remodela fluxurile comerciale globale”, prin introducerea unei rute cu taxă și prin redistribuirea traficului dinspre Bosfor.
Pentru Turcia, proiectul ar însemna monetizarea tranzitului, într-un mod comparabil cu ceea ce fac Egiptul prin Canalul Suez și Panama prin ruta interoceanică, notează articolul.
Potrivit Express, citat de Digi24, costul proiectului este estimat la 23 de miliarde de euro. În aceeași relatare se menționează o împărțire a bugetului în lire sterline:
Finalizarea este „preconizată pentru 2027”, conform aceleiași surse citate în articol. Digi24 nu oferă detalii suplimentare despre stadiul lucrărilor sau despre structura exactă de finanțare, dincolo de aceste estimări.
Materialul folosește Canalul Suez ca reper de profitabilitate. Potrivit Arab News, veniturile Canalului Suez au ajuns la 449 de milioane de dolari (aprox. 2,1 miliarde lei) între 1 ianuarie și 8 februarie 2026, cu 1.315 nave care au tranzitat ruta, față de 368 de milioane de dolari (aprox. 1,7 miliarde lei) în aceeași perioadă a anului trecut.
În plus, articolul menționează că Suez a generat aproximativ 40 de miliarde de dolari (aprox. 188 miliarde lei) între 2019 și 2024 și că Autoritatea Canalului Suez prognozează venituri de aproximativ 8 miliarde de dolari (aprox. 38 miliarde lei) în anul fiscal 2026/2027, respectiv circa 10 miliarde de dolari (aprox. 47 miliarde lei) în anul următor.
Separat, firma de analiză Kpler estimează că transformarea Strâmtorii Ormuz într-un coridor cu taxă ar putea genera între 5 și 8 miliarde de dolari anual (aprox. 24–38 miliarde lei) pentru Iran și Oman, dacă o astfel de măsură ar fi aplicată — o comparație care întărește ideea că taxarea tranzitului în puncte-cheie poate produce venituri foarte mari.
În 2021, președintele Recep Tayyip Erdogan a descris proiectul drept unul „transformator” pentru economia Turciei. Digi24 redă declarația sa:
„Astăzi deschidem o nouă pagină în istoria dezvoltării Turciei. Considerăm Canalul Istanbul un proiect menit să salveze viitorul Istanbulului... pentru a asigura siguranța vieții și a proprietăților din zona Bosforului din Istanbul și a cetățenilor din jurul acestuia.”
În forma prezentată de Digi24, proiectul este atât o investiție de infrastructură cu potențial de venituri din taxe, cât și o inițiativă justificată politic prin argumente de siguranță în zona Bosforului.
Recomandate
Deși Turcia aduce trenul de mare viteză la granița UE, legătura feroviară spre România rămâne blocată de infrastructura neelectrificată , în special pe tronsonul București–Giurgiu , aflat încă în modernizare, potrivit Newsweek . Turcia a finalizat un tronson de 153 km de cale ferată de mare viteză între Çerkezköy și Kapıkule (la granița cu Bulgaria), care urmează să fie inaugurat oficial pe 9 octombrie, într-o ceremonie la care este așteptat să participe președintele Recep Tayyip Erdoğan. Linia este proiectată pentru o viteză maximă de 200 km/h și va deservi atât pasageri, cât și marfă. Ce aduce nou proiectul Turciei și unde se leagă de UE Ministrul turc al Transporturilor, Abdulkadir Uraloğlu, a declarat că secțiunea extinde rețeaua de trenuri de mare viteză până la „granița cu Europa” și integrează orașele Tekirdağ, Kırklareli și Edirne în rețeaua feroviară rapidă a Turciei. Construcția a început în 2019, cu finanțare din partea Turciei și a Uniunii Europene, conform novinite.com. Tronsonul face parte din magistrala mai amplă Halkalı–Kapıkule, gândită să lege Istanbulul de punctul de frontieră cu Bulgaria (Kapitan Andreevo). După finalizarea întregului traseu, timpul de călătorie între Halkalı (Istanbul) și Kapıkule este estimat la 1 oră și 30 de minute, față de aproximativ patru ore în prezent. Pentru marfă, timpul ar urma să scadă de la 8 ore și 30 de minute la aproximativ 3 ore și 30 de minute. Lucrările continuă pe tronsoanele rămase, potrivit ministrului. De ce contează pentru România: „veriga” București–Giurgiu este încă pe diesel Newsweek notează că avansul Turciei nu se traduce automat într-o îmbunătățire majoră a legăturilor feroviare Europa Centrală–Istanbul via România și Bulgaria, deoarece tronsonul București–Giurgiu este încă neelectrificat, iar infrastructura din Bulgaria nu este suficient modernizată pentru a valorifica pe deplin noua conexiune. În România, stadiul fizic al lucrărilor de modernizare și electrificare a liniei București–Giurgiu (etapa a 2-a) a ajuns la 15% la jumătatea lunii septembrie 2026. Calendar, contract și ce include modernizarea București–Giurgiu Contractul pentru etapa a 2-a a fost semnat pe 14 august 2025 cu Asocierea RailWorks (Arcada Company Galați – lider și SC Alstom Transport SA). Valoarea contractului este de 2.108.256.817,28 lei (fără TVA), iar durata totală este de 158 de luni, structurată astfel: 6 luni proiectare 30 de luni execuție 120 de luni garanție 2 luni activități după recepția finală Ordinul de începere pentru proiectare a fost dat la finalul lunii septembrie 2025, iar execuția a început pe 16 martie 2026. Lotul 2 vizează modernizarea liniei București Progresu–Jilava–Giurgiu Nord–Giurgiu Nord Frontieră, cu o lungime de 93,45 km (fără intervalul Vidra–Comana, inclus în Lotul 1, finalizat de Porr România). Proiectul include electrificare, semnalizare și implementarea ERTMS (sistem european de management al traficului feroviar) Nivel 2. Finalizarea lucrărilor și redeschiderea circulației sunt estimate pentru septembrie 2028, iar după încheierea investiției ar urma să crească capacitatea de circulație și siguranța pe legătura feroviară către Bulgaria, prin Podul Prieteniei. [...]
Deși e finalizat, pasajul de la Jucu rămâne închis, iar accesul către Tetarom III și DN1C continuă să fie blocat la barieră , după ce inaugurarea programată pe 23 octombrie a fost amânată fără o nouă dată anunțată, potrivit Economedia . Consiliul Județean Cluj a transmis că evenimentul de inaugurare și deschidere oficială „nu va mai avea loc”, invocând „motive obiective” și precizând că va fi reprogramat. Până duminică, 25 octombrie, instituția nu comunicase când va fi deschis pasajul pentru circulație, deși proiectul este prezentat drept finalizat. „Consiliul Județean Cluj informează (…) că, din motive obiective, evenimentul (…) nu va mai avea loc, urmând a fi reprogramat pentru o dată ce va fi anunțată ulterior.” De ce contează: traficul și logistica spre parcul industrial rămân afectate Pasajul supratraversează calea ferată Cluj-Napoca – Dej și face legătura între DN1C și parcul industrial Tetarom III. Rolul lui este să elimine traversarea la nivel a căii ferate, care în prezent generează cozi pe drumul național atunci când se coboară barierele pentru trecerea trenurilor. În consecință, întârzierea deschiderii menține problemele operaționale pentru: șoferii care circulă pe DN1C, inclusiv cei care intră sau ies din Tetarom III; angajații care fac naveta către zona industrială; transporturile de marfă către companiile din parc. Datele proiectului și finanțarea Investiția este de 88,2 milioane de lei și este finanțată prin PNRR . Pasajul are aproximativ 233 de metri și opt deschideri , iar proiectul include și un drum de legătură de circa 900 de metri între DN1C și Tetarom III. Proiectul a fost inițiat de Consiliul Județean Cluj în 2021, iar documentația a fost predată ulterior către CNAIR pentru implementare. Indicatorii tehnico-economici au fost aprobați în octombrie 2022, iar autorizația de construire a fost emisă în decembrie 2025. Contractul de proiectare și execuție a fost derulat de asocierea Freyrom (lider), Procons Group, Integrated Road Solutions și Inginerie Drumuri și Poduri. Reacții politice și ce urmează Cu două zile înainte de 25 octombrie, Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a afirmat că pasajul este gata și a criticat amânarea inaugurării. Separat, Remus Lăpușan, consilier județean PSD, a spus că lucrările sunt „aproape finalizate” și că pasajul ar urma să devină funcțional „în cel mai scurt timp”. Pentru utilizatori și companiile din zonă, miza imediată rămâne anunțarea unei date ferme: la 25 octombrie, autoritățile nu confirmaseră când va fi deschis pasajul pentru circulație , iar clarificarea acestui calendar este următorul pas așteptat. [...]
Lucrările pe lotul 1 al Autostrăzii A7 Bacău–Pașcani au ajuns la 71,70% , iar șantierul rămâne activ chiar și pe ploaie, cu intervenții concentrate pe noduri rutiere și pe elemente care pregătesc deschiderea traficului, potrivit Economica , care citează Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași . Pe teren, constructorul este mobilizat pentru lucrări la amenajarea nodurilor rutiere Filipești și Secuienii Noi. În zona nodului rutier Onișcani, echipele lucrează la structuri și la amenajarea bretelelor rutiere, conform informațiilor transmise de DRDP Iași. Ce lucrări sunt în execuție în această etapă În paralel cu intervențiile din noduri, pe lot se desfășoară și lucrări specifice fazei de echipare și siguranță rutieră: montare panouri fonoabsorbante; montare parapet de protecție; aplicare marcaje rutiere; montare sisteme ITS (sisteme inteligente de transport, pentru monitorizare și management al traficului). Date-cheie despre contract și finanțare Lotul 1 Săucești – Trifești are 30,30 km, iar contractul a fost semnat la 15.02.2023. Antreprenorul este asocierea S.C. Spedition UMB S.R.L. – S.C. SA&PE Construct S.R.L. – S.C. Tehnostrade S.R.L. Finanțarea este asigurată din fonduri europene, iar stadiul fizic raportat este de 71,70%. [...]
Logistica pentru Tunelul Poiana intră în faza critică , după ce capul de foraj al utilajului TBM, de 131 de tone, a ajuns la șantier, un pas necesar înainte ca lucrările de săpare să poată începe efectiv, potrivit Adevărul . Componenta a fost livrată la portalul dinspre Sibiu al viitorului Tunel Poiana, iar transportul – cu o greutate totală de aproximativ 160 de tone, incluzând capul tractor și trailerul – a fost descris ca dificil, mai ales pe ultimul segment, parcurs pe un drum neasfaltat din zona Poiana, pe ploaie. Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova (DRDP Craiova) a transmis că descărcarea s-a făcut în siguranță, în urma unei mobilizări comune a transportatorului și antreprenorului. De ce nu începe încă forajul Aducerea capului de foraj nu echivalează cu startul imediat al săpării tunelului. Conform DRDP Craiova, urmează peste 100 de transporturi pentru restul componentelor TBM (mașina de forat tuneluri), până la locul de montaj, iar cea mai grea piesă va depăși 160 de tone. „Abia după transportul și asamblarea tuturor componentelor va veni momentul mult așteptat: pornirea «cârtiței» și începerea forajului”, a precizat instituția. Parametrii proiectului: tunel de 1.780 m, adâncime de circa 120 m Tunelul Poiana, parte din secțiunea Cornetu–Tigveni, va avea 1.780 de metri și este prezentat ca cel mai lung tunel de pe viitoarea autostradă, potrivit publicației (detalii suplimentare în Adevărul ). Forajul ar urma să ajungă, în punctul cel mai adânc, la aproximativ 120 de metri sub nivelul terenului. Lucrările au început în 2025, iar proiectul prevede utilizarea tehnologiei TBM pentru excavarea celor două galerii. Context operațional: secțiunea Cornetu–Tigveni și blocajele de avizare Secțiunea Cornetu–Tigveni are 37,4 kilometri și este una dintre cele mai dificile porțiuni ale Autostrăzii Sibiu–Pitești, traversând zona montană a Carpaților. La începutul lunii octombrie 2026, stadiul fizic al lucrărilor ajunsese la 18,89%, potrivit datelor prezentate de directorul CNAIR, Cristian Pistol (conform Adevărul ). Pe șantier se lucrează la terasamente, consolidări și structuri, însă extinderea activității pe toate sectoarele depinde de obținerea acordului de mediu revizuit și a autorizațiilor necesare, mai notează sursa. [...]
Lucrările la Autostrada Sibiu–Făgăraș au trecut de 50% pe cel mai avansat lot , iar cele patru tronsoane ale proiectului – circa 70 km, cu termen de finalizare 2028 – sunt în execuție, potrivit HotNews , care citează o informare a directorului CNAIR , Cristian Pistol. Autostrada Sibiu–Făgăraș este împărțită în patru loturi, iar „cel mai înaintat” dintre ele a ajuns la un stadiu fizic de peste 50%, conform declarațiilor transmise de șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. De ce contează: presiune pe livrarea până în 2028 Informația relevantă pentru piață și pentru planificarea regională este că proiectul intră într-o fază în care diferențele de ritm între loturi devin vizibile, iar ținta 2028 depinde de menținerea mobilizării pe toate cele patru tronsoane, nu doar pe segmentul aflat în față. HotNews notează că cele patru tronsoane însumează aproximativ 70 de kilometri și au ca termen de finalizare anul 2028. În materialul citat nu sunt oferite, însă, detalii suplimentare despre stadiul fiecărui lot în parte, dincolo de mențiunea privind lotul care a depășit 50%. [...]
Lotul Chiribiș–Biharia de pe A3 a ajuns la 85% execuție, iar așternerea stratului de uzură a început pe 19 octombrie , ceea ce deschide posibilitatea unei finalizări înainte de termenul contractual din mai 2027, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: intrarea în faza finală de asfaltare crește șansele ca tronsonul să fie gata până la finalul lui 2026, dacă vremea și ritmul de lucru permit. Lotul are 28,5 kilometri, iar directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) , Gabriel Budescu, a spus că stadiul fizic este de 85%, în timp ce stadiul financiar este de 70%. În același timp, el a indicat că finalizarea în 2026 rămâne condiționată de factorii externi și de capacitatea antreprenorului de a menține ritmul. „Dacă vremea va ține cu noi și antreprenorul va putea ține [ritmul], există șanse să se termine anul acesta. Dar, înainte de toate, eu îmi doresc o lucrare de calitate și presiunea este mai mult pe calitate.” Unde sunt lucrările, pe scurt Potrivit datelor prezentate în emisiunea „Drumurile Noastre” de la B1 TV, lucrările de structură rutieră și asfaltare sunt în următoarele stadii: balast stabilizat: finalizat; anrobat bituminos: aproximativ 80% (conform CNIR) și 95% (conform constructorului); binder (strat intermediar de asfalt): aproximativ 60% (conform CNIR) și 65% (conform constructorului); strat de uzură (stratul final de asfalt): a început din 19 octombrie. Bogdan Hudrugiu, manager de proiect din partea constructorului Selina, a confirmat începerea turnării stratului de uzură și a precizat că, în paralel, se lucrează la parapete, șanțuri, lucrări hidrotehnice și amenajarea taluzurilor, inclusiv prin hidroînsămânțare. Ce urmează și ce rămâne incert Deși avansul lucrărilor permite luarea în calcul a unei finalizări anticipate, o deschidere a circulației în acest an „nu a fost confirmată”, notează publicația. În emisiune, realizatorul Ștefan Etveș a spus că a parcurs aproximativ 18 kilometri din cei 28,5 kilometri și că asfaltul era deja așternut pe cea mai mare parte a traseului vizitat. Pe sectorul Chiribiș–Biharia lucrează constructorul Precon Transilvania, în asociere cu Citadina 98. Materialul este preluat din Economedia.ro, conform mențiunii din articol. [...]
