Știri
Știri din categoria Infrastructură

Primăria Capitalei începe golirea Lacului Herăstrău de marți, 2 iunie, pentru lucrări de consolidare a malurilor, pe fondul unui risc de prăbușire – un șantier care poate afecta temporar operarea și utilizarea uneia dintre cele mai frecventate zone de agrement din București, potrivit Antena 3.
Primăria Municipiului București (PMB) spune că procesul de scădere a nivelului apei începe marți și va dura până pe 8 iunie, moment în care utilajele ar urma să intre „în cuvă” (zona lacului rămasă fără apă) pentru intervenții.
În paralel, Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București va reloca rațele pe Lacul Floreasca, iar peștii ar urma să ajungă „în următorul lac”, pe măsură ce apa se scurge, conform mesajului publicat de PMB pe Facebook și citat de publicație.
Miza anunțată de PMB este punerea în siguranță a malurilor, instituția avertizând că „e periculos în zonă și există risc de prăbușire”, iar „malurile deja sunt surpate”.
Primarul general Ciprian Ciucu a precizat că lucrările includ golirea lacului, curățarea cuvei – descrisă ca fiind „murdară și colmatată” (încărcată cu depuneri) – și execuția lucrărilor de sprijinire și consolidare a malurilor.
„Lucrările presupun golirea lacului, curăţarea cuvei lacului, care este murdară şi colmatată, şi execuţia lucrărilor de sprijinire şi consolidare a malurilor. Facem lucrări care să reziste 100 de ani.”
În material se arată că Parcul Herăstrău, cel mai mare parc din București, nu a trecut printr-o reamenajare de ansamblu de mai multe decenii, iar starea infrastructurii – de la malurile lacului la alei și mobilier urban – a fost criticată constant de bucureșteni.
Publicația nu menționează costul lucrărilor, calendarul complet al șantierului după 8 iunie sau eventuale restricții punctuale de acces în parc; aceste detalii nu apar în informațiile citate.
Recomandate

Centura Timișoara Vest intră în execuție efectivă, cu lucrări deja deschise la structuri-cheie, ceea ce mută proiectul din zona de promisiuni în cea de șantier și devine relevant pentru calendarul de închidere a inelului de ocolire al orașului , potrivit Economedia . Constructorul lucrează în această etapă la terasamente, stabilizarea terenului și relocarea rețelelor de telecomunicații. Conform Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara, se execută decaparea stratului vegetal, umpluturi și stabilizarea terenului de fundare, în paralel cu mutarea rețelelor de telecomunicații de pe traseu. Un semnal operațional important este că au început lucrări specifice la trei dintre cele zece structuri (poduri, pasaje și podețe) prevăzute pe traseu. În același timp, proiectul depinde și de componenta de arheologie preventivă: cercetările realizate de specialiștii Muzeului de Istorie din Satu Mare continuă, iar patru situri arheologice au fost deja închise, permițând avansarea lucrărilor în zonele respective. Ce include proiectul și unde se construiește Varianta de Ocolire Timișoara Vest are 13,9 km și este proiectată la profil de 4 benzi (2 pe sens). Pe traseu sunt prevăzute: 4 noduri rutiere; 10 poduri și pasaje; 2 parcări. Traseul traversează UAT Timișoara, UAT Săcălaz și UAT Sânmihaiu Român, iar DRDP Timișoara are rol de supervizor al contractului derulat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Structurile cu complexitate ridicată și nodurile rutiere Potrivit DRDP Timișoara, dintre cele 10 „lucrări de artă” (structuri), trei sunt de complexitate tehnică ridicată: pasaj peste DN 59A (Timișoara–Jimbolia) + pasaj peste CFR 100, lungime 750 m; pasaj peste DN 6 și CFR 133, lungime 450 m; pod peste râul Bega și peste rezervoarele de nămol, lungime 450 m. Nodurile rutiere planificate sunt la intersecțiile cu DN 69 (și VTM Nord), DN 6, DN 59A și Radiala Nouă de Vest. Finanțare, valoare și termen Investiția este finanțată din Fonduri Europene Nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027, iar perioada de garanție a lucrărilor este de 120 de luni. Proiectul a primit Autorizație de Construire în luna martie, iar liderul PSD Sorin Grindeanu a indicat atunci un termen de finalizare de 24 de luni și o valoare de 1,41 miliarde lei (fără TVA), conform informațiilor citate de Economedia . Autorizația a fost publicată pe site-ul Ministerului Transporturilor. În context, inelul de centură al Timișoarei este aproape complet: după Centura Nord (finalizată în 2009) și deschiderea Centurii Sud (în 2024), Centura Vest ar urma să închidă practic cercul rutier din jurul orașului. [...]

Ritmul constant pe viaductele de la Nădășelu și Topa Mică menține realistă ținta de finalizare în 2026 , pe un contract de aproape 1 miliard de lei, într-un punct sensibil al Autostrăzii Transilvania (A3), potrivit Economica . Imagini publicate de canalul AutoInfraHUB arată stadiul lucrărilor la „Viaductele ÖZALTIN de la Nădășelu și Topa Mică”, unde mai mulți comentatori remarcă un ritm „constant” al constructorului turc și avansează estimări că lucrările ar putea fi încheiate în 2026. Un comentator apreciază că „termenul dat de octombrie e foarte fezabil”, iar altul susține că la Topa Mică „sigur termină anul acesta”, în timp ce pentru Nădășelu rămâne mai rezervat. Podul în consolă de la Nădășelu : execuție etapizată și termen de câteva luni La finalul lunii aprilie, secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma a descris podul în consolă de la Nădășelu drept o lucrare complexă, construită etapizat, cu menținerea echilibrului stânga–dreapta pe măsură ce avansează execuția. „Este o lucrare complexă, realizată etapizat, de pe fiecare picior al viaductului, cu menținerea permanentă a echilibrului stânga–dreapta. Se lucrează simultan cu 4 cofraje mobile, câte două pe fiecare sens de mers. Fiecare cofraj va avansa în 13 pași succesivi până la îmbinarea cu segmentul vecin.” Potrivit aceleiași estimări, podul ar urma să fie finalizat în aproximativ trei luni. Datele contractului: aproape 1 miliard de lei, finanțare din Programul Transport Pentru secțiunea viaductelor de pe A3 Transilvania, datele contractuale menționate sunt: Antreprenor: Asocierea Ozaltin Insaat Ticaret VE Sanayi AS – Ilgaz Insaat Ticaret AS – Visio Construction Works SRL Durată contract: 27 de luni (9 luni proiectare, 12 luni execuție) Valoare contract: 997 milioane de lei, fără TVA Finanțare: Programul Transport (PT) În termeni operaționali, miza este livrarea la timp a unor lucrări de artă (viaducte/poduri) care pot deveni puncte critice de întârziere pe traseu; de aici și atenția acordată ritmului din șantier și termenelor vehiculate pentru 2026. [...]

Lucrările la Tunelul Balota au început, după emiterea autorizației de construire pe 28 mai, un pas operațional care extinde frontul de execuție pe Secțiunea 2 Boița–Cornetu a Autostrăzii Sibiu–Pitești A1 , potrivit Antena 3 . Tunelul Balota are o lungime de aproximativ 500 de metri și este al cincilea tunel aflat în construcție pe traseul autostrăzii Sibiu–Pitești, conform anunțului făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu . „Este vorba despre Tunelul Balota, acesta fiind cel de-al cincilea tunel la care se lucrează pe traseul Autostrăzii Sibiu - Pitești A1 și are o lungime de aproximativ 500 metri.” Ce acoperă noua autorizație și ce înseamnă pentru șantier Autorizația emisă pe 28 mai include lucrări pentru 15 viaducte și un tunel , care se adaugă unor structuri menționate deja ca parte a proiectului: primele 6 viaducte, Tunelul Boița și Tunelul Robești. Scrioșteanu a descris această autorizație drept una dintre cele mai complexe emise până acum pentru lucrări de autostradă în zona montană. Dimensiunea Secțiunii 2 Boița–Cornetu, în datele contractului Pentru această secțiune, contractul prevede: 31,33 km de autostradă 49 de poduri și viaducte 7 tuneluri cu lungimi între 250 m și 1.590 m , cu o lungime totală de 5 km 1 ecoduct în zona localității Lazaret, cu 210 metri lungime, care va traversa râul Olt, calea ferată și DN7 Context: unde se încadrează Autostrada Sibiu–Pitești Autostrada Sibiu–Pitești este formată din 5 secțiuni, are o lungime totală de 122,11 km și face parte din Coridorul 4 Pan-european, care tranzitează România de la Est la Vest, între Portul Constanța și punctul de trecere a frontierei de la Nădlac. [...]

O nouă autorizație de construire deblochează un pachet de lucrări cu 15 viaducte și Tunelul Balota pe secțiunea Boița–Cornetu a Autostrăzii Sibiu–Pitești, un tronson montan cu execuție dificilă și miză majoră pentru conectivitatea rutieră, potrivit Mediafax . Lucrările la Tunelul Balota au început după emiterea unei noi Autorizații de Construire, anunțată de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu . Autorizația a fost emisă la 28 mai 2026 și permite executarea unui nou pachet de lucrări care include 15 viaducte și un tunel. Tunelul Balota are o lungime de aproximativ 500 de metri și este al cincilea tunel aflat în execuție pe traseul autostrăzii Sibiu–Pitești. Noua autorizație completează lucrările deja autorizate pentru primele șase viaducte ale proiectului, precum și pentru tunelurile Boița și Robești. Ce include contractul pe secțiunea Boița–Cornetu Contractul pentru Secțiunea 2 Boița–Cornetu prevede: 31,33 kilometri de autostradă; 49 de poduri și viaducte; șapte tuneluri, cu lungimi între 250 și 1.590 de metri, însumând aproximativ cinci kilometri; un ecoduct în zona localității Lazaret. Ecoductul va avea o lungime de 210 metri și va traversa râul Olt, calea ferată și DN7, fiind destinat traversării în siguranță a faunei sălbatice. De ce contează: complexitatea execuției în zona montană Scrioșteanu a descris noua autorizație drept una dintre cele mai complexe emise până acum pentru o lucrare de autostradă în zona montană: „Este una dintre cele mai complexe autorizații emise până acum pentru realizarea unei lucrări de autostradă în zona montană.” Autostrada Sibiu–Pitești este prezentată ca un proiect major de infrastructură rutieră și parte a Coridorului IV Pan-European, cu finanțare europeană. [...]

Finalizarea lotului Nădășelu–Zimbor (30,6 km) aduce A3 mai aproape de un coridor continuu de 155 km , cu efect direct asupra timpilor de transport și a conectivității rutiere dintre Transilvania și nodurile regionale, potrivit Economedia . Constructorul român UMB a ajuns la un stadiu fizic de 98% pe acest tronson din Autostrada Transilvania A3, conform directorului general al CNAIR , Cristian Pistol. Pe șantier, UMB este mobilizată cu 510 muncitori și 238 de utilaje, iar lucrările rămase vizează în principal operațiuni de finalizare și punere în siguranță a circulației. Ce mai este de făcut pe lotul Nădășelu–Zimbor Conform informațiilor transmise de CNAIR, echipele lucrează la: așternerea stratului de uzură asfaltic; amenajarea parcărilor de scurtă durată; finalizarea sistemelor de colectare și evacuare a apelor pluviale; montarea parapetului direcțional; montarea sistemelor ITS (sisteme inteligente de transport) și a iluminatului rutier. Miza operațională: legătura pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș După finalizarea lucrărilor la viaductele Țopa Mică și Nădășelu și la secțiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului (42,84 km), obiectivul este deschiderea circulației continue pe 155 km de autostradă între Poarta Sălajului și Târgu Mureș. Contractul pentru lotul Nădășelu–Zimbor are o valoare de 1,625 miliarde lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Termene și dependențe Pentru cei 42 de kilometri dintre Nădășelu–Zimbor și Poarta Sălajului, termenul-limită este august 2026, conform jaloanelor din PNRR, cu o durată de proiectare și execuție de 27 de luni. În paralel, și lotul Zimbor–Poarta Sălajului (12,24 km) se apropie de finalizare, tot cu un stadiu de 98%, ceea ce indică faptul că următorul pas critic rămâne închiderea lucrărilor punctuale (inclusiv viaductele) pentru a permite continuitatea traficului pe segmentul extins. [...]

Un tronson de 30,6 km din Autostrada Transilvania (A3) a ajuns la 98% execuție , ceea ce apropie de deschiderea traficului o legătură care ar permite, după închiderea unor „verigi” rămase, circulație continuă pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș, potrivit Stirile Pro TV . Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, a transmis că stadiul de realizare pe secțiunile dintre Nădășelu și Zimbor a ajuns la 98%. Pe șantierul de 30,6 km, constructorul român UMB Spedition este mobilizat cu 510 muncitori și 238 de utilaje. Ce mai lipsește pe tronsonul Nădășelu–Zimbor Potrivit șefului CNAIR, în această etapă se lucrează la: așternerea stratului de uzură asfaltic; amenajarea parcărilor de scurtă durată; finalizarea sistemelor de colectare și evacuare a apelor pluviale; montarea parapetului direcțional; montarea sistemelor ITS (sisteme inteligente de transport, pentru management și siguranță) și a iluminatului rutier. De ce contează operațional: continuitate pe 155 km, după finalizarea unor lucrări conexe După finalizarea lucrărilor la două viaducte de pe traseu (Țopa Mică și Nădășelu) și la secțiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului (42,84 km), ar urma să se poată circula continuu pe 155 km de autostradă între Poarta Sălajului și Târgu Mureș. În material se arată că Autostrada Transilvania este considerată „vitală” pentru dezvoltarea economiei și pentru optimizarea rutelor europene de transport, în contextul geopolitic actual. Finanțare și valoare Valoarea contractului este de 1,625 miliarde lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027. [...]