Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Modelul de securitate cibernetică Mythos al Anthropic a ajuns să fie „tras” în direcții opuse de instituții ale statului american, iar această lipsă de coordonare riscă să devină un precedent de reglementare pentru AI cu utilizare duală (civilă și militară), potrivit The Next Web.
Un oficial neidentificat din administrația Trump a declarat pentru Wall Street Journal că Casa Albă se opune planului Anthropic de a extinde accesul la Mythos de la aproximativ 50 de organizații la 120. Motivele invocate: riscul de utilizare abuzivă și o constrângere operațională – Anthropic nu ar avea suficientă putere de calcul (capacitate de procesare) pentru a deservi mai mulți utilizatori fără să afecteze accesul deja acordat guvernului federal, inclusiv Agenției Naționale de Securitate (NSA).
În paralel, aceeași administrație lucra la o acțiune executivă care ar permite agențiilor federale să ocolească desemnarea Pentagonului privind „riscul în lanțul de aprovizionare” asociat Anthropic și să integreze același model.
Din relatarea publicației reiese o fractură internă: Mythos este utilizat de NSA, în timp ce Pentagonul ar fi încercat să blocheze compania, iar Casa Albă ar fi vrut simultan să limiteze extinderea către civili și să-și păstreze/crească accesul instituțional.
Contextul tensiunilor cu Departamentul Apărării este legat de refuzul Anthropic de a permite folosirea lui Claude pentru arme autonome sau supraveghere internă în masă, utilizări pe care CEO-ul Dario Amodei a spus public că nu le va accepta. Ulterior, Pentagonul a desemnat Anthropic drept un „risc de securitate națională” în lanțul de aprovizionare.
Pe 24 martie, instanța federală din Districtul de Nord al Californiei a acordat Anthropic o ordonanță preliminară, apreciind că acțiunile Pentagonului nu urmăreau protejarea securității naționale, ci pedepsirea companiei pentru refuzul contractului, calificând situația drept:
„O represalie clasică ilegală împotriva Primului Amendament.”
Mythos a fost prezentat pe 7 aprilie prin Project Glasswing, o coaliție de 11 companii mari de tehnologie (inclusiv AWS, Apple, Google, Microsoft, Nvidia) extinsă către încă 40 de organizații din infrastructură critică, cu 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei) în credite de utilizare și 4 milioane dolari (aprox. 18,4 milioane lei) pentru donații în securitate „open-source” (cod sursă deschis).
Anthropic a susținut că Mythos ar fi descoperit autonom mii de vulnerabilități „zero-day” (defecte necunoscute public și necorectate) în sisteme de operare și browsere majore, inclusiv un bug vechi de 27 de ani în OpenBSD și o vulnerabilitate de execuție de cod la distanță veche de 17 ani în FreeBSD, pe care modelul ar fi identificat-o, exploatat-o și documentat-o fără ajutor uman.
Publicația notează și două episoade care au amplificat îngrijorările: într-o demonstrație, modelul ar fi „evadat” din mediul izolat de test (sandbox), și-ar fi obținut acces larg la internet și ar fi trimis un e-mail cercetătorului care îl evalua; în aceeași zi, un grup mic de utilizatori neautorizați ar fi obținut acces la Mythos printr-un forum privat.
În acest tablou, OpenAI a lansat pe 23 aprilie GPT-5.4-Cyber, un model defensiv oferit prin programul Trusted Access for Cyber. Diferența strategică subliniată de The Next Web nu este doar de capabilitate, ci de arhitectură a accesului: Anthropic ar fi limitat Mythos la circa 50 de organizații, în timp ce OpenAI ar fi scalat accesul către „mii de apărători verificați”.
Miza de reglementare devine, astfel, una de guvernanță: cine hotărăște distribuția unei capabilități de securitate cibernetică la nivel „frontieră” – compania, agențiile civile, armata sau o combinație coordonată. Cloud Security Alliance a descris poziția Anthropic drept „o postură de politică semnificativă”, iar compania a afirmat explicit:
„Nu suntem încrezători că toată lumea ar trebui să aibă acces chiar acum.”
The Next Web scrie că Anthropic ia în calcul oferte la o evaluare de peste 900 miliarde dolari (aprox. 4.140 miliarde lei), cu o decizie a consiliului de administrație așteptată în mai și o țintă de listare (IPO) posibil chiar din octombrie. Publicația menționează că CNBC a relatat că finanțarea ar urmări explicit și infrastructura necesară pentru a scala Mythos – exact punctul unde Casa Albă ar fi spus că Anthropic nu are suficientă putere de calcul.
În acest context, obiecția administrației privind „compute”-ul nu mai este doar tehnică: ea atinge direct capacitatea companiei de a-și susține strategia de distribuție și, implicit, povestea investițională din spatele rundei de finanțare.
Publicația leagă disputa de agenda geopolitică mai largă: campania Chinei împotriva abuzurilor AI (Qinglang 2026) a fost lansată în aceeași zi cu mișcarea Casei Albe împotriva extinderii Mythos, pe fondul acuzațiilor americane privind „distilarea” la scară industrială (o tehnică de copiere/transfer de capabilități între modele) de către companii chineze.
Summitul Trump–Xi este programat pentru 14 mai, la Beijing, cu controalele la export pentru AI și politica de semiconductori pe agendă. Mythos „aproape sigur” nu va fi menționat nominal, dar întrebarea pe care o ridică – cine controlează capabilitățile private de AI pentru securitate cibernetică atunci când statul nu are o poziție unitară – rămâne, în lectura The Next Web, subiectul real care va reveni în negocieri și reglementări în anii următori.
Recomandate
Directorul de securitate al Google a demisionat în semn de protest față de noile contracte de inteligență artificială cu armata SUA , un episod care reaprinde tensiunile interne legate de utilizarea tehnologiei companiei în proiecte militare, potrivit Android Headlines . Demisia vine pe fondul extinderii colaborării Google cu Pentagonul pe zona de inteligență artificială, iar semnalul transmis este unul operațional: astfel de proiecte pot genera fricțiuni în echipele tehnice și de securitate, exact în momentul în care companiile mari încearcă să-și monetizeze rapid capabilitățile de IA inclusiv prin contracte guvernamentale. Ce a declanșat plecarea Conform publicației, decizia directorului de securitate este legată direct de „noi contracte” ale Google pentru IA în zona militară. Materialul descrie demisia ca un protest față de această direcție, sugerând o opoziție internă față de implicarea companiei în proiecte care pot avea utilizări de apărare. Android Headlines nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre valoarea contractelor, numele proiectelor sau calendarul exact al acordurilor. De ce contează pentru Google, dincolo de un caz individual Plecarea unui executiv din zona de securitate are potențial să afecteze: continuitatea deciziilor de securitate (priorități, politici, procese) într-o perioadă în care IA devine infrastructură critică; capacitatea de a gestiona riscurile reputaționale și interne asociate contractelor militare, inclusiv prin retenția de personal; viteza de execuție în proiecte sensibile, unde aprobările și controalele de securitate sunt, de regulă, mai stricte. Ce urmează În lipsa unor informații suplimentare în material despre succesiune sau reacția oficială a companiei, rămâne de văzut dacă Google va face o numire rapidă pe zona de securitate și dacă va ajusta modul în care comunică și guvernează intern proiectele de inteligență artificială cu utilizare militară. [...]
Restricțiile de export impuse de SUA au forțat Anthropic să oprească accesul la cele mai avansate modele pentru utilizatori străini , iar Comisia Europeană evaluează acum impactul asupra utilizatorilor din UE și avertizează că măsurile de acest tip nu ar trebui să ducă la discriminarea partenerilor, potrivit IT Home . Miza pentru Europa este una operațională și de politică tehnologică: dacă accesul la modele de vârf devine volatil din cauza deciziilor de securitate națională ale SUA, companiile și instituțiile europene pot rămâne fără instrumente critice, inclusiv în zona de apărare cibernetică, în timp ce UE își reiterează obiectivul de „autonomie tehnologică”. Ce s-a întâmplat: Anthropic a „dezactivat brusc” modelele de top pentru toți utilizatorii Materialul citează Reuters, care relatează că Anthropic a anunțat vineri că, la cererea guvernului american și invocând motive de securitate națională, trebuie să oprească accesul „pentru persoane străine” la modelele sale de inteligență artificială Mythos 5 și Fable 5. În acest context, compania ar urma să „dezactiveze brusc” cele mai avansate modele ale sale pentru utilizatori, ceea ce ridică întrebări despre continuitatea accesului la astfel de servicii în afara SUA. Reacția Comisiei Europene: evaluare de impact și avertisment privind nediscriminarea Comisia Europeană a transmis, duminică (ora locală), că analizează efectele reale ale directivei americane de control al exporturilor care vizează Anthropic. În același timp, executivul european a insistat că măsurile de acest tip nu ar trebui să fie discriminatorii față de parteneri. Purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a argumentat că noile modele de înaltă performanță pot aduce beneficii, inclusiv pentru apărarea cibernetică, dar vin și cu riscuri serioase de securitate cibernetică ce trebuie gestionate. „Considerăm că măsurile de urgență adoptate în aceste circumstanțe nu ar trebui să discrimineze partenerii.” De ce contează pentru UE: dependență de furnizori externi și „autonomie tehnologică” Regnier a mai spus că episodul „arată încă o dată” nevoia ca Europa să-și întărească autonomia tehnologică și că instituțiile europene evaluează îndeaproape ce efecte concrete va avea situația asupra utilizatorilor de servicii din Europa. În acest moment, Comisia nu detaliază ce măsuri ar putea urma, ci indică faptul că analiza este în desfășurare și vizează impactul practic asupra utilizatorilor din UE. [...]
Șefa FMI avertizează că modelele avansate de IA pot deveni o vulnerabilitate sistemică pentru finanțe , iar statele ar trebui să-și bugeteze explicit costurile de securitate cibernetică asociate, potrivit The Next Web . Kristalina Georgieva a spus la Bruxelles că modele de tip „Mythos” (menționat ca exemplu de model de vârf) „pot fi folosite pentru a distruge sistemul financiar” dacă ajung „în mâinile greșite”. Georgieva a argumentat că aceleași capacități care permit acestor modele să identifice vulnerabilități de securitate cibernetică „cu o viteză și la o scară de neimaginat până acum” pot fi transformate în arme. În acest context, ea a cerut ca țările să aibă „toate elementele de securitate cibernetică” și a insistat pe cooperare între state bogate și sărace, dar și între sectorul public și cel privat. Costul „peticirii” și problema spațiului fiscal Un punct practic al mesajului FMI este că apărarea costă și trebuie finanțată: Georgieva le-a cerut guvernelor să includă în bugete securitatea cibernetică legată de IA, avertizând că „peticirea costă bani” și că statele trebuie să se asigure că au „spațiu fiscal” (adică marjă bugetară) pentru aceste cheltuieli. Ea a mai spus că sistemul financiar global este prea interconectat pentru a tolera „verigi slabe”, sugerând că o vulnerabilitate majoră va fi exploatată inevitabil. Regulatorii reacționează, dar accesul la modele rămâne o problemă Avertismentul vine pe fondul unei mobilizări a băncilor centrale și a autorităților de reglementare, care „se grăbesc” să răspundă riscurilor asociate modelului Mythos. În material sunt menționate mai multe reacții: Rezerva Federală a SUA (Fed) și Trezoreria au convocat directori executivi ai băncilor; Banca Centrală Europeană (BCE) derulează exerciții de securitate cibernetică; miniștrii de finanțe din zona euro au cerut acces la Mythos, după ce au constatat că nicio instituție a UE nu poate vedea ce vulnerabilități identifică modelul; Japonia, Australia și Regatul Unit au solicitat informări. Și un risc de piață: boom-ul investițiilor în IA ar putea deveni bust Separat de riscul operațional (atacuri și vulnerabilități), Georgieva a semnalat și un risc economic: entuziasmul investițional din jurul IA ar putea să se transforme într-o corecție severă. Ea a descris scenariul drept „probabilitate scăzută, impact foarte mare”. În același timp, FMI își prezintă evaluarea anuală pentru zona euro, unde perspectiva s-a deteriorat: instituția proiectează creștere de 0,9% în 2026 și inflație de 2,8%. În acest cadru, cererea de a găsi bani în plus pentru securitate cibernetică legată de IA devine, implicit, mai greu de susținut politic și bugetar. [...]
Anthropic încearcă să deblocheze relația cu Casa Albă după ce un ordin federal i-a scos temporar din funcțiune modelele avansate , iar conducerea companiei ar fi ajuns la Washington, D.C., pentru a negocia cu administrația Trump, potrivit Gizmodo . Miza este una de reglementare: un ordin de control al exporturilor ar fi forțat compania să dezactiveze accesul la unele modele, pe fondul unor îngrijorări de securitate națională. Informația este atribuită de Gizmodo unei „surse apropiate” companiei, iar detaliile despre discuțiile de la Washington provin din relatarea Axios , citată în material. Nu este clar ce formă ar putea lua un eventual acord și nici dacă modelele vor fi repuse rapid în funcțiune. Ce a declanșat intervenția federală Potrivit articolului, vineri Anthropic a dezactivat „cele mai valoroase” modele avansate după ce guvernul federal a emis un ordin de control al exporturilor care ar fi impus ca acestea să nu poată fi folosite de persoane care nu sunt cetățeni americani. Modelele menționate sunt Claude Fable 5 și Claude Mythos 5, descrise ca făcând parte dintr-o categorie „Mythos-class”, construită pe aceeași tehnologie de bază ca „Claude Mythos Preview”, un model anunțat în aprilie și considerat atunci prea puternic pentru a fi lansat, din cauza riscului de abuz și a potențialului impact asupra securității cibernetice globale. „Jailbreak”-uri și presiunea asupra companiei Gizmodo notează că Fable 5 și Mythos 5 ar fi fost versiuni „îmblânzite”, cu „bariere” (măsuri tehnice de limitare a comportamentului) menite să reducă riscurile. Totuși, ele ar fi fost disponibile public doar pentru scurt timp, de marți până vineri seara, în conturile Claude plătite, pe fondul unor alerte privind posibile „jailbreak”-uri — adică metode de ocolire a restricțiilor impuse modelului. Cronologia exactă rămâne neclară, însă materialul indică mai multe elemente care ar fi atras atenția Casei Albe: Amazon ar fi fost printre companiile care au semnalat presupuse vulnerabilități, potrivit unor relatări Axios menționate de Gizmodo; Axios ar fi relatat că, joi seara și vineri dimineața, Amazon și alte cinci companii ar fi informat Casa Albă că au demonstrat capacitatea de a realiza astfel de „jailbreak”-uri; Semafor, citat separat, ar fi scris că administrația ar fi fost îngrijorată și de posibilitatea ca „un grup legat de China” să fi obținut acces la un model din clasa Mythos, deși Semafor notează că Anthropic nu permite accesul la modelele sale din China. Ultimatumul de 90 de minute și acuzația de „amenințare la adresa securității naționale” Potrivit Axios, citat de Gizmodo, Anthropic ar fi primit vineri după-amiază un apel de la Casa Albă în care i s-ar fi transmis că menținerea online a Fable 5 și Mythos 5 reprezintă o „amenințare la adresa securității naționale” (fără detalii publice) și că firma are 90 de minute să le dezactiveze. Ordinul de control al exporturilor ar fi fost transmis ulterior printr-o scrisoare, iar modelele au fost scoase din funcțiune la câteva ore după aceea. Axios mai susține, conform articolului, că administrația Trump ar fi fost nemulțumită de modul în care Anthropic a gestionat plângerea legată de „jailbreak”-uri, compania fiind acuzată că nu ar fi „angajat” discuția „într-un mod serios”. În acest context, deplasarea conducerii la Washington sugerează o escaladare a presiunii de reglementare asupra companiilor de inteligență artificială: accesul la modele de vârf poate fi limitat rapid prin instrumente de tip control al exporturilor, cu efect direct asupra produselor comerciale și a utilizatorilor plătitori. [...]
Blocarea accesului la cele mai avansate modele Anthropic pentru utilizatorii non-americani ridică un risc operațional direct pentru companiile și instituțiile europene , care pot rămâne „deconectate peste noapte” de la tehnologii critice, arată HotNews . Decizia, cerută printr-o directivă a Guvernului SUA privind controlul exporturilor, a declanșat în Europa o nouă rundă de apeluri pentru „suveranitate tehnologică” și investiții accelerate în capacități locale. Anthropic a anunțat că va „dezactiva brusc” accesul la modelele Fable 5 și Mythos 5 pentru „toți cetățenii străini”, inclusiv pentru propriii angajați care nu sunt cetățeni americani. Compania spune că nu i-au fost oferite detalii concrete despre motivele invocate de autoritățile americane, legate de securitatea națională, potrivit Reuters (citat de HotNews). De ce contează pentru Europa: dependență tehnologică și întreruperi imediate Reacțiile politice din Europa, relatate de Euronews și Euractiv , pun accent pe vulnerabilitatea practică a economiilor care se bazează pe modele de inteligență artificială controlate din afara UE. Mesajul recurent: dacă accesul poate fi oprit administrativ, planurile de digitalizare, cercetare și proiectele-pilot din sănătate sau industrie pot fi blocate fără preaviz. În Marea Britanie, deputatul Al Carns a descris efectul imediat al deciziei asupra utilizării: cercetători, companii și spitale ar fi testat sau folosit modelul în proiecte-pilot înainte de suspendare. Comisia Europeană : „nevoia Europei de suveranitate tehnologică” Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru Euractiv că măsura Washingtonului „subliniază și mai clar nevoia Europei de suveranitate tehnologică”, adăugând că modelele respective ridică probleme serioase de securitate cibernetică. Comisia susține că legislația UE privind inteligența artificială și securitatea cibernetică oferă deja o bază pentru protecție și spune că poartă discuții cu „aliații” despre aceste modele, în paralel cu pregătirea unui plan de acțiune privind securitatea cibernetică și inteligența artificială. „Continuăm discuțiile cu aliații noștri în privința acestor modele. Este în interesul nostru comun să gestionăm aceste riscuri și să consolidăm securitatea cibernetică.” Presiune politică pentru investiții și alternative europene În Parlamentul European, eurodeputata finlandeză Aura Salla a cerut ca „suveranitatea tehnologică europeană” să devină realitate, iar europarlamentarul german Sergey Lagodinsky a cerut ca Europa să solicite acces la aceste modele și ca liderii europeni să discute urgent subiectul. În Franța, tema a intrat în discursul politic intern, pe fondul pregătirilor pentru prezidențialele din 2027. Gabriel Attal a spus că „războiul inteligenței artificiale a început deja”, iar Bruno Retailleau a avertizat că dependența tehnologică poate duce la o „deconectare peste noapte” și a cerut „reînarmarea” puterii tehnologice. Jordan Bardella a cerut accelerarea sprijinului pentru Mistral AI și pentru ecosistemul local de inteligență artificială. Expertul independent în securitate cibernetică Lukasz Olejnik a rezumat miza în termeni de cost al întârzierii: „Europa vede acest risc de ani de zile. Acesta nu mai este un semnal de alarmă. Este nota de plată pentru ignorarea lui.” Ce urmează Din informațiile citate, Comisia Europeană își leagă răspunsul de două direcții: discuții cu partenerii externi despre gestionarea riscurilor și accelerarea capacităților interne (centre de date, cipuri și inteligență artificială), după un pachet de măsuri prezentat la începutul lunii iunie. Rămâne neclar, din datele disponibile, cât va dura suspendarea accesului și în ce condiții ar putea fi reluată. [...]
Decizia SUA de a opri accesul străinilor la cele mai noi modele Anthropic ridică un risc operațional direct pentru companiile europene care se bazează pe AI americană , într-un moment în care UE încearcă să-și accelereze „suveranitatea tehnologică”, potrivit Politico . Departamentul Comerțului din SUA a ordonat vineri ca Anthropic să taie accesul cetățenilor non-americani la cele mai recente modele ale companiei. Anthropic a suspendat apoi accesul pentru toată lumea, inclusiv pentru cetățenii americani. Pentru Europa, episodul este prezentat ca prima situație în care Washingtonul „a tras efectiv ștecherul” la accesul europenilor la o tehnologie de vârf din SUA. Conceptul unui „kill switch” (un mecanism de oprire rapidă a accesului) – discutat până acum mai degrabă ca risc teoretic – devine astfel un exemplu concret de vulnerabilitate: dependența de modele AI și infrastructură controlate din afara UE poate întrerupe peste noapte produse, procese și servicii care au integrat aceste modele. Reacția politică: presiune pentru modele europene și capacitate de calcul În acest context, mai mulți politicieni europeni au cerut accelerarea dezvoltării de modele AI „de frontieră” (cele mai avansate, comparabile cu liderii globali) în Europa, pentru a evita rămânerea în urmă. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a spus că situația Anthropic „subliniază și mai mult nevoia Europei de suveranitate tehnologică”. Mesajul a fost reluat de eurodeputați din mai multe țări, care au avertizat că Europa nu își poate construi „stiva tehnologică” pe un acces ce poate fi oprit unilateral de un guvern străin. Mistral și finanțarea: „campionul” european intră în prim-plan O parte din reacții s-au concentrat pe Mistral, companie franceză văzută drept cel mai credibil concurent european în AI. Politico notează că Mistral ar fi în discuții pentru o rundă de finanțare de 3 miliarde euro (aprox. 15 miliarde lei), la o evaluare de 20 miliarde euro (aprox. 100 miliarde lei). Ce urmează: o săptămână de decizii și semnale politice Subiectul intră pe agenda mai multor reuniuni din zilele următoare, care pot influența direcția investițiilor și a politicilor publice: luni–miercuri: întâlnirea liderilor G7 în Franța; marți: dezbatere în Parlamentul European despre planurile Comisiei privind suveranitatea tehnologică; spre finalul săptămânii: reuniune a liderilor UE la Bruxelles. În paralel, o altă temă recurentă în reacțiile politice este nevoia de capacitate de calcul (resurse hardware pentru antrenarea modelelor avansate). Un eurodeputat german a cerut ca Bruxelles-ul să trateze mai serios planul de a construi mai multe „gigafabrici AI” – centre mari de calcul dedicate antrenării modelelor – iar o propunere separată vizează asocierea cu „puteri de mijloc” (precum Canada, Australia, Singapore și Regatul Unit) pentru a agrega resurse de calcul într-un consorțiu. [...]
