Știri
Știri din categoria Infrastructură
Așternerea primului strat de asfalt experimental pe A8 indică intrarea proiectului într-o etapă cu impact direct asupra calendarului de execuție, pe secțiunea Târgu Mureș – Miercurea Nirajului, un contract de 2,46 miliarde lei (fără TVA), potrivit Economica.
Informația apare într-o postare pe LinkedIn a inginerului structurist Fikret Tanoğlu, care afirmă că Nurol Construction „a finalizat producția de asfalt experimental” pentru proiectul autostrăzii TMM1 (Târgu Mureș – Miercurea Nirajului). Postarea este disponibilă aici.
Același inginer anunța la începutul lunii aprilie că Nurol ajunsese la un stadiu fizic de peste 40% pe secțiunea I Târgu Mureș – Miercurea Nirajului din Autostrada A8 Târgu Mureș – Târgu Neamț (detalii, în materialul Economica despre „40%”, aici).
Anterior, în martie, un alt inginer Nurol indica faptul că în aprilie ar fi urmat să înceapă lucrările de asfaltare pe același tronson, iar la acel moment stadiul fizic era de 34% (context, în materialul Economica despre asfaltare, aici).
Secțiunea 1 Târgu Mureș – Miercurea Nirajului este al treilea mare șantier de infrastructură rutieră deschis de Nurol în România, iar contractul are o valoare de 2,46 miliarde lei (fără TVA).
Compania a mai construit în România:
A8 (Autostrada Unirii) va avea o lungime de aproximativ 304 km și este formată din secțiunile Târgu Mureș – Târgu Neamț și Târgu Neamț – Iași – Ungheni.
Recomandate
Contractul pentru tronsonul A8 până la Podul peste Prut poate intra în faza de semnare , după ce Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) a respins pe fond cele două contestații depuse după atribuirea lucrărilor, potrivit Economica . Decizia deblocării procedurii contează operațional: reduce riscul de întârziere administrativă pentru un segment cu rol de conexiune la frontieră. Contestațiile fuseseră depuse de companiile Concelex și Construcții Erbașu, conform Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) . Calendarul contractului și segmentul prioritizat Durata de realizare a contractului este de 46 de luni, din care 10 luni sunt alocate proiectării și 36 de luni execuției. În cadrul proiectului a fost prioritizat segmentul de autostradă de 2,77 km dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, pentru care sunt menționate „lucrări avansate”. Ce include tronsonul 4 (DN 24 Iași – Vamă) Tronsonul 4 are 15,5 km, iar pe traseu sunt prevăzute următoarele lucrări: 14 poduri și pasaje; 2 tunele (tunelul de la km 83 are 1.760 metri); 2 noduri rutiere: un nod „de perspectivă” pentru legătura cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași și nodul Golăiești. CNIR a transmis, într-o postare pe pagina sa de Facebook ( CNIR ), că A8 este văzută și ca o oportunitate de apropiere a României de Europa, inclusiv „dincolo de granițele UE”. [...]
România nu pierde finanțarea europeană prin SAFE pentru loturile restante din A7 și A8 , deși termenul-limită de 31 mai pentru semnarea contractelor a fost depășit, pentru că proiectele sunt încadrate ca transfrontaliere, potrivit Adevărul . Interpretarea Ministerului Transporturilor este că, în acest caz, regulamentul permite semnarea contractelor și după 31 mai. Întârzierea vizează trei dintre cele nouă loturi finanțate prin SAFE, pentru care contractele nu sunt încă semnate, pe fondul contestațiilor și al unor condiții administrative suplimentare. Secretarul de stat Horațiu Cosma a explicat că segmentele incluse de România în SAFE au extensii în Republica Moldova și Ucraina, ceea ce le plasează în categoria achizițiilor comune/proiectelor realizate în parteneriat între state, tratate diferit de Comisia Europeană. De ce nu se aplică „strict” termenul de 31 mai Regulamentul SAFE prevede, „în principiu”, încheierea contractelor până la 31 mai; altfel, statele membre ar trebui să recurgă la achiziții comune la nivel european. În cazul loturilor A7 și A8 prinse de România în SAFE, Ministerul Transporturilor susține că statutul transfrontalier (cu porțiuni de autostradă în Republica Moldova și un segment de drum modernizat în Ucraina, „la pachet” cu proiectul din România) face posibilă semnarea contractelor și după termen. „Sectoarele [...] sunt considerate de Comisie o achiziție comună, un proiect realizat în parteneriat de mai multe state. Iar pe regulamentul SAFE, asta se încadrează la posibilitatea de a semna contracte și după 31 mai”, a declarat Horațiu Cosma. Ce loturi sunt încă blocate și ce urmează Pe A8, două loturi sunt în contestații: Târgu Frumos – Lețcani (28,6 km) , câștigat de Danlin XXL, contestat de Strabag și Makyiol; Iași – Ungheni (15,5 km) , atribuit asocierii Itinera SPA (lider) – ICM S.P.A. – Saipem S.P.A., contestat de Concelex și Construcții Erbașu. Pe A7, lotul Bălcăuți – Siret (12,7 km) urmează să fie contractat de CNAIR cu asocierea FAR Foundation SRL – Automagistral Pivden SRL – Lincor Trans, după ce CNSC a respins contestațiile MIS Grup și Concelex, însă semnarea depinde și de finalizarea unui acord cu Ucraina pentru componenta transfrontalieră din zona Siret, potrivit oficialului din Ministerul Transporturilor. În privința calendarului, Horațiu Cosma a indicat că sunt așteptate deciziile CNSC pentru loturile Târgu Frumos – Lețcani și Iași – Ungheni , iar după acestea contractele ar urma să fie semnate „imediat”. Prioritizarea devine critică, pentru că SAFE nu acoperă tot necesarul Un element important pentru implementare este că finanțarea prin SAFE nu acoperă integral necesarul pentru cele nouă loturi. În acest context, președintele Asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, susține că autoritățile ar trebui să prioritizeze segmentele cu impact economic și de trafic mai mare, în special legătura Iașiului la A7 prin tronsonul Pașcani – Lețcani . „Cea mai importantă bucată din A8 este legarea Iașiului de A7 prin tronsonul Pașcani–Lețcani. Este, de departe, segmentul cu cel mai mare impact economic și de trafic”, a spus Ionuț Ciurea. [...]
Administrația Națională „Apele Române ” pune în joc 1,5 milioane de euro pentru reamenajarea plajei din Mamaia , printr-un proiect care mizează pe infrastructură de acces și utilități, nu doar pe estetică, potrivit Libertatea . Miza economică și operațională este ridicată: planul vizează transformarea plajei într-un spațiu funcțional pentru fluxuri mari de turiști, cu intervenții care cer avize urbanistice și proiectare tehnică înainte de execuție. Proiectul câștigător a fost desemnat în urma concursului internațional „Litoral. Mamaia, Constanța”, derulat între 23 iunie și 18 septembrie 2023, la care au participat 19 proiecte din România, Elveția, Spania și Norvegia. Soluția aleasă aparține asocierii dintre Studio 82 SRL și Vlad Sebastian Rusu Birou Individual de Arhitectură; informațiile au fost relatate de News.ro, citat de publicație. Ce se schimbă pe plajă: accent pe acces, utilități și intervenții de urgență Planul anunțat de ANAR are ca element central accesibilitatea, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități. În plus, proiectul include o serie de dotări și amenajări cu rol practic, care țin de operarea plajei: locuri de joacă pentru copii; puncte și zone pentru prim-ajutor; spații dedicate echipelor de intervenție (de exemplu, salvamari și ambulanțe); racordare la rețele de utilități publice: apă, canalizare și energie electrică; sisteme de colectare selectivă a deșeurilor; spații verzi gândite ca „barieră naturală” între plajă și zonele construite. Juriul a motivat alegerea prin „claritatea viziunii de ansamblu” și coerența masterplanului, iar, potrivit News.ro, proiectul a primit nota maximă pentru integrarea vegetației existente și pentru atenția la stabilitatea solului și cerințe reduse de întreținere. Ce urmează: PUZ, studiu de fezabilitate și proiectare înainte de execuție Implementarea este prezentată ca un proces în mai multe etape, cu pași administrativi și tehnici care pot influența calendarul. Conform informațiilor ANAR, echipa câștigătoare trebuie să predea conceptul general și să detalieze soluția, după care urmează elaborarea și avizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) de către Consiliul Local Constanța. Abia ulterior sunt prevăzute documentațiile tehnice: studiu de fezabilitate, actele pentru obținerea autorizațiilor de construire și proiectul tehnic de execuție. Proiectantul ar urma să asigure și asistență tehnică pe durata implementării, până la recepția finală. 1,5 milioane de euro, fără TVA: premiul concursului Câștigătorii concursului vor primi un premiu de 1,5 milioane de euro, fără TVA (aprox. 7,5 milioane lei), sumă prezentată ca o premieră pentru ANAR în contextul organizării unui concurs internațional de acest tip. În lipsa unor date suplimentare în material despre bugetul total al lucrărilor sau despre un termen de finalizare, rămâne de urmărit în ce ritm vor avansa etapele de urbanism și proiectare, care condiționează trecerea la execuție. [...]
Lotul Margina–Holdea de pe A1 Lugoj–Deva a trecut de 65% execuție, iar deschiderea traficului este estimată pentru prima parte din 2027 , pe fondul unei mobilizări de peste 900 de muncitori și aproximativ 300 de utilaje, potrivit Economedia . Miza operațională este eliminarea ultimului „gol” major de pe coridorul A1, care ar permite circulația neîntreruptă pe autostradă de la Boița la Nădlac, pe peste 360 km. Constructorul român UMB și partenerul bosniac EuroAsfalt lucrează pe secțiunea Margina (Timiș) – Holdea (Hunedoara), unde sunt prevăzute două tuneluri. Secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma afirmă că pe șantier lucrează echipe mixte, inclusiv români întorși din proiecte de tuneluri din America de Sud, alături de bosniaci și sârbi. Tunelurile: unde sunt lucrările și ce urmează Pe tunelul scurt (aprox. 400 m), excavarea este finalizată integral, iar în prezent se execută ultimii metri din căptușeala finală din beton. La tunelul lung (aproape 2 km), lucrările se desfășoară simultan din 8 fronturi. Conform informațiilor transmise de Cosma, pe una dintre galerii au mai rămas de excavat aproximativ 250 m, iar pe cealaltă circa 500 m. În zonele deja excavate au început lucrările de hidroizolație, armare și betonare finală, urmând apoi instalațiile (ventilație, iluminat, alimentare cu apă, comunicații și securitate la incendiu) și conectarea celor două tuburi prin galerii de evacuare și intervenție, rutiere și pietonale. Ritmul mediu indicat este de aproape 10 metri pe zi, iar secretarul de stat estimează străpungerea primei galerii în această vară și a celei de-a doua la începutul toamnei. Producția de grinzi și asfaltarea: reperele din vară În următoarea lună ar urma să ajungă baza de producție pentru grinzile de beton necesare podurilor, unde vor fi fabricate peste 300 de grinzi de 40 m lungime și 80 de tone fiecare. Totodată, asfaltarea ar urma să înceapă în prima parte a lunii iulie, potrivit aceleiași surse. De ce contează: continuitate pe A1 și presiune pe finanțare Odată cu inaugurarea tronsonului Margina–Holdea, șoferii ar putea circula neîntrerupt pe autostradă de la Boița la Nădlac, pe o distanță de peste 360 km. Cosma mai spune că obiectivul pe termen scurt este creșterea ritmului de execuție pe parcursul verii, plata rapidă a facturilor către constructori și îndeplinirea unui jalon PNRR aflat în renegociere cu Comisia Europeană, pentru atragerea integrală a finanțării europene disponibile. Context: ce mai lipsește din Lugoj–Deva Tronsonul Deva–Lugoj are 99,50 km, iar, potrivit datelor citate de Economedia din 130km.ro , loturile 1, 3 și 4 sunt deschise, la fel și 15,08 km din lotul 2; segmentul Margina–Holdea (13,52 km) este în execuție. Economedia notează și termenele istorice de deschidere pentru segmentele deja date în trafic, iar pentru Margina–Holdea apare mențiunea „2026”, însă estimarea actuală comunicată de secretarul de stat indică „prima parte din 2027” pentru deschiderea circulației. [...]
Tunelurile de pe A1 Lugoj–Deva intră în faza care decide termenul de deschidere , după ce pe una dintre galeriile tunelului lung (aproape 2 km) au mai rămas de excavat circa 250 de metri, iar pe cealaltă aproximativ 500 de metri, potrivit Economica . Miza este direct operațională: finalizarea străpungerilor și trecerea la lucrările de echipare (ventilație, iluminat, siguranță) condiționează estimarea de deschidere a circulației în prima parte a lui 2027. Pe șantierul secțiunii Margina–Holdea sunt mobilizați peste 900 de muncitori și aproximativ 300 de utilaje, iar în tunelul lung se lucrează simultan din opt fronturi, cu un avans mediu de aproape 10 metri pe zi, conform declarațiilor secretarului de stat Horațiu Cosma (Ministerul Transporturilor), care a publicat informațiile pe Facebook. Unde este „blocajul” și ce s-a terminat deja Punctul central al proiectului îl reprezintă cele două tuneluri forate, amplasate pe un coridor ecologic între Carpații Occidentali și cei Meridionali. Tunelul scurt (aprox. 400 m): excavarea este finalizată integral, iar constructorii sunt la ultimii metri din căptușeala finală din beton. Tunelul lung (aproape 2 km): pe una dintre galerii mai sunt de excavat aprox. 250 m, iar pe cealaltă aprox. 500 m; se lucrează din 8 fronturi. Cosma estimează străpungerea primei galerii „în această vară”, iar a celei de-a doua „la începutul toamnei”. Ce urmează după străpungere: echiparea tunelurilor și lucrările conexe În zonele deja excavate au început lucrările de hidroizolație, armare și betonare finală, iar „cămașa” finală va avansa din ambele capete ale ambelor fire ale tunelului mare. După finalizarea structurii, urmează instalarea sistemelor esențiale pentru exploatare: ventilație; iluminat; alimentare cu apă; comunicații; securitate la incendiu. Cele două tuburi vor fi conectate prin galerii de evacuare și intervenție, atât rutiere, cât și pietonale, pentru a respecta standardele europene de siguranță. Termen, finanțare și dimensiunea proiectului Oficialul de la Transporturi afirmă că obiectivul imediat este creșterea ritmului de execuție pe timpul verii, plata rapidă a facturilor către constructori și îndeplinirea unui jalon PNRR aflat în renegociere cu Comisia Europeană, pentru a atrage integral finanțarea europeană disponibilă. Datele prezentate pentru A1 Lugoj–Deva, secțiunea Margina–Holdea: stadiu fizic: peste 65%; finanțare: prin PNRR; lungime secțiune: 9,13 km. Contractul pentru secțiunea lipsă are o valoare de 1,82 miliarde lei (fără TVA) . După deschiderea circulației, ar urma să se poată circula continuu pe autostradă pe o distanță de peste 360 km, de la Boița la Nădlac, eliminând unul dintre cele mai aglomerate și dificile sectoare de drum național, conform aceleiași surse. [...]
Norvegia a deblocat o investiție de 8,6 miliarde coroane în tunelul Stad , menit să reducă riscurile și întârzierile dintr-o zonă maritimă cu furtuni frecvente , proiect care ar urma să intre în execuție în 2027 și să fie finalizat în jurul anului 2032, potrivit PiataAuto . Tunelul este proiectat pentru nave oceanice și vizează ocolirea mării Stad, descrisă ca una dintre cele mai dificile zone de navigație, cu o medie de circa 100 de zile de furtuni pe an. Un proiect scump, readus la viață după inflație și dispute politice Parlamentul norvegian acordase o aprobare inițială în 2021, cu un buget de 4,09 miliarde de coroane (circa 400 milioane euro, aprox. 2,0 miliarde lei). Inflația din 2022 a dus la recalcularea costurilor la 5,4 miliarde de coroane, iar proiectul a fost suspendat și repus sub semnul întrebării. În iunie 2026, proiectul a primit o „nouă aprobare surpriză”, cu bugetul urcat la 8,6 miliarde de coroane, echivalentul a aproximativ 775 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei), deși – potrivit sursei – guvernul ar fi avut o poziție de anulare pe motiv de costuri și beneficii considerate insuficiente. Odată cu aprobarea, urmează semnarea contractelor și demararea lucrărilor. De ce tunelul Stad e o lucrare atipică: nu lungimea, ci gabaritul Tunelul Stad nu este remarcabil prin lungime, ci prin dimensiunile necesare pentru a permite trecerea navelor. Conform datelor din articol: lungime: 1.700 metri (2.200 metri cu tot cu portalurile de intrare/ieșire); lățime: 36 metri; înălțime: 50 metri, din care 13–17 metri sub apă, iar 33–37 metri reprezintă garda de la suprafața apei până la tavan. Aceste dimensiuni fac improprie utilizarea TBM (mașină de forat tuneluri), soluția uzuală la tuneluri rutiere sau feroviare. În schimb, execuția ar urma să se facă prin detonări controlate, cu evacuarea a peste 3 milioane metri cubi de rocă (care, după detonare, ar ajunge la circa 5,4 milioane metri cubi), echivalentul a aproximativ 750.000 de încărcături de camioane, potrivit estimărilor citate. Impact operațional: rută mai sigură și mai predictibilă pentru nave Rolul tunelului este să ofere o cale „scurtă și sigură” de navigare, ca alternativă la ocolirea peninsulei prin marea Stad, zonă asociată cu condiții periculoase și schimbări meteo spontane. Autorii proiectului susțin că tunelul ar crește siguranța și ar reduce emisiile de CO2 în regiune, prin scurtarea rutelor și diminuarea timpilor de așteptare pentru ferestre meteo favorabile. Durata construcției este estimată la aproximativ 5 ani, cu lucrări care ar urma să înceapă în 2027 și să se încheie către 2032. Sursa notează că termenul ar fi posibil datorită planificării îndelungate, proiectul fiind discutat și rafinat în etape încă din secolul al XIX-lea, cu un studiu de fezabilitate demarat în 1985. [...]
