Știri
Știri din categoria Infrastructură

România semnează primul contract finanțat prin SAFE pentru A7 Pașcani–Suceava, un proiect de 62 km estimat să reducă presiunea pe buget potrivit Digi24, care citează un comunicat al Guvernului și declarații ale premierului Ilie Bolojan.
Contractele vizează proiectarea și execuția a două loturi din tronsonul Pașcani–Suceava, parte a Autostrăzii A7, cu o valoare totală de aproximativ 6 miliarde de lei. Premierul a spus că este „primul contract pentru România finanțat prin Programul SAFE”, un program european care susține investiții în infrastructură cu rol dual, civil și militar.
„Este primul contract pentru România finanțat prin Programul SAFE, un program european care susține investiții în infrastructură cu rol dual, civil și militar. Această finanțare permite continuarea proiectelor mari de infrastructură, în condițiile în care presiunea pe bugetele existente este ridicată.”
Conform detaliilor transmise de Guvern, tronsonul are 62 de kilometri și este împărțit în două loturi. Contractul a fost câștigat de Asocierea SA&PE CONSTRUCT S.R.L. (lider) – SPEDITION UMB S.R.L. – TEHNOSTRADE S.R.L., cu o durată totală de 30 de luni, din care 6 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție.
Datele comunicate indică următoarele valori (fără TVA):
Circulația „ar putea fi deschisă” în cursul anului 2029, potrivit aceleiași surse.
Mesajul central al Guvernului este că finanțarea prin SAFE ar permite continuarea proiectelor mari de infrastructură într-un context de „presiune ridicată” asupra bugetelor existente. În plus, premierul a legat proiectul de miza economică pentru regiunea Nord-Est, unde conectivitatea este prezentată ca o condiție pentru mobilitate și investiții, inclusiv prin legătura Pașcani–Suceava și mai departe către Siret și Ungheni.
Recomandate

Lucrările pe lotul 1 al Autostrăzii A7 Bacău–Pașcani au ajuns la 71,70% , iar șantierul rămâne activ chiar și pe ploaie, cu intervenții concentrate pe noduri rutiere și pe elemente care pregătesc deschiderea traficului, potrivit Economica , care citează Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași . Pe teren, constructorul este mobilizat pentru lucrări la amenajarea nodurilor rutiere Filipești și Secuienii Noi. În zona nodului rutier Onișcani, echipele lucrează la structuri și la amenajarea bretelelor rutiere, conform informațiilor transmise de DRDP Iași. Ce lucrări sunt în execuție în această etapă În paralel cu intervențiile din noduri, pe lot se desfășoară și lucrări specifice fazei de echipare și siguranță rutieră: montare panouri fonoabsorbante; montare parapet de protecție; aplicare marcaje rutiere; montare sisteme ITS (sisteme inteligente de transport, pentru monitorizare și management al traficului). Date-cheie despre contract și finanțare Lotul 1 Săucești – Trifești are 30,30 km, iar contractul a fost semnat la 15.02.2023. Antreprenorul este asocierea S.C. Spedition UMB S.R.L. – S.C. SA&PE Construct S.R.L. – S.C. Tehnostrade S.R.L. Finanțarea este asigurată din fonduri europene, iar stadiul fizic raportat este de 71,70%. [...]

Tronsonul Bacău–Pașcani de pe A7 intră în faza finală de execuție , după o mobilizare „record” de circa 5.500 de muncitori în șantier, ceea ce ar pune „cel puțin 50 de kilometri” pe traiectoria unei inaugurări în acest an, potrivit Economedia , care citează declarațiile secretarului de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu . Miza operațională este accelerarea livrării efective a unor segmente continue de autostradă, într-un proiect unde ritmul de șantier și capacitatea de a închide rapid lucrările „de finisaj” (siguranță rutieră, semnalizare, sisteme inteligente de transport) devin decisive pentru deschiderea traficului. Ce loturi sunt vizate și ce stadii de execuție sunt raportate Conform informațiilor prezentate, „linia dreaptă” pentru inaugurare vizează cel puțin primele două loturi ale tronsonului Bacău–Pașcani: Lotul 1 Săucești – Trifești (30,3 km) : a depășit 70% stadiu fizic de execuție; Lotul 2 Trifești – Gherăești (18,9 km) : se apropie de 70% . Separat, pe lotul 3 Mircești – Pașcani (28,09 km) lucrările continuă, iar stadiul fizic a ajuns la 54,6% . Pentru acest lot, finanțarea este asigurată din fonduri europene, potrivit aceleiași surse. Unde se vede „finalul de șantier”: lucrări în derulare Pe primele două loturi, lucrările menționate includ atât activități de structură, cât și elemente necesare pentru punerea în funcțiune: asfaltări în mai multe eșaloane, inclusiv la stratul de uzură; montarea grinzilor din beton, operațiune care a depășit 95%; lucrări la podul peste râul Moldova (tablier metalic montat integral; urmează predale, armare și turnarea betonului); sisteme de colectare a apelor pluviale (rigole și bazine de retenție); parapete de protecție, semnalizare verticală și orizontală; hidroizolații pe poduri și pasaje, panouri fonoabsorbante; lucrări la sistemul ITS (sisteme inteligente de transport) și la iluminat. În apropiere de Roman este prevăzut și un Centru de Întreținere și Coordonare (CIC) , inclusiv un Centru de Monitorizare și Informare (CMI) . Mobilizarea raportată și cine execută lucrările Pe întreg tronsonul Bacău–Pașcani, mobilizarea este descrisă ca „record”: 5.500 de muncitori în șantier. Publicația mai notează că aproape 600 de șoferi lucrează pe 296 de autobasculante , în două schimburi , iar în șantier sunt peste 500 de utilaje . Lucrările sunt realizate de asocierea Spedition UMB – SA&PE Construct – Tehnostrade , conform informațiilor din articol. [...]

Mutarea forței de muncă a UMB de pe A3 pe A7 ridică miza finanțării , pentru că ritmul de lucru pe Autostrada Moldovei depinde direct de alocările bugetare din următoarele rectificări, potrivit Economica . Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR , a declarat pentru publicație că UMB „vrea să ducă anul acesta până la Mircești”, însă „Lotul 3 rămâne pe anul viitor”. În același timp, el a indicat o vulnerabilitate: problema este legată de bani, chiar dacă „deocamdată nu sunt întârzieri la plata facturilor către constructori”. Principala îngrijorare este că Ministerul Transporturilor nu va primi suficiente fonduri la rectificările bugetare. Banii, factorul care poate încetini finalizarea Datele privind execuția până la finalul lunii septembrie 2026 arată că pentru Autostrada A7 Bacău – Pașcani s-au făcut plăți de 1,29 miliarde de lei , dintr-un buget actualizat de 2,28 miliarde de lei , conform documentului citat de Economica (link în sursă către CNAIR ). În paralel, Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a explicat că deschiderea la trafic a unui lot până la final de an depinde de două condiții: fondurile de la bugetul de stat pentru lucrările executate după 31 august (solicitate de CNAIR) și vremea din perioada următoare. „Constructorul depune toate eforturile ca la finalul acestui an să dăm în trafic și acest lot. La fel ca în cazul lotului 1, finalizarea depinde însă de alocarea de la bugetul de stat a fondurilor pentru lucrările executate după 31 august — pe care CNAIR a solicitat-o — și de condițiile meteorologice din perioada următoare” Regruparea „trupelor” de pe A3 către A7 Pe partea operațională, Economica notează că pasionați de infrastructură au relatat pe forumul PeUndeMerg.ro că „zeci de basculante UMB” au traversat Pasul Oituz din Transilvania spre Moldova, sugerând o relocare de resurse către șantierele A7. Contextul este că, potrivit celor mai recente estimări citate, UMB depășise stadiul de 99% pe sectorul Nădășelu – Zimbor al Autostrăzii A3 Transilvania. Pe A7 Bacău – Pașcani, DRDP Iași a prezentat imagini aeriene de pe Lotul 1 Săucești – Trifești, indicând un stadiu fizic de execuție de 71,70% . Separat, pe sectorul Trifești – Gherăești (18,99 km), Pistol a transmis pe Facebook că la jumătatea lunii octombrie antreprenorul avea mobilizați 500 de muncitori și 300 de utilaje, iar progresul fizic ajunsese la 60% . Context: ce s-a deschis deja și ce urmează La final de august 2026 a fost dat în trafic tronsonul Adjud – Bacău din Autostrada Moldovei A7, construit tot de UMB, iar rețeaua României a ajuns la 1.477 km de drumuri de mare viteză, potrivit informațiilor citate. În acest cadru, accelerarea lucrărilor pe A7 prin mutarea resurselor din Ardeal poate susține ținta de finalizare etapizată, dar rămâne condiționată de finanțarea efectivă la rectificările bugetare și de capacitatea statului de a acoperi la timp lucrările executate după 31 august. [...]

Finalizarea în 2026 a lotului 1 din A7 Bacău–Pașcani depinde acum de finanțarea de la buget. Potrivit Economica , lucrările pe tronsonul Săucești–Trifești au ajuns la aproape 70%, însă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) avertizează că ritmul de închidere a proiectului este condiționat de banii necesari după ieșirea de sub finanțarea PNRR . Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, spune că antreprenorul român UMB este mobilizat în șantier cu 500 de muncitori și 350 de utilaje pentru a termina anul acesta cei 30,3 kilometri dintre Săucești și Trifești. De ce contează: tranziția de la PNRR la bugetul de stat Conform informațiilor transmise de Pistol, lucrările acestui lot au fost finanțate prin PNRR până la 31 august 2026, termenul-limită al programului pentru acest proiect. Pentru restul de executat, finanțarea trebuie asigurată de la bugetul de stat, iar CNAIR a cerut alocarea sumelor necesare. Ce se lucrează acum pe șantier UMB execută în prezent lucrări care țin de finalizarea efectivă a tronsonului, inclusiv: structura rutieră, poduri și spații de servicii; montarea sistemelor ITS (sisteme inteligente de transport, pentru management și siguranță rutieră); montarea parapetelor de protecție; trasarea marcajelor rutiere. Termenul de deschidere: finanțare și vreme Șeful CNAIR indică două condiții care pot influența decisiv deschiderea în 2026: finanțarea rămasă de asigurat și condițiile meteorologice din următoarele luni. „Finalizarea lotului 1 (Săucești – Trifești) anul acesta depinde, așadar, în foarte mare măsură atât de asigurarea acestei finanțări, cât și de condițiile meteorologice din următoarele luni. Voi comunica transparent, pe măsură ce lucrurile se clarifică, ce este realist să deschidem în 2026.” În context, Economica amintește și o estimare făcută luna trecută de secretarul de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu, potrivit căreia în 2026 ar urma să fie dați în trafic cel puțin 50 de kilometri din Autostrada Moldovei A7 . Datele lotului 1 Săucești–Trifești (A7 Bacău–Pașcani) Antreprenor: asocierea S.C. Spedition UMB S.R.L. – S.C. SA&PE Construct S.R.L. – S.C. Tehnostrade S.R.L. Lungime: 30,30 km Data semnării: 15.02.2023 Sursa de finanțare: fonduri europene (până la 31 august 2026 prin PNRR, pentru restul fiind necesară finanțare de la buget, conform CNAIR) [...]

Deschiderea loturilor 3 și 4 din A0 Nord mută o parte importantă din traficul de tranzit în afara Bucureștiului , prin conectarea continuă pe autostradă între A1 și DN1, potrivit Ziarul Financiar . De săptămâna viitoare, șoferii și transportatorii vor putea ocoli Capitala integral pe autostradă prin sud și est, cu legături către A2, A3 și DN1. Până acum, segmentul lipsă dintre A2 și DN2 (loturile 3 și 4 ale A0 Nord) „rupea” centura în două: A0 Sud se oprea la A2, iar A0 Nord începea de la Afumați. Odată cu deschiderea acestor tronsoane, Autostrada Bucureștiului ajunge la 80 km dați în trafic din totalul de 102 km, iar singura porțiune rămasă în lucru este în nord-vest, între A1 și DN1. De ce a întârziat legătura din est și ce s-a deblocat acum Ultimul punct care a ținut pe loc finalizarea a fost pasajul care duce DN3 peste A0, în zona Pantelimon–Cernica. Pasajul a fost realizat cu patru benzi (două pe sens), în perspectiva lărgirii DN3, iar darea lui în trafic la începutul acestei săptămâni a permis închiderea lucrărilor pe corpul principal al autostrăzii în zonă. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu , a indicat că lucrările de asfaltare sunt în desfășurare la joncțiunea dintre lotul 3 și lotul 4 și că, de săptămâna viitoare, se va putea circula neîntrerupt la nivel de autostradă pe traseul A1–DN6–DN5–DN4–A2–DN2–A3 și DN1, pe cei 80 km din A0. Loturile 3 și 4: costuri, stadii și efectul în trafic Lotul 3 (Afumați–Pantelimon) este tronsonul care a întârziat funcționalizarea întregii jumătăți estice. Segmentul de 8,6 km dintre DN2 (Afumați) și DN3 (Cernica) a fost adjudecat de China Civil Engineering Construction Corporation pentru 397,99 milioane de lei fără TVA, cu 18 luni de execuție, contract semnat în martie 2023. Publicația notează că termenele au fost amânate succesiv, iar în ultima actualizare Scrioșteanu estima darea în trafic în jurul datei de 20 octombrie, împreună cu lotul 4. Întârzierea lotului 3 a blocat și lotul 4 Nord, de 4,47 km, evaluat la 312,63 milioane de lei fără TVA. Acesta include un pod de 1,3 km peste lacul Cernica și un pasaj de 504 m peste calea ferată București Sud–Oltenița. Lotul, construit de asocierea SA&PE Construct–Spedition UMB–Tehnostrade, era finalizat în proporție de circa 99%, dar fără descărcare nu putea fi deschis circulației. Din punct de vedere operațional, lotul 3 leagă lotul 2 Corbeanca–Afumați (deja în circulație) de lotul 4 Glina–Pantelimon și asigură conexiunea dintre A3 și A2 prin A0, plus legăturile cu DN2 și DN3. Consecința directă: traficul de tranzit dintre Constanța și autostrada spre Ploiești, precum și cel dinspre vestul țării către Otopeni, nu mai trebuie să treacă prin vechea centură sau prin oraș. Ce mai lipsește pentru închiderea completă a inelului Pentru localnici, problema DN3 nu dispare complet: un nod rutier care să lege DN3 de A0 nu a fost inclus în proiectul inițial și urmează să fie realizat de CNAIR ca proiect separat. Până atunci, accesul pe autostradă se va face prin bretelele de întoarcere proiectate sub pasajul DN3. Închiderea integrală a inelului depinde de lotul 1 Nord, între A1 și DN1 (Corbeanca), de 17,5 km. La începutul lui octombrie, stadiul fizic era de circa 82%, însă CNAIR nu mai garantează deschiderea integrală în 2026 și condiționează calendarul de ritmul lucrărilor și de vreme. Contractul este de 815,07 milioane de lei fără TVA, cu termen prelungit până în primele luni ale lui 2027. [...]

Deși e finalizat, pasajul de la Jucu rămâne închis, iar accesul către Tetarom III și DN1C continuă să fie blocat la barieră , după ce inaugurarea programată pe 23 octombrie a fost amânată fără o nouă dată anunțată, potrivit Economedia . Consiliul Județean Cluj a transmis că evenimentul de inaugurare și deschidere oficială „nu va mai avea loc”, invocând „motive obiective” și precizând că va fi reprogramat. Până duminică, 25 octombrie, instituția nu comunicase când va fi deschis pasajul pentru circulație, deși proiectul este prezentat drept finalizat. „Consiliul Județean Cluj informează (…) că, din motive obiective, evenimentul (…) nu va mai avea loc, urmând a fi reprogramat pentru o dată ce va fi anunțată ulterior.” De ce contează: traficul și logistica spre parcul industrial rămân afectate Pasajul supratraversează calea ferată Cluj-Napoca – Dej și face legătura între DN1C și parcul industrial Tetarom III. Rolul lui este să elimine traversarea la nivel a căii ferate, care în prezent generează cozi pe drumul național atunci când se coboară barierele pentru trecerea trenurilor. În consecință, întârzierea deschiderii menține problemele operaționale pentru: șoferii care circulă pe DN1C, inclusiv cei care intră sau ies din Tetarom III; angajații care fac naveta către zona industrială; transporturile de marfă către companiile din parc. Datele proiectului și finanțarea Investiția este de 88,2 milioane de lei și este finanțată prin PNRR . Pasajul are aproximativ 233 de metri și opt deschideri , iar proiectul include și un drum de legătură de circa 900 de metri între DN1C și Tetarom III. Proiectul a fost inițiat de Consiliul Județean Cluj în 2021, iar documentația a fost predată ulterior către CNAIR pentru implementare. Indicatorii tehnico-economici au fost aprobați în octombrie 2022, iar autorizația de construire a fost emisă în decembrie 2025. Contractul de proiectare și execuție a fost derulat de asocierea Freyrom (lider), Procons Group, Integrated Road Solutions și Inginerie Drumuri și Poduri. Reacții politice și ce urmează Cu două zile înainte de 25 octombrie, Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a afirmat că pasajul este gata și a criticat amânarea inaugurării. Separat, Remus Lăpușan, consilier județean PSD, a spus că lucrările sunt „aproape finalizate” și că pasajul ar urma să devină funcțional „în cel mai scurt timp”. Pentru utilizatori și companiile din zonă, miza imediată rămâne anunțarea unei date ferme: la 25 octombrie, autoritățile nu confirmaseră când va fi deschis pasajul pentru circulație , iar clarificarea acestui calendar este următorul pas așteptat. [...]