Știri
Știri din categoria Infrastructură
Ninsoarea de la final de aprilie a scos utilajele de deszăpezire pe drumuri montane din centrul țării, după ce a nins în noaptea de miercuri spre joi pe mai multe șosele din județele Brașov și Covasna, potrivit Mediafax. Intervenția are un impact operațional direct asupra administrării infrastructurii rutiere, în condițiile în care episoadele de iarnă târzie pot complica traficul și planificarea lucrărilor sezoniere.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) precizează că ninsorile au afectat drumuri din zone montane, iar autoritățile au trimis utilaje de deszăpezire în teren.
„Iarna s-a întors în zona montană din centrul țării! În acest moment ninge în zonele alpine din județele Brașov și Covasna iar utilajele de deszăpezire sunt pe traseu. Circulați cu prudență”, a transmis CNAIR pe Facebook.
În același context, România traversează un episod de vreme rece la finalul lunii aprilie și începutul lunii mai, cu temperaturi sub mediile normale la nivel național și precipitații care, în funcție de zonă, pot fi ploi, lapoviță sau ninsoare. Pentru șoferi, mesajul autorităților rămâne unul de prudență, mai ales pe sectoarele montane unde condițiile se pot schimba rapid.
Recomandate
Ministerul Transporturilor încearcă să evite pierderea banilor din PNRR pentru autostrăzi și cale ferată , iar în acest context antreprenorul Dorinel Umbrărescu a fost chemat la discuții la minister, potrivit Mediafax . Miza este păstrarea finanțărilor europene pentru proiecte aflate în derulare, inclusiv pe tronsoane de autostradă unde Umbrărescu este constructor. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, spune că autoritățile lucrează „intens” pentru ca România să nu piardă fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru infrastructura rutieră și feroviară, pe care o consideră esențială pentru dezvoltare. În același demers, Miruță afirmă că lucrează împreună cu premierul Ilie Bolojan și cu ministrul Dragoș Pîslaru, subliniind că investițiile trebuie să continue indiferent de situația politică a Guvernului. Discuții „directe și realiste” cu constructorul și companiile de drumuri La întâlnirea de la Ministerul Transporturilor au participat și reprezentanți ai CNAIR și CNIR, iar tema principală a fost stadiul lucrărilor, termenele care pot fi respectate și soluțiile pentru proiectele aflate în dificultate. „Discuția cu dumnealui și cu CNAIR, CNIR a fost directă și realistă: ce se respectă, ce nu se poate respecta și ce soluții avem. Fără iluzii. Fără amânări. Cu decizii luate la timp, ca România să nu piardă”, a scris Radu Miruță. Ministrul interimar a criticat ritmul lent al investițiilor din ultimii ani și a susținut că este nevoie de „mai multă muncă și mai multă seriozitate” pentru recuperarea decalajelor de infrastructură. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă ce proiecte concrete sunt vizate prin măsuri imediate sau ce decizii punctuale au fost luate în urma ședinței; mesajul transmis indică, însă, o prioritizare a intervențiilor rapide pentru a menține eligibilitatea finanțărilor PNRR la proiectele de autostrăzi și cale ferată. [...]
Un tronson de 9,86 km din A1 Sibiu–Pitești ar putea fi deschis cu circa 6 luni mai devreme , ceea ce ar duce la circulație pe aproape 54 km din totalul de 122 km ai autostrăzii, potrivit Mediafax . Informația are miză operațională: o deschidere anticipată ar crește mai repede capacitatea de trafic pe unul dintre cele mai așteptate proiecte rutiere din România. Anunțul a fost făcut de directorul CNAIR , Cristian Pistol, într-o postare pe Facebook, referitoare la secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș. Potrivit acestuia, „doar 10 procente” ar mai lipsi până la deschiderea circulației pe acest sector. Ce sector ar putea intra în trafic și în ce condiții Secțiunea vizată este Tigveni – Curtea de Argeș, cu o lungime de 9,86 km, iar constructorul este compania austriacă PORR. Pe șantier sunt mobilizați 450 de muncitori și 130 de utilaje, conform declarațiilor citate. Cristian Pistol a indicat că, dacă se menține ritmul actual de lucru, circulația ar putea fi deschisă în 2026, cu aproximativ 6 luni înainte de termenul contractual din februarie 2027. Stadiul lucrărilor: poduri, tunel și sisteme de siguranță În prezent, pe secțiunea 4 sunt în derulare lucrări de: terasamente (excavații și umpluturi); suprastructură (așternere balast stabilizat și mixtură asfaltică); structuri (la cele 12 poduri și pasaje se montează parapet metalic și se instalează țevi de scurgere a apelor pluviale și rosturi de dilatație); iluminat rutier și ITS (sisteme inteligente de transport, pentru management și siguranță în trafic). La tunelul Momaia se montează echipamente și sisteme pentru siguranța circulației, iar la sensul giratoriu Tigveni a fost finalizată așternerea stratului de legătură, potrivit aceleiași surse. De ce contează: aproape jumătate din autostradă ar deveni utilizabilă Dacă secțiunea ar fi deschisă anul acesta, s-ar putea circula pe aproape 54 km din cei 122 km ai autostrăzii Sibiu–Pitești (A1), conform estimării prezentate de șeful CNAIR. Practic, ar crește mai repede porțiunea efectiv utilizabilă din proiect, cu efect direct asupra fluxurilor de trafic din zonă. Contractul pentru această secțiune are o valoare de 1,678 miliarde lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027. [...]
Restricțiile de pe A2, la Drajna, pot bloca accesul spre DN21 timp de 9 ore , cu efect direct asupra fluxurilor de trafic și a timpilor de deplasare pentru șoferii care tranzitează zona, potrivit Adevărul . Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că joi, în zona Nodului Rutier Drajna (A2, km 105+500), circulația va fi restricționată între orele 09:00 și 18:00, din cauza unor lucrări de reparații la partea carosabilă. Concret, va fi închisă breteaua de ieșire de pe A2 spre DN21, calea 1 (sensul București–Constanța), precum și bretelele de intrare pe A2 de pe DN21, pe ambele sensuri de circulație. Rute ocolitoare recomandate Pentru șoferii care au drum în zona restricționată, CNAIR indică următoarele variante: București – Călărași (și retur): A2 → Nod Rutier Lehliu Gară → DN3 București – Slobozia (și retur): A2 → Nod Rutier Lehliu Gară → DN3 → DN3A → DN21 Slobozia/Călărași – Constanța: DN21 → DN3A → DN3B → Nod Rutier Fetești → A2 Ce li se cere șoferilor CNAIR îi îndeamnă pe conducătorii auto să respecte regulile de circulație instituite în zonă și semnalizarea rutieră temporară. Pentru detalii suplimentare despre restricții și rute, publicația trimite și la materialele conexe: Adevărul și Adevărul . [...]
CNAIR începe marți un recensământ național al traficului, datele urmând să stea la baza investițiilor rutiere , potrivit G4Media . Acțiunea, derulată de CNAIR prin CESTRIN , pornește pe 21 aprilie 2026 și are ca miză colectarea de informații necesare pentru planificarea și dezvoltarea infrastructurii de transport. Recensământul se desfășoară în baza Normativului AND 557/2025, care stabilește metodologia de înregistrare a traficului pe drumurile naționale, județene și comunale. Datele vor fi strânse atât automat (prin sisteme de monitorizare), cât și manual, în puncte de înregistrare stabilite la nivel național. De ce contează pentru infrastructură și bugete de întreținere Conform CNAIR, obiectivele includ măsurarea intensității și compoziției traficului pe categorii de vehicule, actualizarea indicilor privind evoluția cererii de transport și furnizarea datelor pentru fundamentarea investițiilor, a lucrărilor de întreținere și a măsurilor de siguranță rutieră. Totodată, rezultatele ar urma să actualizeze baza de date folosită în modelele de transport. Calendarul înregistrărilor și durata măsurătorilor Pentru drumurile de interes național, înregistrările sunt programate în zilele de 21 aprilie, 27 aprilie, 10 mai, 24 iulie, 9 august, 29 august, 3 octombrie, 22 octombrie și 6 noiembrie, în intervale de 8 ore, cu o excepție: pe 20 mai, înregistrarea va fi continuă timp de 24 de ore. Pentru drumurile de interes județean sau comunal, înregistrările se fac în aceleași date, în intervale de 14 ore pe zi, cu aceeași excepție pentru 20 mai (24 de ore continuu). CNAIR precizează că datele pot fi adaptate ulterior, în funcție de „necesitățile operative”. Impact operațional: fără oprirea vehiculelor CNAIR mai arată că procesul de colectare a datelor nu presupune oprirea vehiculelor în trafic: echipele de recenzori vor fi amplasate în afara părții carosabile, astfel încât fluxul rutier să nu fie afectat. Rezultatele finale vor fi centralizate și folosite pentru actualizarea bazelor de date tehnice rutiere, urmând să fie puse la dispoziția autorităților cu atribuții în gestionarea infrastructurii rutiere. Datele sunt prezentate și ca relevante pentru evaluarea impactului asupra mediului, inclusiv pentru estimarea emisiilor poluante și elaborarea unor strategii de îmbunătățire a calității aerului. [...]
Noul terminal al Aeroportului Internațional Maramureș este gata și ar putea intra în operare până la finalul lunii mai , ceea ce ar crește capacitatea de procesare a pasagerilor și ar deschide spațiu pentru noi rute comerciale, inclusiv zboruri externe, potrivit Adevărul . Autoritățile locale spun că mai sunt de închis „ultimele detalii” înainte de punerea în funcțiune. Administratorul public al Consiliului Județean Maramureș, Ducu Hotima , afirmă că lucrările sunt finalizate, iar în această perioadă se lucrează la elementele necesare pentru operare, „inclusiv cele legate de securitate și operaționalizarea instituțiilor de control”. „Estimăm că, la finalul lunii mai sau cel târziu în iunie, vom putea deschide oficial acest obiectiv important.” Ce se schimbă operațional pentru aeroport Conform declarațiilor citate, terminalul este proiectat să susțină creșterea traficului aerian și să facă aeroportul mai atractiv pentru companiile care ar putea deschide rute noi, interne și internaționale. Miza imediată este îmbunătățirea fluxurilor pentru pasageri, printr-o infrastructură descrisă ca fiind „modernă” și „aliniată la standarde internaționale”. În paralel, autoritățile indică drept direcție de dezvoltare și zborurile charter, văzute ca instrument pentru aducerea turiștilor direct în județ. De ce contează economic pentru județ Din perspectiva administrației județene, terminalul este o investiție-cheie pentru conectivitate și pentru turism, cu efecte indirecte asupra mediului de afaceri local (mobilitate mai bună, acces mai rapid pentru vizitatori și potențiali parteneri). Hotima susține că, după finalizarea construcției, accentul se mută pe „valorificarea” investiției prin creșterea numărului de destinații și a traficului de pasageri. Ce urmează Calendarul avansat de autorități indică deschiderea „la finalul lunii mai sau cel târziu în iunie”, însă punerea efectivă în funcțiune depinde de finalizarea etapelor de securitate și de operaționalizarea instituțiilor de control menționate în declarații. [...]
Lucrările la lotul A1 Margina–Holdea au intrat într-o fază de execuție intensă, cu peste 700 de muncitori și peste 200 de utilaje mobilizate , un indicator de presiune operațională ridicată pentru un proiect finanțat prin PNRR și cu termene contractuale strânse, potrivit Libertatea . Pe șantier a avut loc și o vizită a studenților din anul 3 de la Facultatea de Construcții a Universității Politehnica Timișoara (specializarea Căi Ferate, Drumuri și Poduri), care au mers să vadă la fața locului cele două tuneluri aflate în execuție. Vizita este relatată de Timiș Online, iar DRDP Timișoara a pus accent pe rolul experienței practice în înțelegerea organizării de șantier și a proceselor tehnologice. Stadiul lucrărilor în tuneluri Pe secțiunea Margina–Holdea, evoluția diferă între cele două tuneluri: Tunelul 1: galeriile sunt complet finalizate, iar echipele lucrează la ultimele etape de structură; sistemele de hidroizolație și drenaj, precum și cămășuiala finală au depășit 90% . Tunelul 2: excavația la ambele galerii este realizată în proporție de 50–70% ; au început lucrările la structură, inclusiv fundațiile pentru „bolta întoarsă” (element structural de bază al tunelului). Pentru străpungerea completă sunt active 11 fronturi de lucru . Contractul: finanțare PNRR și calendarul asumat Contractul pentru această porțiune – care include secțiunea E (tunelurile) și finalizarea a circa patru kilometri din secțiunea D – a fost semnat în octombrie 2022 cu o asociere de constructori, iar ordinul de începere a fost dat în decembrie 2022 . Valoarea contractului finanțat prin PNRR este de 1,8 miliarde de lei fără TVA (aprox. 2,2 miliarde de lei cu TVA , respectiv 436 milioane de euro ). Duratele prevăzute în contract sunt de 11 luni pentru proiectare , 34 de luni pentru execuție și 10 ani garanție . Repere recente de progres Libertatea indică următoarele momente din evoluția proiectului: final de iulie 2025: străpungerea primei galerii (progres general sub 30%); început de noiembrie 2025: străpungerea celei de-a doua galerii (progres general 44%); mijlocul lunii decembrie 2025: lucrările au ajuns la stadiul de 50%. În lipsa unor termene actualizate de finalizare în materialul citat, rămâne de urmărit dacă ritmul de mobilizare și avansul din tuneluri vor susține încadrarea în calendarul contractual și în condițiile de finanțare PNRR. [...]
