Știri
Știri din categoria Industrii & Fonduri

Germania accelerează ieșirea statului din SEFE , fosta Gazprom Germania, printr-o privatizare etapizată și o majorare de capital de 1,5–2 miliarde de euro (aprox. 7,5–10 miliarde lei), într-un demers care combină presiunea regulilor UE cu nevoia de investiții în infrastructura de gaze, potrivit Economica . SEFE (Securing Energy for Europe) a fost naționalizată de Berlin în 2022, după ce compania-mamă rusă s-a debarasat de unitate, considerată vitală pentru aprovizionarea cu gaz a Germaniei. Compania operează 4.200 km, adică circa 10% din rețeaua de gaze a Germaniei. De ce contează: reguli UE și finanțarea infrastructurii Regulile Uniunii Europene obligă statul german să își reducă participația în SEFE la cel mult 25% plus o acțiune până în 2028. În paralel, compania vrea să atragă capital nou pentru a finanța extinderea activelor sale de infrastructură, conform informațiilor citate din Financial Times. CEO-ul Egbert Lage a spus pentru Financial Times că războiul din Iran a impulsionat planurile de privatizare, iar fluxurile limitate de gaz din Orientul Mijlociu au scos în evidență importanța furnizorilor considerați de încredere. Cum ar putea arăta privatizarea După majorarea inițială de capital, Germania intenționează să își reducă participația în SEFE, posibil prin: o vânzare suplimentară de acțiuni, o ofertă publică inițială (IPO), „alte opțiuni”, potrivit CEO-ului. „Având în vedere timpul scurt de când operăm, este posibil ca un IPO să fie puțin dificil pentru noi, dar, în ultimă instanță, depinde de piețe și de decizia guvernului.” Context de piață: scăderea livrărilor Gazprom către Europa În același context, livrările Gazprom către Europa în 2025 s-au redus cu 44%, la aproximativ 18 miliarde de metri cubi, pe fondul suspendării tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina . Potrivit materialului, exporturile de gaz rusesc către țările europene au coborât la nivelul de la mijlocul anilor ’70. [...]

Creșterea costurilor și a insolvențelor din agroindustrie transformă arenda într-un risc de continuitate , iar alegerea arendașului ajunge să conteze nu doar pentru nivelul plății, ci pentru șansele ca terenul să fie lucrat corect și venitul să nu se întrerupă, potrivit Agrointel . În acest context, publicația argumentează că arenda trebuie privită ca o decizie pe termen lung: modul în care este gestionat terenul influențează direct valoarea lui în timp. Lucrările superficiale sau lipsa lor pot duce la degradare, în timp ce exploatarea corectă menține fertilitatea și productivitatea. În paralel, stabilitatea financiară a operatorului devine un criteriu practic: când o companie iese din piață, terenurile pot rămâne neexploatate, plățile către proprietari se pot opri, iar activitatea economică locală construită în jurul acelor suprafețe se poate reduce. De ce „cine lucrează” devine mai important decât „cât plătește” Agrointel leagă presiunea din piață de volatilitatea inputurilor (îngrășăminte, semințe, combustibil) și de șocuri externe greu de anticipat. Un exemplu menționat este impactul tensiunilor din zona Golfului asupra pieței îngrășămintelor: prețurile ar fi crescut de la aproximativ 2.500 lei/tonă la aproape 4.000 lei/tonă, iar lipsa fertilizării poate reduce producția agricolă cu până la 30%, conform articolului. Într-un astfel de mediu, costul de a lucra un hectar devine dificil de estimat, iar riscul pentru proprietari crește dacă arendașul nu poate susține financiar lucrările. Publicația notează și că numărul insolvențelor din agroindustrie este în creștere, ceea ce amplifică riscul de întrerupere a plăților și de întârziere sau oprire a lucrărilor agricole. Modelul integrat, prezentat ca „plasă de siguranță” operațională Un alt punct central este diferența dintre un operator care urmărește doar valorificarea recoltei și unul care integrează producția vegetală într-un lanț mai larg. În cazul unui model „integrat vertical” (adică o companie care controlează mai multe etape ale producției), interesul se mută de la volum pe termen scurt la calitate constantă și rezultate repetabile, ceea ce ar încuraja investiții în sol, tehnologie și planificare pe termen lung. Articolul folosește TRANSAVIA ca exemplu de companie cu model integrat „de la bob la furculiță”, prin divizia Ferme Vegetale, care produce materie primă pentru hrana puilor din fermele companiei în 8 județe. Sunt menționate și zone din județul Cluj (Turda, Copăceni, Ploscoș, Deleu, Sâncrai) unde compania lucrează terenuri în arendă. Ce rămâne relevant pentru proprietari Din perspectiva riscului economic, mesajul principal este că arenda nu mai poate fi evaluată doar prin suma anuală, ci prin capacitatea arendașului de a asigura continuitate și lucrări corecte, într-o piață cu costuri volatile și presiune financiară în creștere. În lipsa acestei stabilități, efectele pot fi rapide: teren nelucrat, venituri întrerupte și pierderi pentru economia locală, potrivit articolului. În material este inclusă și o declarație a lui Adrian Farcaș , directorul Diviziei Vegetale TRANSAVIA, care descrie arenda ca responsabilitate pe termen lung și pune accent pe predictibilitate și transparență în relația cu proprietarii. „Pentru noi, arenda nu înseamnă doar extinderea suprafețelor lucrate, ci o responsabilitate pe termen lung față de teren și față de oamenii care îl dețin.” Articolul menționează că cei interesați de arendarea terenurilor către TRANSAVIA pot contacta echipa dedicată la numărul 0754 995 007, pentru detalii despre condiții și colaborare. [...]