Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Președintele Nicușor Dan cere ca implementarea PNRR să continue indiferent de criza politică, avertizând că România riscă să piardă bani europeni dacă administrația încetinește în perioada de instabilitate, potrivit HotNews.
Șeful statului l-a chemat luni la Palatul Cotroceni pe ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, pentru o discuție despre implementarea proiectelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu obiectivul explicit ca „România să nu piardă banii europeni”.
În paralel, Nicușor Dan a spus într-o declarație de presă că pozițiile PSD și PNL sunt „ireconciliabile” și că România va intra într-o perioadă de „turbulențe politice”, anunțând că va juca rolul de „mediator” în criza guvernamentală care ar urma.
Ulterior, președintele a revenit cu un mesaj pe Facebook, în care a precizat că întâlnirea cu ministrul a vizat trecerea în revistă a stadiului reformelor și investițiilor din PNRR care trebuie finalizate. În același mesaj, Nicușor Dan a indicat finalul lunii august drept termen-limită și a susținut că există un consens pentru adoptarea actelor normative încă necesare.
„Este esențial ca orice s-ar întâmpla în zona politică, administrația să lucreze pentru ca România să primească banii pe care îi mai are de încasat până la finalul acestui program.”
Președintele a enumerat domeniile unde „mai avem încă foarte multe de făcut”, de la proiecte mari de infrastructură și spitale, până la reforme în energie, salarizare publică, justiție și guvernanță corporativă.
Mesajul vine în ziua în care aproximativ 5.000 de membri ai PSD decid dacă partidul rămâne alături de premierul liberal Ilie Bolojan sau își retrage sprijinul politic. Potrivit informațiilor prezentate de HotNews, liderii PSD se așteaptă ca rezultatul să fie „în mare parte” pentru retragerea sprijinului, pe fondul nemulțumirilor din partid, invocate de președintele PSD, Sorin Grindeanu.
Recomandate
Aproape 870 mil. euro din granturile PNRR rămân la risc din cauza reformelor neîncheiate , în special a legii salarizării unitare, deși România estimează o rată finală de absorbție de 90,58% pe componenta nerambursabilă, potrivit Ziarul Financiar , care citează declarațiile ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. România a încheiat oficial, la 31 august, perioada de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , iar ministrul a prezentat bilanțul, insistând că miza finală nu mai este „lipsa resurselor”, ci capacitatea administrativă de a le utiliza și de a închide reformele asumate. Cât s-a finanțat și ce rată de absorbție estimează Guvernul Conform datelor prezentate, România a pornit în 2021 cu granturi de 14,24 miliarde euro, ajustate ulterior (inclusiv prin REPowerEU) la aproximativ 13,57 miliarde euro. Componenta de împrumuturi a fost redusă de la 14,94 miliarde euro la 6,54 miliarde euro în formula finală. Estimarea MIPE indică: rată finală de absorbție de 90,58% pentru granturi (componenta nerambursabilă); peste 97% pentru împrumuturi. Riscul principal: reforme rămase nefinalizate, cu legea salarizării în prim-plan Ministrul a indicat drept cea mai mare vulnerabilitate reforma salarizării unitare, asociată unei sume de aproximativ 770 milioane euro . La aceasta se adaugă circa 50 milioane euro aferente decarbonizării, aproximativ 36 milioane euro încă de clarificat pentru investiții și alte sume mai mici, ceea ce duce la un total de aproximativ 870 milioane euro expuse riscului din granturi, potrivit calculelor prezentate. La pierderile potențiale actuale se adaugă, conform MIPE, 410 milioane euro din granturi aferente unor probleme anterioare, inclusiv guvernanței corporative și pensiilor speciale. „Riscul rămâne legat de reformele nerealizate, din care, evident, reforma fanion, care ne lipseşte, este cea legată de salarizarea unitară.” Ajustări operaționale: proiecte mutate din PNRR și presiunea termenelor Pîslaru a explicat că reducerea împrumuturilor a venit și pe fondul mutării unor proiecte în alte mecanisme de finanțare: proiecte de 4,2 miliarde euro au fost transferate după probleme privind licitațiile din Transporturi. Totodată, 10 spitale care nu mai puteau fi finalizate în termenul PNRR au fost mutate pe fondurile de coeziune, prin Programul Sănătate, cu o estimare de finalizare „cel mai probabil în 2027”. Ministrul a mai spus că optimizarea structurii financiare a planului, prin transferuri între granturi și împrumuturi, a redus cu aproximativ un miliard de euro impactul asupra bugetului de stat. Ce urmează: cererea de plată 6 până la 30 septembrie și negocieri în toamnă Deși perioada de implementare s-a încheiat, procesul financiar continuă. Cererea de plată 4 (2,251 miliarde euro) a fost încasată integral în iunie 2026, cererea 5 a fost depusă pe 14 august (valoare netă de aproximativ 2 miliarde euro), iar cererea de plată 6 trebuie transmisă până la 30 septembrie . Documentele ar urma să fie centralizate până la jumătatea lunii septembrie, iar după transmiterea cererii sunt așteptate negocieri și verificări în octombrie–noiembrie, inclusiv pe tema legii salarizării și a decarbonizării. În concluzie, mesajul ministrului este că finalul PNRR mută presiunea de la „cât mai avem de cheltuit” la „ce reforme mai trebuie închise”, cu un risc financiar încă semnificativ pe granturi, concentrat în câteva jaloane-cheie. [...]
Guvernul pune presiune pe recuperarea jaloanelor restante din PNRR, pentru a evita pierderea de fonduri europene , după ce premierul Luca Niculescu a convocat o reuniune de evaluare cu miniștrii responsabili, potrivit News . Mesajul transmis este că termenele sunt „foarte, foarte strânse”, iar întârzierile și lipsa de coordonare pot costa România bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Niculescu a spus că reuniunea are loc „imediat după ședința de Guvern” și că obiectivul este „să salvăm fiecare euro” pe care România îl mai poate încasa prin PNRR, subliniind că fondurile se traduc în investiții în spitale, școli, infrastructură și modernizarea statului. „Nu ne putem permite să pierdem bani europeni din cauza unor întârzieri, din cauza lipsei de coordonare şi obiectivul meu este foarte clar să salvăm fiecare euro pe care România îl mai poate încasa prin PNRR.” Ce urmărește Guvernul, din perspectiva implementării Premierul a indicat că miza imediată este disciplina de execuție și clarificarea responsabilităților la nivel de ministere. El a precizat că vrea ca fiecare ministru să știe „exact ce are de făcut” și „cine răspunde” pentru îndeplinirea angajamentelor, inclusiv cât de rapid pot fi realizate. „Vreau ca fiecare ministru să ştie exact ce are de făcut şi cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor şi cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente.” De ce contează pentru economie În logica PNRR, neîndeplinirea jaloanelor (ținte și reforme asumate) poate întârzia sau bloca accesul la tranșe de finanțare. Niculescu a legat explicit riscul de întârzieri de posibilitatea pierderii de bani europeni, insistând că România „are nevoie” de aceste fonduri. Articolul nu oferă detalii despre ce jaloane sunt restante, ce ministere sunt vizate sau un calendar de recuperare; informațiile disponibile se limitează la anunțul convocării reuniunii și la mesajul de accelerare și responsabilizare la nivel guvernamental. [...]
Guvernul pune miniștrii „la termen” pentru jaloanele restante din PNRR, ca să evite pierderea de bani europeni , după ce premierul Luca Niculescu a convocat de urgență o ședință de evaluare dedicată închiderii Planului Național de Redresare și Reziliență, potrivit Mediafax . Miza întâlnirii este accelerarea implementării proiectelor și clarificarea responsabilităților, în condițiile în care calendarul este descris de premier drept „foarte, foarte” strâns, iar întârzierile și lipsa de coordonare pot duce la pierderea fondurilor. Ce le cere premierul miniștrilor Niculescu spune că reuniunea, programată imediat după ședința de guvern, urmărește ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut, cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor și în ce ritm pot fi realizate jaloanele restante. „Vreau ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut și cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor și cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente.” În debutul ședinței de guvern, premierul a insistat că România „nu își poate permite” să piardă bani europeni din cauza întârzierilor și a problemelor de coordonare. Context: cererile de plată 5 și 6 sunt încă în evaluare la Comisia Europeană În același context, Mediafax notează că România a depus în august și septembrie cererile de plată 5 și 6, care însumează „peste 6 miliarde de euro”, iar acestea se află în continuare în etapa de evaluare la Comisia Europeană. Pentru mediul de afaceri și administrațiile care depind de finanțări din PNRR, mesajul transmis de la Palatul Victoria indică o presiune crescută pe livrarea jaloanelor, cu potențiale efecte în ritmul de lansare, contractare și decontare a proiectelor în perioada următoare. [...]
România închide PNRR cu doar 13 miliarde euro încasați și mii de proiecte rămase în aer , iar costurile pentru lucrările întârziate se mută rapid pe bugete locale și pe bugetul de stat, potrivit Mediafax . La termenul-limită de 31 august 2026, bilanțul indică atât pierderi definitive de fonduri, cât și obligații de finanțare internă pentru proiectele care nu au fost recepționate la timp. Din bugetul total recalculat al României, de circa 20 de miliarde de euro (aprox. 100 miliarde lei), țara a încasat efectiv în jur de 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei). În paralel, din peste 15.000 de investiții asumate, aproape 4.500 au rămas nefinalizate sau nerecepționate la termenul oficial. Presiunea financiară se mută pe bugete: după 31 august, decontarea din bani europeni se oprește Parlamentul a adoptat de urgență o lege care stabilește că lucrările efectuate după 31 august nu mai sunt decontate din fonduri europene, ci vor fi plătite din bugete locale, bugetul de stat sau alte fonduri. În plus, dacă beneficiarii nu finalizează proiectele până la 31 decembrie 2026, vor fi obligați să returneze toți banii primiți anterior. Această schimbare transformă întârzierile din PNRR într-un risc bugetar direct, mai ales pentru proiectele gestionate de autorități locale, unde rămân nefinalizate peste 2.500 de investiții (utilități, creșe, reabilitări tehnice), conform datelor prezentate. Unde s-a livrat și unde s-a ratat: autostrăzi, spitale și reforme Pe zona de infrastructură rutieră, România a finalizat la termen 343 km de autostradă, însă 86,5 km au ratat termenul de 31 august și trebuie terminați până la finalul anului pe bani publici. În sănătate, premierul demis Ilie Bolojan a spus, într-o vizită la Târgu Mureș, că reducerea succesivă a bugetului PNRR pentru sănătate (de la peste 2 miliarde de euro la puțin peste 1 miliard de euro) a dus la restrângerea țintei: din 19 spitale/secții noi planificate inițial, doar 8 au fost finalizate la termen, restul fiind transferate către alte surse (fonduri de coeziune sau bugete naționale), ceea ce implică ani de întârziere. „Trebuie să tragem niște lecții (...) de la 19 spitale (...) am ajuns să fim în situația să finalizăm practic 8 (...) asta înseamnă niște ani de întârziere (...) sunt niște ani pe care i-am pierdut, practic.” La capitolul reforme, blocajul politic privind Legea salarizării unice a dus la pierderea definitivă a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) asociate acestui jalon; în material este menționat că președintele României, Nicușor Dan , a pus eșecul pe seama partidelor fostei coaliții de guvernământ. Ultima cerere de plată: termen 30 septembrie, dar suma finală rămâne incertă Calendarul PNRR mai prevede o bornă: 30 septembrie 2026, data-limită pentru trimiterea ultimei cereri de plată către Comisia Europeană, care va deconta strict lucrările executate fizic până la miezul nopții din 31 august. Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că cererea finală (numărul 6) ar urma să fie transmisă până la 30 septembrie 2026, cu o valoare brută estimată de aproximativ 8,8 miliarde de euro (aprox. 44 miliarde lei), însă încasarea efectivă va fi „considerabil mai mică” din cauza jaloanelor ratate. România, în partea de jos a clasamentului UE la încasări efective În comparație cu alte state membre, România este prezentată ca fiind la coada clasamentului în privința procentului de bani încasați efectiv din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), cu aproximativ 61% din alocarea revizuită. În același tablou, Spania și Italia sunt indicate drept statele cu 90–100% din fonduri atrase, iar Portugalia și Grecia cu 80–85%. Materialul notează și că Bulgaria ar fi la 53%, pe fondul instabilității politice. [...]
Cu doar câteva zile înainte de termenul-limită, au fost promulgate legi necesare pentru jaloanele PNRR , potrivit Știrile Pro TV . Președintele Nicușor Dan a semnat vineri o serie de acte normative care trebuie să intre în vigoare până la 31 august, dată legată de îndeplinirea jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , respectiv de implementarea reformelor și investițiilor. Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra calendarului PNRR: fără intrarea în vigoare a acestor legi în termen, România riscă să nu bifeze la timp condițiile asumate pentru derularea planului. Ce legi au fost promulgate Conform informațiilor citate de Agerpres , șeful statului a promulgat: Legea privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități, inclusiv măsuri de accelerare și de prevenire a instituționalizării; Legea privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în industrie și transporturi; Ordonanța de urgență a Guvernului pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile. Separat, au mai fost semnate decretele de promulgare pentru: Legea privind închiderea operațională și financiară a PNRR; Legea privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității. De ce contează pentru economie și companii Într-o declarație transmisă printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan a legat direct PNRR de investiții și finanțare în economie. „Banii din PNRR înseamnă, pentru țara noastră, dezvoltare, modernizare și progres. Cele mai mari investiții din PNRR au mers către îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare, reabilitarea energetică a clădirilor, construcția sau echiparea unităților medicale și facilitatea finanțării pentru companii.” Materialul nu precizează ce jalon sau ce tranșă ar fi vizate punctual de fiecare act normativ, însă subliniază explicit presiunea termenului de 31 august pentru intrarea în vigoare a legislației necesare. [...]
România riscă un gol de finanțare în buget dacă nu încasează integral banii PNRR prinși la venituri , într-un moment în care cheltuielile deja angajate sunt greu de oprit sau amânat, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În mai puțin de două săptămâni, România „trage linie” și își poate face o idee despre câți bani a atras efectiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . O parte din fondurile UE au fost deja prinse în buget, la venituri: 98,7 mld. lei, din care 33 mld. lei reprezintă bani din componenta nerambursabilă a PNRR. Miza imediată este una fiscală: dacă o parte din veniturile bugetate așteptate nu se materializează, deficitul bugetar ar putea crește, în condițiile în care cheltuielile care ar fi trebuit acoperite din aceste fonduri nu pot fi stopate sau amânate, notează publicația. Context politic: blocajele se văd și în capacitatea de execuție În același context, Ziarul Financiar menționează că discuția de ieri pe legea salarizării dintre președintele Nicușor Dan și o parte a liderilor partidelor parlamentare s-a încheiat fără rezultat, pe fondul unor neînțelegeri care nu sunt doar între partide, ci și la nivelul guvernului. Pentru buget, combinația dintre venituri incerte și cheltuieli greu de ajustat amplifică riscul ca neîncasarea fondurilor așteptate din PNRR să se traducă rapid în presiune suplimentară pe deficit. [...]
