Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Președintele Nicușor Dan cere ca implementarea PNRR să continue indiferent de criza politică, avertizând că România riscă să piardă bani europeni dacă administrația încetinește în perioada de instabilitate, potrivit HotNews.
Șeful statului l-a chemat luni la Palatul Cotroceni pe ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, pentru o discuție despre implementarea proiectelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu obiectivul explicit ca „România să nu piardă banii europeni”.
În paralel, Nicușor Dan a spus într-o declarație de presă că pozițiile PSD și PNL sunt „ireconciliabile” și că România va intra într-o perioadă de „turbulențe politice”, anunțând că va juca rolul de „mediator” în criza guvernamentală care ar urma.
Ulterior, președintele a revenit cu un mesaj pe Facebook, în care a precizat că întâlnirea cu ministrul a vizat trecerea în revistă a stadiului reformelor și investițiilor din PNRR care trebuie finalizate. În același mesaj, Nicușor Dan a indicat finalul lunii august drept termen-limită și a susținut că există un consens pentru adoptarea actelor normative încă necesare.
„Este esențial ca orice s-ar întâmpla în zona politică, administrația să lucreze pentru ca România să primească banii pe care îi mai are de încasat până la finalul acestui program.”
Președintele a enumerat domeniile unde „mai avem încă foarte multe de făcut”, de la proiecte mari de infrastructură și spitale, până la reforme în energie, salarizare publică, justiție și guvernanță corporativă.
Mesajul vine în ziua în care aproximativ 5.000 de membri ai PSD decid dacă partidul rămâne alături de premierul liberal Ilie Bolojan sau își retrage sprijinul politic. Potrivit informațiilor prezentate de HotNews, liderii PSD se așteaptă ca rezultatul să fie „în mare parte” pentru retragerea sprijinului, pe fondul nemulțumirilor din partid, invocate de președintele PSD, Sorin Grindeanu.
Recomandate
România se apropie de încasarea a 3 miliarde de euro din PNRR , după ce a depășit pragul de 60% la absorbție, iar vineri, 5 iunie, Consiliul EcoFin ar urma „cel mai probabil” să dea ultima aprobare necesară pentru cererea de plată numărul patru, potrivit Agerpres . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a declarat că, odată cu această „ultimă bifă”, în perioada următoare ar urma să intre în țară 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei), sumă asociată cererii de plată patru. El a susținut că cererea patru este „complet curată” și a amintit că, în actualul guvern, PNRR ar fi fost deblocat și ar fi fost recuperată „o sumă” din cererea de plată trei (fără a preciza valoarea). Ce urmează: cererile 5 și 6 și o nouă structură a planului În paralel cu finalizarea cererii patru, ministerul spune că lucrează la cererile de plată cinci și șase și că încearcă să aibă „toate detaliile tehnice necesare” până vineri. După agrearea aspectelor tehnice cu Comisia Europeană, România ar urma să depună o cerere pentru a avea „noua structură” și să intre într-un proces în care forma finală autorizată ar trebui să fie gata în cursul lunii iulie, conform declarațiilor ministrului. Reforma cu discuții dificile: decarbonizarea Pe zona de reforme, Pîslaru a indicat că discuțiile cu Comisia Europeană sunt „mai complicate” pe subiectul decarbonizării, deoarece România a pregătit un studiu și încearcă să demonstreze că are nevoie de capacitățile de cărbune rămase. În rest, el a spus că discuțiile pe celelalte reforme au fost „mai degrabă bune”. Ministrul a fost marți la Bruxelles pentru discuții cu Comisia Europeană privind renegocierea finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). [...]
Primăria Capitalei pregătește achiziția a 179 de vehicule electrice pentru STB , mizând pe finanțare din Programul Regional București–Ilfov 2021–2027 , într-o mișcare cu impact direct asupra capacității și fiabilității transportului public din București, potrivit Digi24 . Primăria Municipiului București intenționează să cumpere 100 de troleibuze și 79 de tramvaie noi, investiție care ar urma să fie făcută cu fonduri europene. Dincolo de înnoirea flotei, administrația locală încearcă să reducă riscurile de implementare prin pregătirea din timp a licitațiilor, inclusiv prin discuții tehnice cu potențiali furnizori. Pregătirea licitațiilor: întâlniri tehnice și vizite în depouri Conform informațiilor prezentate, în ultimele zile au avut loc întâlniri tehnice cu producători interesați de viitoarele proceduri de achiziție, după etapa de consultare de piață pentru caietele de sarcini (documentația tehnică pe baza căreia se face licitația). În paralel, au fost organizate vizite în depourile STB, pentru a calibra cerințele tehnice la realitățile de exploatare și mentenanță. Ce dotări sunt cerute pentru noile vehicule În documentarea achizițiilor, Primăria a indicat o serie de dotări obligatorii pentru troleibuze și tramvaie, între care: aer condiționat; rampe pentru accesul persoanelor cu mobilitate redusă; sisteme audio-video pentru informarea călătorilor; camere de supraveghere; validatoare contactless (plată/validare fără contact); porturi USB; sisteme moderne de siguranță și asistență la condus. Context operațional: tramvaiele sunt legate de proiecte de infrastructură Cele 79 de tramvaie sunt asociate cu două proiecte majore ale Primăriei: modernizarea a circa 50 de kilometri de linii de tramvai și extinderea traseului din zona Prelungirea Ghencea, potrivit informațiilor citate. Pentru STB, miza este ca achizițiile să fie lansate „cât mai curând” și să atragă cât mai multe oferte, astfel încât procedurile să se deruleze mai rapid și mai eficient, în condițiile în care cerințele tehnice sunt clarificate înainte de licitații. [...]
România riscă să primească mai puțini bani din fondurile de coeziune după 2028 , pe fondul presiunilor conduse de Germania pentru reducerea bugetului UE și reorientarea cheltuielilor către apărare și competitivitate, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Miza este direct economică: fondurile de coeziune au fost una dintre principalele surse de finanțare pentru dezvoltare regională în statele mai puțin bogate, inclusiv România. Discuția vizează viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru 2028–2034, care urmează să intre oficial pe agenda negocierilor la Bruxelles în aproximativ două săptămâni, conform publicației. Comisia Europeană a propus un buget de 1,8 trilioane de euro pentru perioada de după actualul exercițiu bugetar, în timp ce Parlamentul European cere o majorare cu 20%. De ce se schimbă jocul: apărare, competitivitate și presiune pe buget Începând cu 2028, mai multe state grupate în jurul Germaniei fac presiuni pentru diminuarea bugetului UE și, implicit, pentru reducerea fondurilor de care beneficiază țări precum România și Polonia. Printre argumentele invocate se află criza economică din Germania și nemulțumirile contribuabililor din statele net contributoare, dar și nevoia de investiții mai mari în apărare și în competitivitatea europeană. În paralel, statele din Est se tem că o eventuală aderare a Ucrainei ar putea redirecționa o parte importantă din fondurile de coeziune către reconstrucția acesteia, ceea ce ar reduce și mai mult resursele disponibile pentru actualii beneficiari. „ Prietenii coeziunii ”: front comun al beneficiarilor România s-a alăturat unui grup de 16 state membre, „Prietenii coeziunii”, care încearcă să blocheze o tăiere a fondurilor de coeziune. Din grup fac parte, între altele: Polonia, Grecia și țările baltice; Spania și Italia, menționate ca state din Vest care sunt încă beneficiare ale fondurilor europene. Publicația notează că România a prezidat grupul și s-a implicat, alături de Polonia, în ultimele întruniri ale membrilor. Ce concesii ar putea fi forțată să facă România Gabriela Ciot, profesor la Facultatea de Relații Internaționale a UBB Cluj și expert în negocieri europene, spune că negocierile vor fi mai dure decât în trecut, deoarece apar priorități diferite, cu apărarea tot mai sus pe agendă. „Negocierile acestea pe bugetul viitorului cadru financiar multianual vor suscita foarte multe discuții, unele mai tensionate. (...) Iar acum aceste discuții vor fi mai dure pentru că apar priorități diferite. În sensul că politica de apărare deja devine o prioritate”, afirmă Gabriela Ciot. În analiza citată, ea susține că fondurile de coeziune rămân „absolut vitale” pentru reducerea decalajelor față de Vest, dar România va fi nevoită să fie mai „adaptativă”, inclusiv prin orientarea către finanțări legate de apărare și prin recuperarea întârzierilor la digitalizare, unde țara stă slab la alfabetizare digitală, în ciuda internetului de mare viteză. Ce urmează Negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 abia intră în faza formală, însă liniile de conflict sunt deja conturate între statele net contributoare și cele beneficiare. Pentru România, riscul principal descris în analiză este o reducere a fondurilor de coeziune după 2028, ceea ce ar putea limita finanțarea proiectelor de dezvoltare regională dacă nu reușește să-și ajusteze prioritățile și alianțele în negocierile europene. [...]
Guvernul pregătește o modificare legislativă care ar permite recepția intermediară a proiectelor din PNRR finalizate, dar încă neracordate la rețeaua electrică , pentru a evita corecții sau pierderi financiare pe fonduri europene din cauze care țin de durata racordării și de distribuitori, potrivit Agerpres . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Deva, că propunerea de modificare legislativă ar urma să fie formulată săptămâna viitoare și ar introduce o procedură intermediară „înainte de recepția finală”, astfel încât lucrările să poată fi considerate recepționate pe componentele esențiale ale proiectului. De ce contează: riscul de corecții pe proiecte întârziate din motive externe Bolojan a argumentat că racordarea la energie este o etapă care „depinde de distribuitori” și poate dura mult, iar în aceste condiții consideră „anormal” ca un proiect finanțat din fonduri europene să fie penalizat dacă întârzierea nu este imputabilă autorității contractante. „Sistemele noastre de racord la energie sunt lungi, depind de distribuitori, depind de capacitatea acestora și este anormal să ai o corecție pe un astfel de proiect sau pierderi financiare dacă lucrurile nu sunt întârziate din cauza ta”, a spus Ilie Bolojan. Negocieri cu Comisia Europeană și calendarul următor Premierul interimar a precizat că tema a fost discutată în această săptămână în negocierile cu Comisia Europeană, iar măsura ar viza „mii de proiecte” aflate în derulare la nivel național. El a mai spus că intenția este ca informațiile să fie comunicate săptămâna viitoare către primării, după finalizarea aspectelor încă în negociere pe componenta PNRR, împreună cu echipele tehnice ale Comisiei Europene. Bolojan a reamintit și termenul-limită indicat pentru proiectele finanțate prin PNRR: acestea trebuie finalizate până la sfârșitul lunii august, în condițiile în care, potrivit lui, în țară sunt deschise „mii de șantiere”. [...]
Trei proiecte PNRR din Hațeg sunt aproape de finalizare, cu termen asumat până la sfârșitul lui august , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a verificat pe teren stadiul lucrărilor și a discutat condițiile de recepție, potrivit News . Miza este una operațională: proiectele finanțate din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) trebuie închise la timp, iar recepția corectă devine esențială pentru ca investițiile să fie funcționale și eligibile. Ce a verificat premierul pe șantiere Bolojan spune că a vizitat trei investiții finanțate prin PNRR, toate aflate în stadii avansate: două proiecte de locuințe pentru tineri, construite la standarde moderne de eficiență energetică, cu consum aproape zero de energie; unul este realizat în proporție de aproximativ 75%, iar al doilea a ajuns la circa 90% execuție; lucrările de renovare a clădirii Școlii „Ovid Densușianu”, unde investiția este realizată în proporție de aproximativ 90%. Termenul discutat: finalizare până la sfârșitul lunii august Premierul interimar afirmă că a clarificat cu primarul „condițiile de recepție ale investițiilor”, astfel încât finalizarea proiectelor „până la sfârșitul lunii august” să fie realizată. În același context, Bolojan a punctat importanța modernizării infrastructurii școlare și a punerii în valoare a clădirilor de patrimoniu pentru comunitatea locală, menționând că investițiile vizează condiții mai bune pentru tineri, elevi și familii. [...]
Microinvest își mărește capacitatea de creditare cu 20 milioane euro (aprox. 100 milioane lei) pentru IMM-uri și agricultură în Republica Moldova , după semnarea a două acorduri de finanțare cu Fondul European pentru Europa de Sud-Est și Green for Growth Fund, potrivit Banca Transilvania . Acordurile au fost semnate în cadrul EU-Moldova Investment Conference , organizată la Chișinău de Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană. Din perspectivă economică, injecția de capital urmărește să susțină dezvoltarea sectorului privat și să îmbunătățească reziliența economică, într-un context în care accesul la finanțare pe termen lung rămâne o condiție-cheie pentru competitivitatea companiilor locale. Unde vor merge banii: modernizare, digitalizare și energie Conform informațiilor transmise, noile linii de finanțare sunt orientate către domenii cu potențial ridicat de creștere și ar urma să susțină investiții în: modernizare și creșterea productivității; digitalizare; eficiență energetică; dezvoltare durabilă. Microinvest este prezentă la nivel național și are experiență în finanțarea IMM-urilor și a agriculturii, iar fondurile sunt descrise ca un canal de atragere a capitalului internațional către economia Republicii Moldova. Cine sunt finanțatorii și ce tip de capital aduc Microinvest a semnat acordurile cu: Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) , un fond de investiții cu impact, înființat în 2005, care oferă soluții de finanțare pentru antreprenoriat și incluziune financiară în Europa de Sud-Est și Caucaz; portofoliul este administrat de Finance in Motion ; Green for Growth Fund (GGF) , un fond care promovează eficiența energetică și energia regenerabilă, prin refinanțarea instituțiilor financiare locale, cu obiectivul de a facilita investiții durabile și reducerea emisiilor de carbon. În comunicat, directorul executiv al Microinvest, Dmitrii Svinarenco, a pus accent pe importanța finanțării pe termen lung pentru reziliența și competitivitatea afacerilor locale. „Accesul la finanțare pe termen lung rămâne esențial pentru creșterea rezilienței și competitivității afacerilor locale.” Context: poziționarea Microinvest în piața din Republica Moldova Microinvest este liderul pieței de creditare nebancară din Republica Moldova, cu un portofoliu de credite de peste 8 miliarde de lei moldovenești, din care aproximativ 58% este alocat clienților business. Compania are peste 50.000 de clienți activi, o echipă de peste 400 de persoane și o rețea de 17 sedii. Din 2025, Microinvest este parte a Grupului Financiar Banca Transilvania, iar acționarul unic este Victoriabank, una dintre băncile mari din Republica Moldova. [...]
