Știri
Știri din categoria Imobiliare
Proprietarii care intră în cadastrarea gratuită au la dispoziție 60 de zile să conteste suprafața măsurată, dacă aceasta diferă de cea din actele de proprietate, potrivit Agrointel, care citează explicațiile Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Miza este una operațională: cine nu verifică datele afișate public riscă să rămână cu o evidență cadastrală care nu reflectă situația reală din teren.
ANCPI arată că, în cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică (cadastru realizat la nivel de localitate), pot apărea diferențe între suprafața trecută în documente și cea rezultată din măsurătorile actuale, atât pentru terenuri extravilane, cât și intravilane. Agenția explică faptul că neconcordanțele pot veni din modul în care au fost făcute măsurătorile în trecut sau din modificări intervenite în timp asupra proprietății.
Pentru clarificarea situațiilor în care actele și terenul „nu bat”, specialiștii analizează simultan documentele existente și realitatea din teren. În evaluare intră:
Înainte de finalizarea lucrărilor, documentele tehnice ale cadastrului sunt afișate public timp de 60 de zile, atât pe site-ul ANCPI, cât și la sediul primăriei (sau într-un alt loc stabilit de primar). În acest interval, deținătorii pot verifica informațiile și pot depune cereri de rectificare dacă observă neconcordanțe.
„Prin aceste lucrări este realizată o evidență corectă, completă și actualizată a imobilelor dintr-o localitate, contribuind la asigurarea unei evidențe unitare în sistemul de cadastru și carte funciară”, susține ANCPI.
ANCPI derulează Faza II a proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Proiectul continuă investițiile începute prin Programul Operațional Regional (POR) 2014–2020 și vizează înregistrarea gratuită a proprietăților din 660 de comune, însumând peste 5,7 milioane de hectare.
Recomandate
Înregistrarea sistematică a proprietăților rămâne gratuită, dar implică obligații concrete pentru proprietari , inclusiv participarea la identificarea imobilelor și verificarea datelor publicate, potrivit Antena 3 . Miza practică este evitarea erorilor din cadastru și cartea funciară, într-un proces derulat organizat la nivel de localitate sau sector cadastral, nu la cererea individuală a fiecărui proprietar. Înregistrarea sistematică este descrisă ca un demers prin care imobilele sunt identificate, măsurate și înscrise în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Pentru ca lucrările să se desfășoare „corect și gratuit”, proprietarii sau deținătorii trebuie să știe din timp unde se pot informa, ce documente au de pregătit și cum pot participa la etapele procesului. Ce drepturi au proprietarii/deținătorii Conform materialului, proprietarii/deținătorii au dreptul să fie informați despre începerea lucrărilor, etapele procesului și perioada în care se fac măsurătorile în localitatea lor. Informațiile pot fi obținute: de la primărie; din anunțuri publice; din întâlniri de informare organizate local; de pe site-ul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) . După întocmirea și afișarea documentelor tehnice ale cadastrului, proprietarii/deținătorii trebuie să verifice datele înscrise despre imobilele lor. Documentele sunt afișate public timp de 60 de zile la sediul primăriei (sau într-un alt loc anunțat public) și pe site-ul ANCPI. Dacă apar erori sau neconcordanțe, aceștia pot cere corectarea lor, „potrivit procedurilor prevăzute de lege”. Ce obligații apar în timpul lucrărilor Textul subliniază că procesul depinde de colaborarea cu echipele de cadastru și cu reprezentanții primăriei, astfel încât imobilele să fie identificate și înscrise corect. În practică, proprietarii/deținătorii trebuie să: pregătească documentele pe care le au despre imobil (de exemplu, acte de proprietate, certificate de moștenitor, hotărâri judecătorești, acte de identitate, acte de stare civilă sau alte documente care clarifică situația juridică); participe la etapa măsurătorilor, indicând amplasamentul și limitele proprietății și oferind informații corecte despre situația din teren; urmărească anunțurile locale și să verifice documentele tehnice în perioada de afișare publică, pentru a semnala la timp neconcordanțele. Context: proiect în derulare în 660 de comune ANCPI derulează Faza II a proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Proiectul continuă investițiile începute prin Programul Operațional Regional (POR) 2014–2020 . Lucrările sunt prezentate ca fiind gratuite pentru deținători și vizează înregistrarea imobilelor din 660 de comune, cu o suprafață estimată de peste 5,7 milioane de hectare. [...]
Reluarea e-Terra deblochează treptat fluxul de acte imobiliare, dar cererile rămân în backlog , după atacul cibernetic care a scos din funcțiune sistemele ANCPI , potrivit Profit . Guvernul spune că aplicația funcționează, însă volumul ridicat de solicitări acumulat într-un interval scurt generează timpi mai mari de așteptare la accesare și la procesare. În 12 august 2026, la nivelul tuturor oficiilor teritoriale (OCPI) au fost înregistrate 69.788 de cereri, față de 42.057 în aceeași zi a anului 2025. Creșterea cea mai puternică a fost la extrasele de carte funciară pentru autentificare: 25.152 de cereri în 12 august 2026, comparativ cu 5.281 în 12 august 2025. Pentru extrasele de informare, ANCPI indică 17.876 de cereri, cu 303 peste nivelul din ziua similară a anului trecut. Ce înseamnă operațional pentru piața imobiliară ANCPI afirmă că personalul lucrează la recuperarea activității restante „cu respectarea termenelor și procedurilor legale”, iar măsurile adoptate urmăresc fluidizarea procesării și reducerea timpilor de așteptare. În zilele de 12 și 13 august, încărcarea mare a dus la opriri temporare ale aplicației și la timpi mai mari de așteptare în anumite intervale; instituția spune că specialiștii au intervenit pentru remediere și continuitate. Totodată, a fost remediată problema legată de nefuncționalitatea exportului de geometrii (funcție utilizată în lucrările cadastrale). Ce sisteme sunt disponibile și ce rămâne oprit Reluarea funcționării vizează, în această etapă, exclusiv sistemul integrat e-Terra. Celelalte platforme online gestionate de ANCPI – Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni (RTI), MyEterra, Registrul proprietarilor, Titluri de proprietate și Geoportal – urmează să fie repuse în funcțiune etapizat, după verificări, iar reluarea va fi comunicată în prealabil. RTI este indicat ca fiind, în prezent, indisponibil. Consecința directă menționată: nu poate fi realizată consultarea necesară pentru eliberarea certificatelor de sarcini aferente codului 2.7.4 din anexa la Ordinul nr. 16/2019. Până la repunerea în funcțiune, serviciul aferent codului 2.7.4 rămâne indisponibil, iar cererile înregistrate pe codul 2.1.1 care necesită verificarea RTI vor rămâne în starea „în lucru”, urmând să fie soluționate după restabilirea accesului. Măsuri de „decongestionare”: program prelungit și call center Pentru 12 și 13 august, ANCPI a decis prelungirea programului de depunere a cererilor, atât la ghișee, cât și prin e-Terra, de la 8:30 până la 16:00. Instituția recomandă utilizatorilor să apeleze, pe cât posibil, la suport telefonic pentru a evita deplasările suplimentare la sedii. Liniile dedicate de call center comunicate sunt: 0749 012 525 0749 016 331 0735 950 582 Plăți și reluarea activității: ce se schimbă în primele zile În primele zile de la reluarea activității, plata în e-Terra pentru serviciile furnizate de OCPI nu se va putea face cu cardul, ci doar prin ordin de plată sau la casieria oficiului prestator, conform informațiilor din articol. Aplicația e-Terra a fost repornită etapizat începând de miercuri, 11 august, ora 15:00, pentru personalul ANCPI și OCPI și pentru notarii publici. În prima zi de reluare (11 august 2026) au fost înregistrate 24.695 de cereri, iar toate cele 42 de oficii au finalizat înregistrarea cererilor primite prin corespondență în perioada de indisponibilitate. Pentru aproximativ 94.000 de cereri aflate în curs de soluționare la momentul incidentului, termenele legale au fost prelungite printr-o decizie internă a ANCPI, iar soluționarea ar urma să fie tratată „cu celeritate”. [...]
SpaceXSI , afacerea de centre de date a lui Elon Musk , ar cumpăra 418 locuințe dintr-un cartier din Southaven (Colonial Hills) doar de la proprietari care renunță să participe la un proces colectiv , potrivit Tom's Hardware . Miza imobiliară este dublată de una juridică: achizițiile ar fi condiționate de neimplicarea în acțiunea în instanță legată de poluarea fonică produsă de turbinele pe gaz care alimentează infrastructura de calcul (GPU) a companiei. Informația este atribuită de publicație unei relatări din The Guardian , care susține că agenți imobiliari ar merge din ușă în ușă pentru a face oferte în numele companiei. Colonial Hills se află la circa o jumătate de milă (aprox. 0,8 km) de centrala electrică pe care compania ar urma să o folosească pentru a alimenta centrele de date din zonă. De ce contează pentru piața imobiliară locală Dacă raportarea se confirmă, vorbim despre o tentativă de achiziție la scară de cartier, cu potențial de a schimba rapid structura proprietății într-o zonă rezidențială. Condiționarea tranzacțiilor de renunțarea la participarea la un proces colectiv introduce, însă, un element de risc și presiune pentru proprietari: decizia de vânzare ar putea deveni inseparabilă de poziția lor într-un litigiu privind disconfortul de mediu (zgomot). Ce spune compania și autoritățile locale, potrivit relatării Tom’s Hardware notează că MZX, subsidiara SpaceXSI care operează situl Colossus II, ar fi transmis o scrisoare deschisă rezidenților din apropiere, în care afirmă că „are nevoie de proprietăți în scopuri de afaceri”. Primarul din Southaven, Darren Musselwhite, este citat cu explicația că locuințele ar urma să fie folosite pentru cazarea personalului SpaceXSI, pe măsură ce compania își extinde operațiunile. În același context, publicația mai relatează că Elon Musk ar sta în zonă patru nopți pe săptămână, într-o rulotă Airstream, pentru a supraveghea personal extinderea centrului de date necesar pentru Grok AI. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre prețuri, calendarul achizițiilor sau stadiul exact al procesului colectiv. În lipsa acestor informații, rămâne de urmărit dacă tranzacțiile se materializează la scara indicată (418 proprietăți) și dacă litigiul privind poluarea fonică va influența ritmul extinderii operaționale și, implicit, presiunea pe piața rezidențială din proximitate. [...]
Creșterea chiriilor și scăderea dobânzilor fixe au împins cumpărarea în fața închirierii în marile orașe, într-o piață în care valoarea apartamentelor vândute a urcat cu peste 30% în ultimii trei ani, potrivit Economedia , care citează o analiză realizată de platforma financiară OferteBancare.ro (preluată de Agerpres). Analiza susține că persoanele care au cumpărat în urmă cu trei ani prin credit ipotecar cu dobândă fixă au beneficiat simultan de aprecierea locuinței și de stabilitatea ratei lunare, în timp ce chiriile au crescut. Economistul Claudiu Trandafir, fondator OferteBancare.ro, estimează că „nu vom avea o scădere mai mare de 10% a prețurilor imobilelor de aici înainte”, mizând pe menținerea trendului de creștere, pe fondul cererii pentru locuințe „de calitate” și al ofertei limitate de locuințe moderne în zonele căutate. Chiriile au urcat, iar ratele au rămas competitive În marile orașe, chiriile pentru un apartament cu două camere au crescut cu 50–100 euro pe lună față de acum trei ani și au ajuns la 440–600 euro, potrivit datelor analizate. În paralel, dobânzile fixe mai mici au schimbat comparația rată–chirie: analiza indică un credit ipotecar cu dobândă fixă de circa 4,95% în primii trei ani, iar pentru un împrumut de 300.000 lei rata ar fi de circa 1.600 lei/lună, față de 1.780 lei în 2023. În exemplul dat, cine a cumpărat în 2023 un apartament vechi de 50 mp în București ar plăti „azi” o rată de circa 392 euro, cu peste 200 euro sub chiria cerută acum în piață. Prețurile locuințelor: creșteri pe vechi și nou, cu ecart mare între orașe Pe segmentul vânzărilor, prețurile apartamentelor (vechi și noi) au crescut, iar un apartament nou de 50 mp ar fi ajuns să coste între 104.750 euro (aprox. 522.000 lei) și 175.000 euro (aprox. 872.000 lei), conform analizei citate. În același timp, analiza notează creșterea veniturilor: câștigul salarial mediu net a urcat de la 4.593 lei în septembrie 2023 la 5.688 lei în august 2026, adică aproape 24%. Context: România rămâne în zona „accesibilă” în comparațiile europene O cercetare Deloitte Property Index 2026 , citată în analiză, plasează România pe al patrulea cel mai mic preț mediu al locuințelor dintre țările analizate, la 1.917 euro/mp. Raportat la venituri, un apartament de 50 mp ar costa circa 87 de salarii nete medii, față de 97 în Spania, 101 în Germania și 112 în Polonia. Pe acest fundal, analiza argumentează că inflația a erodat economisirile, iar achiziția unei locuințe poate funcționa ca protecție a puterii de cumpărare, mai ales când este pentru uz personal și când diferența față de chirie rămâne semnificativă. [...]
România riscă să rateze finanțările UE pentru locuire accesibilă dacă rămâne blocată în iluzia că proprietatea rezolvă problema locuirii, arată o analiză Economedia . Deși 94% dintre români trăiesc în gospodării care dețin locuința, peste 40% din populație locuiește în condiții de supraaglomerare, un semnal că piața are un deficit de calitate, distribuție și accesibilitate, nu doar de „număr de proprietari”. Criza locuirii a fost discutată pe 5 octombrie, la Palatul Parlamentului, în cadrul Romania Affordable Housing Summit, organizat de FIDES și Confederația Patronală Concordia, cu participarea autorităților, instituțiilor europene, băncilor, dezvoltatorilor și experților. Miza, potrivit analizei, este transformarea statisticilor și a fondurilor europene într-o politică publică funcțională. UE pune bani și reguli pe masă, iar România are o fereastră rară În 2026, Comisia Europeană a introdus locuințele accesibile într-un cadru european explicit, prin noul Affordable Housing Act , care propune un sistem comun de identificare a zonelor aflate sub presiune locativă și măsuri pentru creșterea ofertei de locuințe accesibile, sociale și pentru studenți. Pe lângă recomandări, Comisia a revizuit regulile privind ajutorul de stat, pentru a facilita sprijinirea investițiilor în locuințe accesibile și pentru a crea mai mult spațiu de combinare a resurselor publice cu finanțarea privată. La nivel de finanțare, Grupul Băncii Europene de Investiții și-a majorat în 2026 finanțarea vizată pentru locuințe accesibile și sustenabile la 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei), investițiile putând fi combinate cu fonduri europene, garanții, împrumuturi, capital și instrumente prin bănci și instituții naționale. Separat, Comisia Europeană estimează că, la nivelul UE, ar fi nevoie de aproximativ 650.000 de locuințe suplimentare anual peste volumul actual al construcțiilor, cu investiții de circa 150 de miliarde de euro pe an (aprox. 750 miliarde lei). Paradoxul românesc: proprietari mulți, locuire precară Datele citate în analiză arată că, în 2024, România era pe primul loc în UE la ponderea populației care trăiește într-o gospodărie proprietară (aproximativ 94%). În același an, 40,7% din populație trăia în gospodării supraaglomerate, față de 16,9% media Uniunii Europene. Concluzia centrală: faptul că o familie deține o locuință nu înseamnă automat că aceasta este suficient de mare, modernă, bine amplasată sau potrivită nevoilor. Analiza insistă că „proprietatea” nu este sinonimă cu accesul la o locuire de calitate. În plus, România are și un volum mare de locuințe neocupate: la recensământul din 2021, aproximativ un sfert din locuințe erau neocupate, potrivit Raportului Institutului pentru Orașe Vizionare, citat de Economedia. Imaginea rezultată este a unei piețe fragmentate: în marile centre urbane și zonele metropolitane cererea e împinsă de locuri de muncă și migrație internă, în timp ce alte zone se confruntă cu depopulare și locuințe rămase fără utilizare. Analiza mai notează o diferență relevantă în supraaglomerare: în 2024, rata era de 35,6% în rândul cetățenilor români și de 61,6% în cazul cetățenilor din afara UE aflați în România, ceea ce leagă problema locuirii de venituri, integrare socială și mobilitatea forței de muncă. Ce înseamnă „locuire accesibilă” în practică și ce ar urma În concluziile summitului, citate în analiză, locuirea este descrisă ca un fenomen mai complex decât existența unui „acoperiș”, iar creșterea fondului locativ, în lipsa condițiilor decente la prețuri sustenabile (mai ales pentru familiile tinere), nu rezolvă singură problema. Textul face distincția între: locuințe sociale , aflate în răspunderea statului; locuințe accesibile , care depind de un efort combinat al actorilor publici și privați. Accesibilitatea este definită mai larg decât prețul: include suportabilitatea finanțării (ponderea costurilor în bugetul gospodăriei), distanțele până la servicii (educație, sănătate, divertisment) și integrarea noilor locuințe în comunități. În final, analiza susține că România are ocazia să construiască un program național de locuire accesibilă conectat la instrumentele europene, dar acesta ar necesita consens politic, coordonare între nivelurile administrației, capital privat și obiective sociale explicite, iar credibilitatea ar fi dată de proiecte livrate și rezultate, nu doar de strategii. [...]
Dedeman contestă în instanță despăgubirea de expropriere, un semnal despre riscul litigiilor în marile proiecte rutiere , după ce compania controlată de frații Dragoș și Adrian Pavăl a dat în judecată statul pentru suma stabilită la exproprierea unui teren din județul Iași, potrivit Profit . Miza este un teren de 133 mp din satul Uricani, comuna Miroslava, aflat pe traseul investiției publice „Varianta de ocolire a municipiului Iași – Etapa I – Varianta Sud – trafic greu”, proiect aflat la stadiul de documentație. Pentru această suprafață, statul a stabilit o despăgubire de 671 lei, adică 5 lei/mp. Ce reclamă Dedeman și ce cere instanței În cererea de chemare în judecată, Dedeman susține că hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii (Hotărârea nr. 183/29.09.2020, emisă de Compania de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA) nu i-ar fi fost comunicată „în mod legal”, iar compania ar fi aflat despre existența ei abia în 2026, când a solicitat documentul de la cartea funciară. „Considerăm că această sumă nu reprezintă o justă despăgubire, întrucât nu corespunde cu valoarea reală a terenului expropriat”, se arată în acțiunea Dedeman citată de Profit. Pe lângă cuantumul despăgubirii, compania invocă și efectele exproprierii parțiale asupra restului proprietății, cerând o expertiză care să evalueze dacă terenul rămas a suferit o depreciere și, dacă da, în ce cuantum. În acțiune sunt enumerate criterii precum accesul, frontul stradal, forma parcelei, posibilitatea de construire, utilitățile și destinația urbanistică. Primul termen de judecată la Judecătoria Iași nu a fost fixat, conform informațiilor din articol. Context: diferența dintre grila de expropriere și prețul de piață Profit citează un expert imobiliar (via news.ro) care afirmă că terenurile din zona Uricani se vând, pe piața liberă, de la „câteva zeci de euro” și pot depăși 100 de euro, în funcție de poziționare și acces. Același expert arată că, în cazul exproprierilor, statul nu plătește la prețul pieței și menționează că ar exista și alte litigii pe rol. Totodată, expertul citat susține că argumentul privind scăderea valorii terenului rămas „nu stă în picioare” și că, dimpotrivă, odată cu realizarea centurii, valoarea ar putea crește. Separat, Profit notează că terenul de 133 mp a fost extras dintr-o suprafață mai mare, de 3,5 hectare, aflată în proprietatea fraților Pavăl. Publicația menționează că, potrivit wikipress.ro, în instanță se solicită pentru cei 133 mp despăgubiri de 173.000 lei (aprox. 250 euro/mp). De ce contează: potențial de blocaj și costuri suplimentare în proiecte publice Cazul indică un risc recurent pentru proiectele de infrastructură: contestarea despăgubirilor și a procedurilor de comunicare poate genera întârzieri, costuri administrative și presiune pentru reevaluări, mai ales când există discrepanțe mari între sumele stabilite la expropriere și așteptările proprietarilor. În același timp, proiectul de ocolire a Iașiului are o miză regională: varianta de ocolire Iași Est ar urma să asigure conexiunea cu viitoarea secțiune a A8 (Târgu Neamț – Iași – Ungheni) și cu rețeaua rutieră națională existentă. Profit mai arată că procesul de expropriere pentru varianta de ocolire a vizat 40,9 hectare de la 362 de proprietari, iar valoarea despăgubirilor a ajuns la 2,2 milioane de lei. [...]
