Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România își leagă încasările rămase din PNRR de un calendar până la final de august, iar administrația trebuie să continue implementarea reformelor indiferent de evoluțiile politice, potrivit Agerpres, care relatează despre întâlnirea dintre președintele Nicușor Dan și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Președintele a spus că cei doi au trecut în revistă stadiul implementării reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și al investițiilor care trebuie finalizate. Miza, în formularea șefului statului, este ca România „să primească banii pe care îi mai are de încasat până la finalul acestui program”.
Nicușor Dan a indicat că rămân „foarte multe de făcut” pentru ca până la finalul lunii august să fie încheiate proiecte și reforme, de la investiții mari la schimbări legislative și administrative.
În lista menționată de președinte intră:
Mesajul central al președintelui este că implementarea PNRR nu ar trebui să fie blocată de turbulențe politice. El a afirmat că există „consens” ca legile și actele normative încă necesare să fie adoptate și și-a exprimat încrederea că „toate partidele pro-europene” vor trata programul „responsabil”.
În același mesaj, Nicușor Dan a susținut că proiectele din PNRR țin de „prosperitatea și securitatea” României și ar trebui să intereseze cetățenii „în egală măsură”, indiferent de preferințele electorale.
Recomandate
România are mai puțin de două săptămâni ca să evite pierderea banilor din PNRR : potrivit Antena 3 , miza este închiderea unor proiecte de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), legate de 8 jaloane și 6 legi „critice” care trebuie finalizate până la 31 august. În joc sunt și penalizări de 771 sau 972 milioane de euro (aprox. 3,9–4,9 miliarde lei), dacă jaloanele nu sunt îndeplinite. Pe scurt, mecanismul descris este direct: dacă jalonul este bifat, Comisia Europeană plătește; dacă nu, banii nu intră. Cele 6 legi de care depind jaloanele: ce e adoptat și ce e blocat Din cele șase acte normative asociate pachetului de jaloane, patru sunt deja adoptate, iar două rămân problematice: Legea de modificare a Codului administrativ (adoptată) Legea privind recompensarea performanței pentru angajații din ANAF (adoptată) Legea decarbonizării (adoptată) Codul Urbanismului (adoptat) Legea ANI (nepromulgată) Legea salarizării (blocată) Jaloanele cu risc: Legea ANI și Legea salarizării Legea ANI: circuit legislativ încă neînchis Jalonul 431 vizează actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică și este legat de „Legea ANI”. În material se arată că legea a fost contestată la Curtea Constituțională, iar după decizia CCR privind constituționalitatea „ amendamentului Fritz ”, actul urmează să reintre în circuit: după motivarea CCR, legea se întoarce la Parlament și apoi ajunge la președintele Nicușor Dan pentru promulgare. „Sper sǎ putem încheia circuitul legislativ pânǎ în 31 august, termenul limitǎ al PNRR”, a transmis șeful statului. Neatingerea acestui jalon este asociată cu o penalizare de 771 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei), conform sursei. Legea salarizării unice: blocaj politic și presiune bugetară Jalonul 420 (Legea salarizării unice) este descris drept „cel mai dificil” din PNRR și este, în prezent, blocat, după o întâlnire de aproape patru ore la Cotroceni fără rezultat. Antena 3 notează tensiuni în sectorul public, inclusiv nemulțumiri că veniturile ar putea scădea, greve de avertisment în sănătate și avertismente de proteste în educație. În același timp, sursa indică limite bugetare: pentru pachetul de salarizare pe 2026 statul ar putea aloca circa 8 miliarde lei, iar în 2027 cel mult 12 miliarde lei, însă resursele nu acoperă toate solicitările. Pentru neîndeplinirea jalonului este menționată o penalizare de 771 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Un alt risc: „reversibilitatea” pe energie, după amendamentele la decarbonizare Pe jalonul 119a (reforma pieței de energie electrică), materialul reține controversa legii decarbonizării, după un amendament PSD care ar împiedica închiderea centralelor pe cărbune. Președintele Nicușor Dan a spus că va folosi „toate prerogativele constituționale” și nu exclude reexaminarea în Parlament, pentru a nu pierde miliarde de euro. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , avertizează însă asupra unui risc diferit: „reversibilitatea” pe jalonul 114 (un concept din regulamentul european, care poate redeschide evaluarea unui jalon considerat deja îndeplinit). Potrivit lui, jalonul 114 a fost deja acceptat de Comisie pe o cerere de plată anterioară, pe baza căreia România a primit deja miliarde de euro pentru investiții. În momentul descris, „reversibilitatea” nu era activată. Tot Pîslaru a anunțat că România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde euro (aprox. 14,2 miliarde lei). Context: ce mai includ jaloanele din pachet Pe lângă integritate și salarizare, lista de jaloane din material acoperă și: utilizarea terenurilor de stat (prin ADS) ca zone de accelerare pentru investiții în energie regenerabilă (jalonul 509 – lege adoptată); Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (jalonul 315 – adoptat în Camera Deputaților, revine la Senat); decarbonizarea încălzirii și răcirii (jalonul 128 – lege adoptată în iulie), cu prevederi care includ și prosumatorii și stocarea energiei; este menționat și un program pus în consultare publică, cu buget total de 400 milioane lei și finanțare de până la 15.000 lei/beneficiar pentru baterii; reforma ANAF (jalonul 197), inclusiv legislație de tip „bonus-malus” pentru inspectori; modernizarea sistemului de gospodărire a apelor (jalonul 4), inclusiv schimbări pentru mecanismul economic al „Apelor Române”. În ansamblu, PNRR este finanțat cu 21,41 miliarde euro (aprox. 107 miliarde lei), din care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi, conform datelor din material. [...]
Promulgarea pachetului de legi din PNRR deblochează intrarea în vigoare a reformelor de care depinde accesul la fonduri europene , potrivit Euronews . Președintele României a semnat marți actele normative considerate esențiale pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și legea de ratificare a Acordului SAFE. Prin promulgare, legile intră în vigoare și România face un pas în îndeplinirea „jaloanelor” asumate în PNRR — ținte și condiții de reformă de care depinde accesarea banilor europeni destinați investițiilor și reformelor. Ce acoperă pachetul de legi din PNRR Conform informațiilor publicate, printre actele normative promulgate se află legi care vizează reforme în: administrația publică; sistemul de justiție; domeniul economic. Acestea fac parte din angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană , în cadrul PNRR. Acordul SAFE: componenta de securitate și apărare Șeful statului a promulgat și legea de ratificare a Acordului SAFE (Security Action for Europe) , descris ca un instrument european pentru consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării și pentru facilitarea investițiilor în industria de apărare. De ce contează și ce urmează Adoptarea și promulgarea acestor acte este prezentată ca un pas necesar pentru continuarea reformelor și pentru menținerea calendarului obligațiilor asumate prin PNRR, cu impact direct asupra accesului la finanțarea europeană. În paralel, ratificarea SAFE întărește cadrul de cooperare europeană în zona de securitate, cu potențial de a susține investiții în industria de apărare. [...]
Aproape 870 mil. euro din granturile PNRR rămân la risc din cauza reformelor neîncheiate , în special a legii salarizării unitare, deși România estimează o rată finală de absorbție de 90,58% pe componenta nerambursabilă, potrivit Ziarul Financiar , care citează declarațiile ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. România a încheiat oficial, la 31 august, perioada de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , iar ministrul a prezentat bilanțul, insistând că miza finală nu mai este „lipsa resurselor”, ci capacitatea administrativă de a le utiliza și de a închide reformele asumate. Cât s-a finanțat și ce rată de absorbție estimează Guvernul Conform datelor prezentate, România a pornit în 2021 cu granturi de 14,24 miliarde euro, ajustate ulterior (inclusiv prin REPowerEU) la aproximativ 13,57 miliarde euro. Componenta de împrumuturi a fost redusă de la 14,94 miliarde euro la 6,54 miliarde euro în formula finală. Estimarea MIPE indică: rată finală de absorbție de 90,58% pentru granturi (componenta nerambursabilă); peste 97% pentru împrumuturi. Riscul principal: reforme rămase nefinalizate, cu legea salarizării în prim-plan Ministrul a indicat drept cea mai mare vulnerabilitate reforma salarizării unitare, asociată unei sume de aproximativ 770 milioane euro . La aceasta se adaugă circa 50 milioane euro aferente decarbonizării, aproximativ 36 milioane euro încă de clarificat pentru investiții și alte sume mai mici, ceea ce duce la un total de aproximativ 870 milioane euro expuse riscului din granturi, potrivit calculelor prezentate. La pierderile potențiale actuale se adaugă, conform MIPE, 410 milioane euro din granturi aferente unor probleme anterioare, inclusiv guvernanței corporative și pensiilor speciale. „Riscul rămâne legat de reformele nerealizate, din care, evident, reforma fanion, care ne lipseşte, este cea legată de salarizarea unitară.” Ajustări operaționale: proiecte mutate din PNRR și presiunea termenelor Pîslaru a explicat că reducerea împrumuturilor a venit și pe fondul mutării unor proiecte în alte mecanisme de finanțare: proiecte de 4,2 miliarde euro au fost transferate după probleme privind licitațiile din Transporturi. Totodată, 10 spitale care nu mai puteau fi finalizate în termenul PNRR au fost mutate pe fondurile de coeziune, prin Programul Sănătate, cu o estimare de finalizare „cel mai probabil în 2027”. Ministrul a mai spus că optimizarea structurii financiare a planului, prin transferuri între granturi și împrumuturi, a redus cu aproximativ un miliard de euro impactul asupra bugetului de stat. Ce urmează: cererea de plată 6 până la 30 septembrie și negocieri în toamnă Deși perioada de implementare s-a încheiat, procesul financiar continuă. Cererea de plată 4 (2,251 miliarde euro) a fost încasată integral în iunie 2026, cererea 5 a fost depusă pe 14 august (valoare netă de aproximativ 2 miliarde euro), iar cererea de plată 6 trebuie transmisă până la 30 septembrie . Documentele ar urma să fie centralizate până la jumătatea lunii septembrie, iar după transmiterea cererii sunt așteptate negocieri și verificări în octombrie–noiembrie, inclusiv pe tema legii salarizării și a decarbonizării. În concluzie, mesajul ministrului este că finalul PNRR mută presiunea de la „cât mai avem de cheltuit” la „ce reforme mai trebuie închise”, cu un risc financiar încă semnificativ pe granturi, concentrat în câteva jaloane-cheie. [...]
România închide PNRR cu doar 13 miliarde euro încasați și mii de proiecte rămase în aer , iar costurile pentru lucrările întârziate se mută rapid pe bugete locale și pe bugetul de stat, potrivit Mediafax . La termenul-limită de 31 august 2026, bilanțul indică atât pierderi definitive de fonduri, cât și obligații de finanțare internă pentru proiectele care nu au fost recepționate la timp. Din bugetul total recalculat al României, de circa 20 de miliarde de euro (aprox. 100 miliarde lei), țara a încasat efectiv în jur de 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei). În paralel, din peste 15.000 de investiții asumate, aproape 4.500 au rămas nefinalizate sau nerecepționate la termenul oficial. Presiunea financiară se mută pe bugete: după 31 august, decontarea din bani europeni se oprește Parlamentul a adoptat de urgență o lege care stabilește că lucrările efectuate după 31 august nu mai sunt decontate din fonduri europene, ci vor fi plătite din bugete locale, bugetul de stat sau alte fonduri. În plus, dacă beneficiarii nu finalizează proiectele până la 31 decembrie 2026, vor fi obligați să returneze toți banii primiți anterior. Această schimbare transformă întârzierile din PNRR într-un risc bugetar direct, mai ales pentru proiectele gestionate de autorități locale, unde rămân nefinalizate peste 2.500 de investiții (utilități, creșe, reabilitări tehnice), conform datelor prezentate. Unde s-a livrat și unde s-a ratat: autostrăzi, spitale și reforme Pe zona de infrastructură rutieră, România a finalizat la termen 343 km de autostradă, însă 86,5 km au ratat termenul de 31 august și trebuie terminați până la finalul anului pe bani publici. În sănătate, premierul demis Ilie Bolojan a spus, într-o vizită la Târgu Mureș, că reducerea succesivă a bugetului PNRR pentru sănătate (de la peste 2 miliarde de euro la puțin peste 1 miliard de euro) a dus la restrângerea țintei: din 19 spitale/secții noi planificate inițial, doar 8 au fost finalizate la termen, restul fiind transferate către alte surse (fonduri de coeziune sau bugete naționale), ceea ce implică ani de întârziere. „Trebuie să tragem niște lecții (...) de la 19 spitale (...) am ajuns să fim în situația să finalizăm practic 8 (...) asta înseamnă niște ani de întârziere (...) sunt niște ani pe care i-am pierdut, practic.” La capitolul reforme, blocajul politic privind Legea salarizării unice a dus la pierderea definitivă a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) asociate acestui jalon; în material este menționat că președintele României, Nicușor Dan , a pus eșecul pe seama partidelor fostei coaliții de guvernământ. Ultima cerere de plată: termen 30 septembrie, dar suma finală rămâne incertă Calendarul PNRR mai prevede o bornă: 30 septembrie 2026, data-limită pentru trimiterea ultimei cereri de plată către Comisia Europeană, care va deconta strict lucrările executate fizic până la miezul nopții din 31 august. Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că cererea finală (numărul 6) ar urma să fie transmisă până la 30 septembrie 2026, cu o valoare brută estimată de aproximativ 8,8 miliarde de euro (aprox. 44 miliarde lei), însă încasarea efectivă va fi „considerabil mai mică” din cauza jaloanelor ratate. România, în partea de jos a clasamentului UE la încasări efective În comparație cu alte state membre, România este prezentată ca fiind la coada clasamentului în privința procentului de bani încasați efectiv din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), cu aproximativ 61% din alocarea revizuită. În același tablou, Spania și Italia sunt indicate drept statele cu 90–100% din fonduri atrase, iar Portugalia și Grecia cu 80–85%. Materialul notează și că Bulgaria ar fi la 53%, pe fondul instabilității politice. [...]
Cu doar câteva zile înainte de termenul-limită, au fost promulgate legi necesare pentru jaloanele PNRR , potrivit Știrile Pro TV . Președintele Nicușor Dan a semnat vineri o serie de acte normative care trebuie să intre în vigoare până la 31 august, dată legată de îndeplinirea jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , respectiv de implementarea reformelor și investițiilor. Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra calendarului PNRR: fără intrarea în vigoare a acestor legi în termen, România riscă să nu bifeze la timp condițiile asumate pentru derularea planului. Ce legi au fost promulgate Conform informațiilor citate de Agerpres , șeful statului a promulgat: Legea privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități, inclusiv măsuri de accelerare și de prevenire a instituționalizării; Legea privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în industrie și transporturi; Ordonanța de urgență a Guvernului pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile. Separat, au mai fost semnate decretele de promulgare pentru: Legea privind închiderea operațională și financiară a PNRR; Legea privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității. De ce contează pentru economie și companii Într-o declarație transmisă printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan a legat direct PNRR de investiții și finanțare în economie. „Banii din PNRR înseamnă, pentru țara noastră, dezvoltare, modernizare și progres. Cele mai mari investiții din PNRR au mers către îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare, reabilitarea energetică a clădirilor, construcția sau echiparea unităților medicale și facilitatea finanțării pentru companii.” Materialul nu precizează ce jalon sau ce tranșă ar fi vizate punctual de fiecare act normativ, însă subliniază explicit presiunea termenului de 31 august pentru intrarea în vigoare a legislației necesare. [...]
România riscă un gol de finanțare în buget dacă nu încasează integral banii PNRR prinși la venituri , într-un moment în care cheltuielile deja angajate sunt greu de oprit sau amânat, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În mai puțin de două săptămâni, România „trage linie” și își poate face o idee despre câți bani a atras efectiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . O parte din fondurile UE au fost deja prinse în buget, la venituri: 98,7 mld. lei, din care 33 mld. lei reprezintă bani din componenta nerambursabilă a PNRR. Miza imediată este una fiscală: dacă o parte din veniturile bugetate așteptate nu se materializează, deficitul bugetar ar putea crește, în condițiile în care cheltuielile care ar fi trebuit acoperite din aceste fonduri nu pot fi stopate sau amânate, notează publicația. Context politic: blocajele se văd și în capacitatea de execuție În același context, Ziarul Financiar menționează că discuția de ieri pe legea salarizării dintre președintele Nicușor Dan și o parte a liderilor partidelor parlamentare s-a încheiat fără rezultat, pe fondul unor neînțelegeri care nu sunt doar între partide, ci și la nivelul guvernului. Pentru buget, combinația dintre venituri incerte și cheltuieli greu de ajustat amplifică riscul ca neîncasarea fondurilor așteptate din PNRR să se traducă rapid în presiune suplimentară pe deficit. [...]
