Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România își leagă încasările rămase din PNRR de un calendar până la final de august, iar administrația trebuie să continue implementarea reformelor indiferent de evoluțiile politice, potrivit Agerpres, care relatează despre întâlnirea dintre președintele Nicușor Dan și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Președintele a spus că cei doi au trecut în revistă stadiul implementării reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și al investițiilor care trebuie finalizate. Miza, în formularea șefului statului, este ca România „să primească banii pe care îi mai are de încasat până la finalul acestui program”.
Nicușor Dan a indicat că rămân „foarte multe de făcut” pentru ca până la finalul lunii august să fie încheiate proiecte și reforme, de la investiții mari la schimbări legislative și administrative.
În lista menționată de președinte intră:
Mesajul central al președintelui este că implementarea PNRR nu ar trebui să fie blocată de turbulențe politice. El a afirmat că există „consens” ca legile și actele normative încă necesare să fie adoptate și și-a exprimat încrederea că „toate partidele pro-europene” vor trata programul „responsabil”.
În același mesaj, Nicușor Dan a susținut că proiectele din PNRR țin de „prosperitatea și securitatea” României și ar trebui să intereseze cetățenii „în egală măsură”, indiferent de preferințele electorale.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan cere ca implementarea PNRR să continue indiferent de criza politică , avertizând că România riscă să piardă bani europeni dacă administrația încetinește în perioada de instabilitate, potrivit HotNews . Șeful statului l-a chemat luni la Palatul Cotroceni pe ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, pentru o discuție despre implementarea proiectelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu obiectivul explicit ca „România să nu piardă banii europeni”. În paralel, Nicușor Dan a spus într-o declarație de presă că pozițiile PSD și PNL sunt „ireconciliabile” și că România va intra într-o perioadă de „turbulențe politice”, anunțând că va juca rolul de „mediator” în criza guvernamentală care ar urma. Miza: termenele PNRR și blocajele administrative Ulterior, președintele a revenit cu un mesaj pe Facebook, în care a precizat că întâlnirea cu ministrul a vizat trecerea în revistă a stadiului reformelor și investițiilor din PNRR care trebuie finalizate. În același mesaj, Nicușor Dan a indicat finalul lunii august drept termen-limită și a susținut că există un consens pentru adoptarea actelor normative încă necesare. „Este esențial ca orice s-ar întâmpla în zona politică, administrația să lucreze pentru ca România să primească banii pe care îi mai are de încasat până la finalul acestui program.” Președintele a enumerat domeniile unde „mai avem încă foarte multe de făcut”, de la proiecte mari de infrastructură și spitale, până la reforme în energie, salarizare publică, justiție și guvernanță corporativă. Contextul politic: PSD decide sprijinul pentru Guvernul Bolojan Mesajul vine în ziua în care aproximativ 5.000 de membri ai PSD decid dacă partidul rămâne alături de premierul liberal Ilie Bolojan sau își retrage sprijinul politic. Potrivit informațiilor prezentate de HotNews, liderii PSD se așteaptă ca rezultatul să fie „în mare parte” pentru retragerea sprijinului, pe fondul nemulțumirilor din partid, invocate de președintele PSD, Sorin Grindeanu. [...]
România are de atras încă 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei) din PNRR până la 31 august 2026 , iar presiunea se mută pe accelerarea reformelor rămase neînchise, potrivit G4Media . În acest context, președintele Nicușor Dan urmează să se întâlnească luni, de la ora 9:00, cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Miza întâlnirii este legată de faptul că România nu a încheiat încă 14 reforme critice din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiecare cu o valoare de peste 70 de milioane de euro, conform aceleiași surse. 14 reforme critice nefinalizate și un calendar de monitorizare la două săptămâni Ministrul Dragoș Pîslaru a făcut publică, joi, lista jaloanelor neîndeplinite de către mai multe instituții, între care sunt menționate: Ministerul Energiei, Ministerul Agriculturii, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanțelor, Agenția Națională de Integritate și Ministerul Dezvoltării. Pîslaru a spus că, în urma unor întâlniri, inclusiv cu premierul, a fost stabilit un plan de implementare care va fi urmărit la fiecare două săptămâni și că există „o înțelegere bipartizană” în Guvern, cu implicarea tuturor miniștrilor, pentru a împinge reformele, potrivit Economedia (citată de G4Media). 10 miliarde de euro până la 31 august 2026: ce finanțează PNRR, în viziunea ministrului Într-un mesaj publicat duminică pe Facebook, ministrul Investițiilor a indicat ținta de finanțare rămasă până la termenul-limită: „10 miliarde de Euro. Asta e suma pe care trebuie s-o aducem în țară prin proiectele PNRR cu termen 31 august 2026.” El a susținut că pentru această sumă România nu concurează cu alte state membre și a enumerat tipuri de investiții care ar urma finanțate: autostrăzi, modernizarea și construirea de spitale, grădinițe și școli, digitalizare, renovarea și eficientizarea energetică a clădirilor publice și a gospodăriilor vulnerabile, respectiv plantări de păduri. Pîslaru a mai afirmat că ar fi „peste 21 de mii de proiecte” la nivel național și că acestea ar fi fost publicate pe site-ul ministerului, cu hartă interactivă și detalii, inclusiv gradul de progres, conform mesajului citat de G4Media. [...]
România are de atras 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din PNRR până la 31 august 2026, iar miza este accelerarea reformelor și a implementării proiectelor pentru a nu pierde banii , potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o postare publică, în contextul termenului-limită din 31 august 2026. Ministrul susține că cele 10 miliarde de euro sunt fonduri „puse deoparte” pentru România, fără competiție cu alte state membre, iar riscul este intern: capacitatea de a duce la capăt investițiile și reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Ce înseamnă, concret, „10 miliarde de euro” în PNRR În postarea citată, Pîslaru indică tipurile de investiții care ar urma finanțate din aceste fonduri, între care: construcția de autostrăzi; construirea și modernizarea de spitale; modernizarea de grădinițe și școli; digitalizarea administrației; renovarea și creșterea eficienței energetice a clădirilor publice și a gospodăriilor vulnerabile; împăduriri și alte proiecte. El mai afirmă că este vorba despre peste 21.000 de proiecte la nivel național, care pot fi urmărite pe site-ul ministerului, inclusiv cu detalii despre stadiul lor. Presiunea termenului și legătura cu stabilitatea politică Pîslaru descrie perioada actuală drept „crucială” și spune că, pentru ca banii să intre efectiv în țară, este nevoie de accelerarea reformelor și investițiilor, nu de blocaje politice. În același mesaj, ministrul îl indică pe premierul Ilie Bolojan drept persoana care „poate gestiona acest efort”, invocând experiența acestuia în administrație și sprijinul acordat pentru măsuri „nepopulare”, dar considerate necesare pentru a nu pierde fondurile europene și pentru a reduce risipa. „10 miliarde de Euro. Asta e suma pe care trebuie s-o aducem în ţară prin proiectele PNRR cu termen 31 august 2026.” „Ca aceste 10 miliarde să ajungă cu adevărat în România, avem nevoie de cineva care ştie că o reformă nu se face nici la TV şi nici pe TikTok. Ci prin muncă riguroasă, zi de zi.” În același context, ministrul avertizează că o criză politică ar putea afecta stabilitatea țării într-un „context internațional fragil”, susținând că provocarea este construirea „durabilă”, nu escaladarea conflictelor. Notă: materialul G4Media menționează că informațiile sunt transmise de MEDIAFAX, iar declarațiile provin dintr-o postare pe Facebook a ministrului. [...]
România are de atras 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din PNRR până la 31 august 2026 , iar miza este capacitatea administrativă de a duce la capăt reformele și investițiile la timp, nu competiția cu alte state, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , care susține că banii sunt „puși deoparte doar pentru România”, iar riscul major este întârzierea implementării. În intervenția sa, Pîslaru a subliniat că suma de 10 miliarde de euro este alocată exclusiv României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și are termen de implementare 31 august 2026. Ministrul a insistat că, pentru ca fondurile să intre efectiv în țară, este nevoie de reforme făcute „prin muncă riguroasă, zi de zi”, nu prin comunicare publică. Ce finanțează PNRR, potrivit ministrului Pîslaru a enumerat principalele direcții de investiții pentru care ar urma să fie folosite fondurile, între care: construcția de autostrăzi; construirea și modernizarea de spitale; modernizarea de grădinițe și școli; digitalizarea; renovarea și creșterea eficienței energetice pentru clădiri publice și gospodării vulnerabile; împăduriri și alte proiecte. Presiunea de implementare: peste 21.000 de proiecte Ministrul a mai spus că, în cadrul PNRR, sunt în desfășurare peste 21.000 de proiecte la nivel național, argumentând că volumul acestora face momentul „crucial” pentru dezvoltarea României și cere accelerarea investițiilor și reformelor, nu amânarea lor. Context politic: avertisment privind o criză și susținere pentru Bolojan În același mesaj, Pîslaru l-a indicat pe premierul Ilie Bolojan drept liderul care poate gestiona acest efort, invocând experiența sa administrativă. Totodată, ministrul a avertizat că o criză politică ar putea afecta stabilitatea țării și, implicit, capacitatea de a duce la capăt reformele și investițiile asumate. Pîslaru a reluat și metafora „luminii în cămară”, asociind-o cu transparența și cu expunerea privilegiilor și a risipei din zona publică, în ideea că reformele întâmpină rezistență atunci când scot la iveală interese. [...]
România are de atras 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din PNRR până la 31 august 2026 , iar o eventuală criză politică poate pune în pericol acest calendar, susține ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , într-un mesaj de sprijin pentru premierul Ilie Bolojan , potrivit Adevărul . Pîslaru afirmă că suma de 10 miliarde de euro este „pusă deoparte doar pentru România” și că, pentru acești bani, țara nu concurează cu alte state membre, ci cu propria capacitate de implementare. Termenul indicat de ministru este 31 august 2026. Miza: investiții și reforme legate de PNRR, într-un interval limitat Ministrul spune că fondurile vizează investiții majore, între care: construcția de autostrăzi; modernizarea spitalelor, școlilor și grădinițelor; digitalizarea administrației; eficientizarea energetică a clădirilor; împăduriri și alte proiecte de infrastructură. În total, „peste 21.000 de proiecte” sunt în desfășurare la nivel național, iar progresul lor poate fi urmărit pe platforma Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, mai afirmă Pîslaru. Avertisment: instabilitatea politică poate bloca accesarea banilor În mesajul său, Pîslaru avertizează că România este „la o răscruce”, între continuarea reformelor și riscul unei crize politice care ar putea destabiliza țara, cu efect direct asupra accesării fondurilor europene. El susține că implementarea reformelor necesare pentru PNRR nu se face „nici la TV, nici pe TikTok”, ci prin muncă „riguroasă, zi de zi”, și îl prezintă pe Ilie Bolojan drept un premier care „găsește soluții, nu scuze”, asumând inclusiv măsuri nepopulare pentru a nu pierde banii europeni. Critici la adresa guvernelor anterioare și apel la „transparență” Pîslaru acuză guvernele anterioare că au amânat reformele dificile și au lansat investiții „nerealiste”, din rațiuni electorale, în timp ce actualul executiv ar fi accelerat reformele și ar fi prioritizat proiectele, susținând că „se face într-un an ce nu s-a făcut în cinci”. Reluând o metaforă atribuită premierului, ministrul leagă presiunea politică de ideea de transparență în administrație și de afectarea unor interese odată cu „aprinderea luminii” asupra risipei și privilegiilor: „Se vede astăzi, mai clar ca niciodată, cât de tare se tem unii de ceea ce se întâmplă atunci când aprindem lumina în cămară.” În final, ministrul spune că susține continuarea reformelor și implementarea PNRR, descriind opțiunea ca pe „drumul greu, dar corect” al dezvoltării. [...]
România vrea să păstreze sprijinul Băncii Mondiale pentru reforme și pregătește un plan 2028–2034 „fără precedent” ca volum și complexitate , în condițiile în care statutul de stat „matur” ridică întrebări despre cât de mult va mai fi eligibilă pentru acest tip de suport, potrivit Antena 3 . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , aflat la Washington la reuniunile de primăvară ale FMI și Grupului Băncii Mondiale, spune că miza este evitarea unui „gol” de expertiză și asistență tehnică în zona de reforme. Pîslaru afirmă că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) este unul dintre finanțatorii principali ai contractelor de asistență tehnică derulate de Banca Mondială în România, ceea ce face ca Bucureștiul să fie interesat de continuarea activității instituției în țară, chiar dacă, în mod tradițional, Banca Mondială își concentrează resursele pe state aflate în dezvoltare. „Noi credem că România are în continuare nevoie de asistență tehnică pentru zona de reforme.” De ce contează: capacitatea administrativă devine un risc pentru ciclul 2028–2034 Mesajul central al ministrului este că următorul ciclu de planificare 2028–2034 ar urma să aibă o amploare ridicată, iar România vrea să consolideze relația cu Banca Mondială tocmai pentru a nu rămâne „descoperită” pe zona de cunoaștere și sprijin tehnic. În logica fondurilor europene, acest tip de asistență este folosit, de regulă, pentru proiectarea și implementarea reformelor și pentru întărirea capacității instituționale. În același timp, ministrul indică faptul că discuțiile vizează și contractele aflate deja în derulare, fără a oferi în material detalii despre valori, termene sau proiecte punctuale. Extinderea colaborării: pregătirea regiunilor de la frontiera estică pentru reconstrucția Ucrainei Pîslaru spune că pe lista colaborării cu Banca Mondială a fost adăugat un element nou: IST Invest și programul Bridge, descris ca un program de pregătire a regiunilor de la frontiera estică pentru reconstrucția Ucrainei. Ministrul leagă această temă de un „potențial mare de dezvoltare economică” pentru România, fără a detalia mecanismele de finanțare sau calendarul. Componenta economică a relației cu SUA: investiții și comerț Al doilea obiectiv al delegației, potrivit ministrului, este întărirea componentei economice a Parteneriatului Strategic România–SUA, pe fondul percepției că zona de comerț și investiții „a scârțâit” în relația bilaterală. Pîslaru afirmă că România urmărește să atragă investiții americane și că, în perioada 2028–2034, MIPE ar avea în vedere investiții potențiale dinspre SUA, inclusiv în logica unui „cap de pod” către Uniunea Europeană și către reconstrucția Ucrainei. În acest context, el menționează întâlniri și discursuri la trei think tank-uri, precum și întâlniri la National Security Council și la US Treasury Department, plus obiective imediate precum aderarea la OCDE și „ultimul aviz” necesar din partea SUA (fără alte precizări în material). Context: argumentul convergenței economice Ministrul invocă și evoluția economică a României, afirmând că țara a urcat „de la 44% în media Uniunii Europene la peste 80%”, depășind Ungaria, Cehia și Portugalia. Declarația este prezentată ca argument pentru intensificarea mesajelor de diplomație economică, însă materialul nu include sursa statistică a acestor procente. [...]
