Știri din categoria Fonduri europene

Acasă/Știri/Fonduri europene/UE vrea să creeze un nou fond pentru...

UE vrea să creeze un nou fond pentru apărare – după epuizarea SAFE, se discută o a doua rundă de finanțare

Ursula von der Leyen susține un discurs despre apărare în fața unui elicopter militar.

Uniunea Europeană analizează posibilitatea lansării unui nou program de finanțare pentru apărare, după epuizarea fondurilor din actualul program SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, informează Economica.net. Surse apropiate discuțiilor au declarat că Executivul european ia în calcul inclusiv un al doilea pachet de împrumuturi pentru statele membre.

Ce este programul SAFE?

SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar creat în 2025 de Uniunea Europeană, prin care statele membre au putut accesa împrumuturi în condiții favorabile pentru investiții în capabilități de apărare. Programul a fost suprasubscris – adică cererea a depășit bugetul alocat – iar Comisia Europeană a aprobat deja planurile naționale pentru 19 state, inclusiv România, care a primit 16,68 miliarde euro, a doua cea mai mare sumă din întregul program.

De ce e nevoie de un nou fond?

Oficialii europeni estimează că va rămâne un sold neutilizat de câteva miliarde de euro din SAFE, datorită diferențelor între sumele solicitate inițial și cele contractate efectiv. Aceste fonduri vor fi redistribuite, însă presiunile din partea statelor membre pentru continuarea sprijinului financiar rămân ridicate, în special în contextul conflictului din Ucraina și al unei posibile instabilități la granițele Uniunii.

Conform surselor citate, Comisia va evalua eficiența programului actual și va decide dacă este oportună lansarea unui nou fond sau prelungirea SAFE într-o formă modificată. Oficial, purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a declarat că „nu se fac speculații în acest moment” cu privire la un al doilea fond, însă analizele sunt deja în desfășurare.

România, printre principalii beneficiari

Prin cei peste 16 miliarde de euro alocați, România devine un actor important în consolidarea flancului estic al NATO, având posibilitatea să investească în modernizarea infrastructurii militare, dotări, logistică și cercetare. Fondurile sunt esențiale pentru a reduce decalajele față de țările din vestul Europei în ceea ce privește pregătirea defensivă.

Ce urmează?

Dacă evaluarea va fi favorabilă, un nou program de împrumut pentru apărare ar putea fi lansat în cursul anului 2026 sau 2027, dar va depinde de contextul geopolitic, de alegerile europene și de dinamica bugetului multianual al UE. Până atunci, statele membre trebuie să finalizeze utilizarea sumelor primite și să demonstreze eficiența cheltuirii fondurilor deja accesate.

Tag-uri:fonduri europeneprogram safeuecomisia europeanabuget aparareromaniaaparare europeana
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăeconomica.net
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Ursula von der Leyen susține un discurs în Parlamentul European.
Fonduri europene15 ian. 2026

UE deschide calea achizițiilor comune de apărare prin SAFE; Ucraina este integrată în ecosistemul de securitate european

Comisia Europeană a aprobat planurile SAFE pentru opt state, inclusiv România potrivit Digi24 , decizia deschizând calea pentru primul val de finanțări din programul de achiziții comune de apărare al Uniunii Europene. Cele opt țări ale căror planuri naționale de apărare au primit undă verde sunt Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru, Portugalia și România. Pentru România, suma alocată provizoriu este de 16,68 miliarde de euro, bani destinați modernizării echipamentelor militare, creșterii capacităților strategice și consolidării securității naționale în cadrul inițiativei europene de apărare comună. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a cerut ca planurile să fie aprobate rapid de Consiliu, pentru ca plățile să poată fi făcute fără întârzieri. Ea a subliniat că UE a avansat accelerat în domeniul apărării, inclusiv prin posibilitatea de a mobiliza până la 800 de miliarde de euro, sumă care include 150 de miliarde de euro pentru achiziții publice comune prin SAFE. Aprobarea vine după o evaluare a „planurilor naționale de investiții în domeniul apărării” depuse în cadrul inițiativei „Acțiunea de securitate pentru Europa” (SAFE). Miza este acordarea de împrumuturi pe termen lung, cu costuri reduse, pentru ca statele participante să își poată intensifica pregătirea militară și să cumpere echipamente moderne. În același timp, Comisia arată că mecanismul integrează Ucraina în ecosistemul de securitate al UE, urmărind ca sprijinul să fie „rapid” și „durabil”. Elementele-cheie ale finanțării și calendarului, conform informațiilor din comunicarea Comisiei: nivelurile de finanțare au fost stabilite provizoriu în septembrie, pe baza principiilor solidarității și transparenței; exemplu de alocare: 1,18 miliarde de euro pentru Cipru și 16,68 miliarde de euro pentru România; cele opt state pot accesa împreună aproximativ 38 de miliarde de euro după semnarea acordurilor de împrumut; după evaluarea Comisiei, Consiliul are patru săptămâni pentru a adopta deciziile de punere în aplicare; după aprobarea Consiliului, Comisia finalizează acordurile de împrumut, iar primele plăți sunt prevăzute pentru martie 2026. Programul SAFE este parte a pachetului „Pregătire 2030” , iar regulamentul a fost adoptat la 27 mai 2025. În esență, SAFE urmărește creșterea rapidă a investițiilor în apărare prin achiziții publice comune din industria europeană, cu accent pe capabilități prioritare, interoperabilitate și reducerea costurilor. În plus, Ucraina și țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb/ Spațiul Economic European pot participa la achiziții comune și pot cumpăra de la propriile industrii, iar mecanismul se deschide și către țări aflate în diferite etape ale procesului de aderare sau cu parteneriate de securitate și apărare cu UE. [...]

Ilie Bolojan discutând despre riscurile pierderii fondurilor europene.
Fonduri europene06 feb. 2026

„Riscați să blocăm banii europeni” - Bolojan a avertizat ferm CCR după semnalul transmis de Comisia Europeană privind neîndeplinirea Jalonului 215 și pierderea a 231 de milioane de euro

Premierul Ilie Bolojan a avertizat CCR că România riscă să piardă 231 milioane de euro din PNRR , potrivit Biziday , în contextul amânării unei decizii privind reforma pensiilor magistraților. Informația apare într-o scrisoare transmisă Curții Constituționale, în care premierul invocă discuții recente cu reprezentanți ai Comisiei Europene. „La data de 30 ianuarie 2026, în cadrul unei reuniuni formale a reprezentanţilor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și a reprezentanților Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene, a fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”. Conform aceleiași scrisori, Comisia Europeană nu va transmite o informare oficială privind rezultatele evaluării înainte de 11 februarie 2026, iar decizia definitivă ar urma să fie luată după această dată, pe baza informațiilor trimise de autoritățile române. Următoarea ședință a CCR este programată chiar pentru 11 februarie. [...]

Ministrul discută despre impactul întârzierilor asupra fondurilor europene.
Fonduri europene05 feb. 2026

231 milioane euro din PNRR sunt în pericol după nepromulgarea legii pensiilor magistraților până la termenul stabilit - Comisia Europeană a respins cererile de plată

România va pierde cei 231 de milioane de euro din PNRR din cauza amânărilor repetate ale Curții Constituționale a României (CCR), care au împiedicat implementarea reformei pensiilor magistraților , informează Biziday . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a confirmat că România nu a reușit să adopte la timp proiectul necesar pentru a îndeplini jalonul stabilit de Comisia Europeană, ceea ce a dus la pierderea fondurilor. Dragoș Pîslaru a declarat că, deși România avea termen până pe 28 noiembrie 2025 pentru a promulga legea, întârzierile cauzate de CCR au făcut imposibilă demonstrarea implementării reformei. În urma unei întâlniri la Bruxelles, Comisia Europeană a clarificat că, în absența promulgării legii, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți. „Ne afectează credibilitatea europeană și arată cetățenilor că reforme importante nu se pot face”, a subliniat ministrul Pîslaru, adăugând că România va trebui să compenseze suma pierdută din bugetul de stat, ceea ce nu este eficient din perspectivă bugetară. CCR a amânat în mod repetat o decizie cu privire la legea care vizează creșterea vârstei de pensionare a magistraților și reducerea cuantumului pensiei de serviciu. În octombrie, CCR a respins un proiect similar, invocând lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care deși consultativ, este obligatoriu. Guvernul a obținut ulterior avizul negativ al CSM și a adoptat legea prin asumarea răspunderii pe 2 decembrie. Judecătorii CCR au amânat luarea unei decizii până pe 28 decembrie, dar ședința a fost suspendată după ce patru judecători au părăsit sala. Termenul următor a fost stabilit pentru 16 ianuarie, iar următoarea ședință este programată pentru 11 februarie. Din cauza acestor amânări, actul normativ nu a putut intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, cum era prevăzut. Această situație evidențiază problemele de credibilitate ale României la nivel european și subliniază dificultățile întâmpinate în implementarea reformelor esențiale. [...]

Steagul Uniunii Europene fluturând pe un câmp verde sub cer senin.
Fonduri europene23 ian. 2026

UE pune la dispoziție 160 mil. euro pentru campanii agroalimentare - Sprijin pentru acces pe piețe cu potențial, inclusiv UK și Asia

Comisia Europeană pune la dispoziție până la 160 de milioane de euro prin granturi pentru cofinanțarea programelor de promovare a produselor agroalimentare, potrivit Economedia . Măsura este inclusă în cererile de propuneri pentru 2026, lansate joi de Executivul comunitar, pentru sprijinirea campaniilor și evenimentelor care promovează produse agroalimentare durabile și de înaltă calitate în UE și la nivel global. Finanțarea vizează cofinanțarea programelor propuse de grupuri de producători și alte organisme comerciale agroalimentare, atât pe piața internă, cât și pe piețe din afara UE considerate cu potențial ridicat de creștere. În comunicarea citată sunt menționate, între altele, Marea Britanie, Japonia, Coreea de Sud, China, Singapore și America de Nord. Alocarea de până la 160 de milioane de euro se înscrie într-un buget mai amplu: programul de lucru pentru politica de promovare în 2026, prin care Comisia Europeană va aloca 205 milioane de euro pentru cofinanțarea activităților de promovare a produselor agroalimentare din UE. Conform textului, aceasta este cea mai mare alocare de până acum pentru creșterea gradului de informare a consumatorilor privind produsele agricole europene și sistemele de calitate. Acțiunile de promovare se derulează sub semnătura comună „Bucurați-vă, este din Europa”, inițiativă care urmărește să crească nivelul de conștientizare privind calitatea produselor UE și să sprijine fermierii și întreprinderile agroalimentare care respectă standarde ridicate de siguranță și de mediu. Programul de lucru include și inițiative gestionate direct de Comisie, precum campanii de promovare și informare în țări terțe, participarea UE la târguri internaționale agroalimentare, vizite ale comisarului Christophe Hansen și elaborarea unor manuale de intrare pe piață pentru exportatori. Cererile de propuneri lansate joi rămân deschise pentru candidaturi timp de trei luni și sunt accesibile unei game largi de operatori eligibili din întreaga Uniune Europeană. Comisia plasează politica de promovare a produselor agroalimentare între prioritățile sale, menționând-o ca instrument de sprijin pentru competitivitatea, reziliența și diversificarea sectorului agroalimentar al UE. [...]

Un muncitor pe un șantier de construcții, lângă un utilaj greu.
Fonduri europene16 ian. 2026

Ministerul Transporturilor lansează schema „PRO INFRA” - până la 15 mil. euro pentru producători

Firmele producătoare de materiale de construcții pot primi până la 15 milioane de euro fiecare prin schema de ajutor de stat „PRO INFRA”, potrivit startupcafe.ro , care citează ordinul publicat în Monitorul Oficial. Schema a fost aprobată prin ordinul ministrului Transporturilor nr. 2.292/2025 , publicat miercuri, 14 ianuarie 2026, și vizează „promovarea producției de materii prime, materiale și produse pentru susținerea implementării proiectelor de infrastructură de transport”. Bugetul total alocat este de 200 de milioane de euro. Documentul prevede că bugetul mediu anual nu va depăși 100 de milioane de euro, iar valoarea maximă a ajutorului de stat solicitat este plafonată la 15 milioane de euro per beneficiar. Ajutoarele sunt destinate producătorilor de materiale de construcții utilizate la dezvoltarea infrastructurii de transport a României. Sunt eligibile microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii (IMM), precum și întreprinderile mari. Față de varianta pusă inițial în dezbatere publică, lista codurilor CAEN eligibile (anexa 2) a fost extinsă de la 17 la 24 de domenii, incluzând activități precum extracția de piatră, nisip și argilă, fabricarea produselor din beton, var și ipsos, prelucrarea pietrei, metalurgia aluminiului și cuprului, fabricarea de construcții metalice, șuruburi și cabluri electrice. Iată lista: CAEN 0811 Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei CAEN 0812 Extracția pietrișului și nisipului, extracția argilei și caolinului CAEN 2221 Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și profilelor din material plastic CAEN 2320 Fabricarea de produse refractare CAEN 2332 Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții, din argilă arsă CAEN 2343 Fabricarea de izolatori electrici și piese izolante din ceramică CAEN 2352 Fabricarea varului și ipsosului CAEN 2361 Fabricarea produselor din beton pentru construcții CAEN 2363 Fabricarea betonului CAEN 2364 Fabricarea mortarului CAEN 2369 Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos CAEN 2370 Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei CAEN 2399 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a. CAEN 2431 Tragere la rece a barelor CAEN 2432 Laminare la rece a benzilor înguste CAEN 2433 Producția de profile obținute la rece CAEN 2434 Trefilarea firelor la rece CAEN 2442 Metalurgia aluminiului CAEN 2444 Metalurgia cuprului CAEN 2445 Producția altor metale neferoase CAEN 2454 Turnarea altor metale neferoase CAEN 2511 Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice; CAEN 2594 Fabricarea de șuruburi, buloane și alte articole filetate; fabricarea de nituri și șaibe CAEN 2732 Fabricarea altor fire și cabluri electrice și electronice În ceea ce privește cheltuielile eligibile, schema acoperă costuri pentru achiziționarea și instalarea instalațiilor de producție, utilajelor și echipamentelor eficiente energetic care nu utilizează combustibili fosili sau gaze naturale, precum și, după caz, costuri pentru un sistem de management al energiei (EMS) integrat. Cheltuielile neeligibile sunt suportate integral de beneficiar, iar TVA nu este eligibilă la finanțare. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este organism delegat pentru fondurile din Fondul pentru modernizare alocate României pentru eficiență energetică în sectorul transporturilor, iar potențialii solicitanți sunt îndrumați să urmărească site-ul ministerului pentru deschiderea finanțării. [...]

Troleibuzele autonome Yutong, pregătite pentru transportul public din București.
Fonduri europene31 ian. 2026

Bucureștiul modernizează transportul public - peste 300 de vehicule electrice și troleibuze achiziționate cu fonduri europene

Noile 22 de troleibuze autonome pentru București au ajuns în țară , potrivit Economica.net , care citează informații publicate de Primăria Municipiului București (PMB). Vehiculele, cumpărate cu fonduri nerambursabile, sunt în prezent garate la Ciolpani, la sediul furnizorului, urmând să fie mutate în depoul Bucureștii Noi după efectuarea ultimelor adaptări. „Urmează testele, pentru recepţia fiecărui troleu în parte, apoi, din primăvară, veţi putea călători cu ele, pe linia 86.” PMB precizează că troleibuzele sunt „cu autonomie”, adică pot circula fără alimentare de la rețeaua electrică pe o distanță de minimum 20 km. Fiecare vehicul are 12 metri lungime și o capacitate de 93 de pasageri (32 pe scaune), fiind dotat, între altele, cu aer condiționat, monitoare și rampă de acces pentru scaune cu rotile. Contractul are o valoare de 70,4 milioane de lei (fără TVA), finanțare nerambursabilă prin PNRR. Achiziția se înscrie într-un pachet mai larg de investiții în transport public finanțate din fonduri europene. PMB menționează că a cumpărat deja 100 de autobuze electrice și că până la finalul anului urmează să fie montate 100 de stații de încărcare, după care vehiculele vor intra în circulație; valoarea contractului este de 73,8 milioane de euro, din care 52 de milioane de euro sunt fonduri nerambursabile atrase din Programul Operațional Regional (POR). Totodată, Primăria mai arată că intenționează să achiziționeze încă 100 de troleibuze și 79 de tramvaie, tot cu fonduri nerambursabile, pentru care ar fi atras peste 553,3 milioane de lei, urmând „procedura de achiziție”, stabilirea prototipului și calendarul de furnizare. În iunie 2025, primarul interimar de la acel moment, Stelian Bujduveanu , anunța semnarea contractului pentru livrarea celor 22 de troleibuze noi, marca Yutong. Conform informațiilor citate, ofertantul câștigător a fost Anadolu Automobil Rom SRL, singurul participant la licitație, iar noile vehicule se adaugă altor achiziții de transport nepoluant realizate în ultimii ani (inclusiv 100 de troleibuze Solaris și 100 de tramvaie fabricate de Astra Arad). [...]