Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România își poate păstra accesul la finanțarea PNRR de circa 10 miliarde de euro dacă își îndeplinește la timp reformele asumate, în pofida crizei politice de la București, potrivit declarațiilor ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, citate de Digi24.
Ministrul spune că a transmis autorităților de la Bruxelles că România poate continua implementarea reformelor și investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), chiar dacă scena politică este marcată de „turbulențe”. Mesajul central: proiectele de investiții – precum spitale sau autostrăzi – trebuie să meargă înainte, independent de evoluțiile politice interne.
Pîslaru afirmă că, „în acest moment”, România „poate trage toți banii” din PNRR – aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) – însă condiționează această perspectivă de îndeplinirea reformelor asumate prin plan.
În același context, ministrul susține că România „a adus multă creativitate în relația cu Comisia Europeană”, fără a detalia în ce constă aceasta.
Ministrul admite existența unui scenariu negativ: pe fondul populismului, unele reforme-cheie ar putea să nu fie adoptate la timp. El descrie această variantă drept „cel mai rău scenariu”, tocmai pentru că ar pune sub presiune capacitatea României de a valorifica integral finanțarea disponibilă prin PNRR.
În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul reformelor sau despre măsuri concrete, rămâne neclar ce reforme sunt considerate cele mai expuse riscului de întârziere și ce pași urmează în relația cu Comisia Europeană.
Recomandate
România are de atras încă 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei) din PNRR până la 31 august 2026 , iar presiunea se mută pe accelerarea reformelor rămase neînchise, potrivit G4Media . În acest context, președintele Nicușor Dan urmează să se întâlnească luni, de la ora 9:00, cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Miza întâlnirii este legată de faptul că România nu a încheiat încă 14 reforme critice din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiecare cu o valoare de peste 70 de milioane de euro, conform aceleiași surse. 14 reforme critice nefinalizate și un calendar de monitorizare la două săptămâni Ministrul Dragoș Pîslaru a făcut publică, joi, lista jaloanelor neîndeplinite de către mai multe instituții, între care sunt menționate: Ministerul Energiei, Ministerul Agriculturii, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanțelor, Agenția Națională de Integritate și Ministerul Dezvoltării. Pîslaru a spus că, în urma unor întâlniri, inclusiv cu premierul, a fost stabilit un plan de implementare care va fi urmărit la fiecare două săptămâni și că există „o înțelegere bipartizană” în Guvern, cu implicarea tuturor miniștrilor, pentru a împinge reformele, potrivit Economedia (citată de G4Media). 10 miliarde de euro până la 31 august 2026: ce finanțează PNRR, în viziunea ministrului Într-un mesaj publicat duminică pe Facebook, ministrul Investițiilor a indicat ținta de finanțare rămasă până la termenul-limită: „10 miliarde de Euro. Asta e suma pe care trebuie s-o aducem în țară prin proiectele PNRR cu termen 31 august 2026.” El a susținut că pentru această sumă România nu concurează cu alte state membre și a enumerat tipuri de investiții care ar urma finanțate: autostrăzi, modernizarea și construirea de spitale, grădinițe și școli, digitalizare, renovarea și eficientizarea energetică a clădirilor publice și a gospodăriilor vulnerabile, respectiv plantări de păduri. Pîslaru a mai afirmat că ar fi „peste 21 de mii de proiecte” la nivel național și că acestea ar fi fost publicate pe site-ul ministerului, cu hartă interactivă și detalii, inclusiv gradul de progres, conform mesajului citat de G4Media. [...]
România are de atras 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din PNRR până la 31 august 2026 , iar o eventuală criză politică poate pune în pericol acest calendar, susține ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , într-un mesaj de sprijin pentru premierul Ilie Bolojan , potrivit Adevărul . Pîslaru afirmă că suma de 10 miliarde de euro este „pusă deoparte doar pentru România” și că, pentru acești bani, țara nu concurează cu alte state membre, ci cu propria capacitate de implementare. Termenul indicat de ministru este 31 august 2026. Miza: investiții și reforme legate de PNRR, într-un interval limitat Ministrul spune că fondurile vizează investiții majore, între care: construcția de autostrăzi; modernizarea spitalelor, școlilor și grădinițelor; digitalizarea administrației; eficientizarea energetică a clădirilor; împăduriri și alte proiecte de infrastructură. În total, „peste 21.000 de proiecte” sunt în desfășurare la nivel național, iar progresul lor poate fi urmărit pe platforma Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, mai afirmă Pîslaru. Avertisment: instabilitatea politică poate bloca accesarea banilor În mesajul său, Pîslaru avertizează că România este „la o răscruce”, între continuarea reformelor și riscul unei crize politice care ar putea destabiliza țara, cu efect direct asupra accesării fondurilor europene. El susține că implementarea reformelor necesare pentru PNRR nu se face „nici la TV, nici pe TikTok”, ci prin muncă „riguroasă, zi de zi”, și îl prezintă pe Ilie Bolojan drept un premier care „găsește soluții, nu scuze”, asumând inclusiv măsuri nepopulare pentru a nu pierde banii europeni. Critici la adresa guvernelor anterioare și apel la „transparență” Pîslaru acuză guvernele anterioare că au amânat reformele dificile și au lansat investiții „nerealiste”, din rațiuni electorale, în timp ce actualul executiv ar fi accelerat reformele și ar fi prioritizat proiectele, susținând că „se face într-un an ce nu s-a făcut în cinci”. Reluând o metaforă atribuită premierului, ministrul leagă presiunea politică de ideea de transparență în administrație și de afectarea unor interese odată cu „aprinderea luminii” asupra risipei și privilegiilor: „Se vede astăzi, mai clar ca niciodată, cât de tare se tem unii de ceea ce se întâmplă atunci când aprindem lumina în cămară.” În final, ministrul spune că susține continuarea reformelor și implementarea PNRR, descriind opțiunea ca pe „drumul greu, dar corect” al dezvoltării. [...]
România are de atras 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din PNRR până la 31 august 2026 , iar miza este capacitatea administrativă de a duce la capăt reformele și investițiile la timp, nu competiția cu alte state, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , care susține că banii sunt „puși deoparte doar pentru România”, iar riscul major este întârzierea implementării. În intervenția sa, Pîslaru a subliniat că suma de 10 miliarde de euro este alocată exclusiv României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și are termen de implementare 31 august 2026. Ministrul a insistat că, pentru ca fondurile să intre efectiv în țară, este nevoie de reforme făcute „prin muncă riguroasă, zi de zi”, nu prin comunicare publică. Ce finanțează PNRR, potrivit ministrului Pîslaru a enumerat principalele direcții de investiții pentru care ar urma să fie folosite fondurile, între care: construcția de autostrăzi; construirea și modernizarea de spitale; modernizarea de grădinițe și școli; digitalizarea; renovarea și creșterea eficienței energetice pentru clădiri publice și gospodării vulnerabile; împăduriri și alte proiecte. Presiunea de implementare: peste 21.000 de proiecte Ministrul a mai spus că, în cadrul PNRR, sunt în desfășurare peste 21.000 de proiecte la nivel național, argumentând că volumul acestora face momentul „crucial” pentru dezvoltarea României și cere accelerarea investițiilor și reformelor, nu amânarea lor. Context politic: avertisment privind o criză și susținere pentru Bolojan În același mesaj, Pîslaru l-a indicat pe premierul Ilie Bolojan drept liderul care poate gestiona acest efort, invocând experiența sa administrativă. Totodată, ministrul a avertizat că o criză politică ar putea afecta stabilitatea țării și, implicit, capacitatea de a duce la capăt reformele și investițiile asumate. Pîslaru a reluat și metafora „luminii în cămară”, asociind-o cu transparența și cu expunerea privilegiilor și a risipei din zona publică, în ideea că reformele întâmpină rezistență atunci când scot la iveală interese. [...]
România intră în faza de implementare a finanțării SAFE de 16,6 miliarde euro , după ce a primit de la Comisia Europeană contractul-cadru, un pas care deschide drumul către semnarea împrumutului și accesarea unui avans de 15% pentru demararea investițiilor, potrivit Digi24 . Șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca , spune că documentul confirmă aprobarea planului României la nivel european și că proiectele intră „în linie dreaptă” pentru implementare. Programul vizează consolidarea și modernizarea capacității de apărare, inclusiv investiții în înzestrarea Armatei, infrastructură critică și securitate, dar și dezvoltarea industriei naționale de apărare. „După finalizarea procedurilor naționale și semnarea contractului, vom putea accesa rapid un avans de 15%, esențial pentru demararea investițiilor.” Valoarea finanțării menționate este de aproximativ 16,6 miliarde de euro (aprox. 83 miliarde lei). Jurca afirmă că autoritățile au urmărit să ajungă în această etapă cu „proiecte mature, clare și aliniate cu obiectivele europene”. Calendarul deciziilor interne și al contractelor Potrivit lui Jurca, urmează o succesiune de pași cu termene apropiate, care condiționează intrarea efectivă a banilor și lansarea achizițiilor: semnarea acordului de împrumut; aprobarea programelor în Parlament; semnarea contractelor individuale (doar pentru România) până la 31 mai; semnarea contractelor comune de achiziție (România și alte state membre) până la finalul lunii iunie, termen care depinde și de ministerele din statele partenere. Ce impact economic invocă Guvernul: producție locală și țintă 2030 Jurca spune că obiectivul este ca „în toamnă să înceapă producția tuturor programelor”, astfel încât acestea să fie „lucrate până în 2030”. Tot el estimează că „peste 50%” din totalul finanțării ar urma să rămână în România, prin mecanisme care să asigure producție și valoare adăugată locală în industria de apărare. Informațiile provin dintr-o postare a lui Mihai Jurca pe Facebook, preluată de Digi24. Detalii despre structura exactă a proiectelor și alocările pe programe nu sunt prezentate în material. [...]
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , spune că România va livra cele 14 reforme esențiale din PNRR , inclusiv legea salarizării publice , potrivit news.ro . Mesajul vizează direct riscul de întârziere a reformelor care condiționează implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Pîslaru afirmă că „nu există un scenariu în lumea asta ca aceste 14 reforme să nu le livrăm”, susținând că angajamentele asumate prin PNRR „se vor realiza”. „Moratoriul” pro-european, prezentat ca mecanism de stabilitate Ministrul explică faptul că moratoriul prin care toate partidele pro-europene se angajează să susțină finalizarea PNRR și a altor proiecte reprezintă „o ancoră” în contextul pe care îl descrie drept „acest vacarm general”. În articolul citat nu sunt detaliate cele 14 reforme, calendarul de implementare sau pașii concreți pentru adoptarea lor, dincolo de menționarea legii salarizării publice. [...]
Retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan crește riscul de blocare a reformelor și de pierdere a unor fonduri europene de peste 20 mld. euro , într-un moment-limită pentru două mecanisme de finanțare cu termene apropiate, potrivit unei analize publicate de G4Media . Analiza notează că, deși România a mai traversat crize politice în ultimii ani, actuala situație este „probabil cea mai prost sincronizată”, pentru că se suprapune peste finalul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și peste etapa de angajare a unor fonduri prin mecanisme europene de securitate, inclusiv SAFE . De ce contează acum: termene-limită apropiate Miza este amplificată de calendarul strâns indicat în analiză: PNRR : termen-limită de implementare 31 august 2026 ; SAFE : termen-limită 31 mai 2026 . Ambele, arată materialul, depind de stabilitate guvernamentală și de capacitate administrativă , iar acestea sunt tocmai elementele afectate de conflictul politic. Riscul economic: reforme blocate, bani pierduți Potrivit analizei, consecința directă a crizei politice este riscul de blocare a reformelor , cu impact asupra accesării fondurilor europene. În acest context, România ar putea pierde sume care depășesc 20 de miliarde de euro , asociate PNRR și SAFE. Materialul precizează că decizia PSD de a-și retrage sprijinul pentru premier vine „într-un moment critic pentru finanțele României”, ceea ce ridică miza dincolo de o dispută politică internă, către efecte potențiale asupra finanțării externe și a capacității statului de a livra jaloane și proiecte în termenele asumate. [...]
