Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, spune că România va livra cele 14 reforme esențiale din PNRR, inclusiv legea salarizării publice, potrivit news.ro. Mesajul vizează direct riscul de întârziere a reformelor care condiționează implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
Pîslaru afirmă că „nu există un scenariu în lumea asta ca aceste 14 reforme să nu le livrăm”, susținând că angajamentele asumate prin PNRR „se vor realiza”.
Ministrul explică faptul că moratoriul prin care toate partidele pro-europene se angajează să susțină finalizarea PNRR și a altor proiecte reprezintă „o ancoră” în contextul pe care îl descrie drept „acest vacarm general”.
În articolul citat nu sunt detaliate cele 14 reforme, calendarul de implementare sau pașii concreți pentru adoptarea lor, dincolo de menționarea legii salarizării publice.
Recomandate
România se apropie de încasarea a 3 miliarde de euro din PNRR , după ce a depășit pragul de 60% la absorbție, iar vineri, 5 iunie, Consiliul EcoFin ar urma „cel mai probabil” să dea ultima aprobare necesară pentru cererea de plată numărul patru, potrivit Agerpres . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a declarat că, odată cu această „ultimă bifă”, în perioada următoare ar urma să intre în țară 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei), sumă asociată cererii de plată patru. El a susținut că cererea patru este „complet curată” și a amintit că, în actualul guvern, PNRR ar fi fost deblocat și ar fi fost recuperată „o sumă” din cererea de plată trei (fără a preciza valoarea). Ce urmează: cererile 5 și 6 și o nouă structură a planului În paralel cu finalizarea cererii patru, ministerul spune că lucrează la cererile de plată cinci și șase și că încearcă să aibă „toate detaliile tehnice necesare” până vineri. După agrearea aspectelor tehnice cu Comisia Europeană, România ar urma să depună o cerere pentru a avea „noua structură” și să intre într-un proces în care forma finală autorizată ar trebui să fie gata în cursul lunii iulie, conform declarațiilor ministrului. Reforma cu discuții dificile: decarbonizarea Pe zona de reforme, Pîslaru a indicat că discuțiile cu Comisia Europeană sunt „mai complicate” pe subiectul decarbonizării, deoarece România a pregătit un studiu și încearcă să demonstreze că are nevoie de capacitățile de cărbune rămase. În rest, el a spus că discuțiile pe celelalte reforme au fost „mai degrabă bune”. Ministrul a fost marți la Bruxelles pentru discuții cu Comisia Europeană privind renegocierea finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). [...]
Guvernul pregătește o modificare legislativă care ar permite recepția intermediară a proiectelor din PNRR finalizate, dar încă neracordate la rețeaua electrică , pentru a evita corecții sau pierderi financiare pe fonduri europene din cauze care țin de durata racordării și de distribuitori, potrivit Agerpres . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Deva, că propunerea de modificare legislativă ar urma să fie formulată săptămâna viitoare și ar introduce o procedură intermediară „înainte de recepția finală”, astfel încât lucrările să poată fi considerate recepționate pe componentele esențiale ale proiectului. De ce contează: riscul de corecții pe proiecte întârziate din motive externe Bolojan a argumentat că racordarea la energie este o etapă care „depinde de distribuitori” și poate dura mult, iar în aceste condiții consideră „anormal” ca un proiect finanțat din fonduri europene să fie penalizat dacă întârzierea nu este imputabilă autorității contractante. „Sistemele noastre de racord la energie sunt lungi, depind de distribuitori, depind de capacitatea acestora și este anormal să ai o corecție pe un astfel de proiect sau pierderi financiare dacă lucrurile nu sunt întârziate din cauza ta”, a spus Ilie Bolojan. Negocieri cu Comisia Europeană și calendarul următor Premierul interimar a precizat că tema a fost discutată în această săptămână în negocierile cu Comisia Europeană, iar măsura ar viza „mii de proiecte” aflate în derulare la nivel național. El a mai spus că intenția este ca informațiile să fie comunicate săptămâna viitoare către primării, după finalizarea aspectelor încă în negociere pe componenta PNRR, împreună cu echipele tehnice ale Comisiei Europene. Bolojan a reamintit și termenul-limită indicat pentru proiectele finanțate prin PNRR: acestea trebuie finalizate până la sfârșitul lunii august, în condițiile în care, potrivit lui, în țară sunt deschise „mii de șantiere”. [...]
Trei proiecte PNRR din Hațeg sunt aproape de finalizare, cu termen asumat până la sfârșitul lui august , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a verificat pe teren stadiul lucrărilor și a discutat condițiile de recepție, potrivit News . Miza este una operațională: proiectele finanțate din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) trebuie închise la timp, iar recepția corectă devine esențială pentru ca investițiile să fie funcționale și eligibile. Ce a verificat premierul pe șantiere Bolojan spune că a vizitat trei investiții finanțate prin PNRR, toate aflate în stadii avansate: două proiecte de locuințe pentru tineri, construite la standarde moderne de eficiență energetică, cu consum aproape zero de energie; unul este realizat în proporție de aproximativ 75%, iar al doilea a ajuns la circa 90% execuție; lucrările de renovare a clădirii Școlii „Ovid Densușianu”, unde investiția este realizată în proporție de aproximativ 90%. Termenul discutat: finalizare până la sfârșitul lunii august Premierul interimar afirmă că a clarificat cu primarul „condițiile de recepție ale investițiilor”, astfel încât finalizarea proiectelor „până la sfârșitul lunii august” să fie realizată. În același context, Bolojan a punctat importanța modernizării infrastructurii școlare și a punerii în valoare a clădirilor de patrimoniu pentru comunitatea locală, menționând că investițiile vizează condiții mai bune pentru tineri, elevi și familii. [...]
Guvernul condiționează sporul de până la 40% pentru personalul din fonduri europene de o evaluare lunară a performanței , într-o schimbare cu impact direct asupra modului în care sunt monitorizate și stimulate echipele care lucrează la PNRR și la alte finanțări UE, potrivit Digi24 . Măsura se aplică până la 31 august 2026 și este justificată de Executiv prin nevoia de a accelera îndeplinirea reformelor și jaloanelor asumate de România. Personalul care gestionează asistența financiară europeană, precum și angajații implicați în elaborarea, negocierea, aprobarea și implementarea PNRR vor fi evaluați lunar în funcție de obiective și indicatori individuali de performanță. În logica Guvernului, noul mecanism ar trebui să lege mai strâns remunerația suplimentară de rezultatele efective din activitatea curentă, cu efect asupra ritmului de implementare și absorbție. Cum se acordă, de acum, majorarea de până la 40% Majorarea salarială lunară de până la 40% rămâne în vigoare până la 31 august 2026, dar acordarea ei devine condiționată de rezultate și de evaluarea activității desfășurate. Plata se face pe baza unui raport individual de activitate aprobat de conducătorul instituției. Condițiile-cheie menționate în hotărârea adoptată de Executiv includ: depunerea lunară a unui raport de activitate care să demonstreze îndeplinirea activităților și subactivităților stabilite; depunerea raportului până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se face plata; avizarea/aprobarea de către resurse umane și superiorul ierarhic doar dacă activitățile asumate pentru luna respectivă au fost realizate integral; îndeplinirea unui grad de realizare de minimum 50% a reformelor, țintelor și jaloanelor aferente fiecărui coordonator de reformă și investiții din PNRR, în concordanță cu atribuțiile din fișa postului. Executivul precizează că procentul de majorare ia în calcul atât performanța individuală, cât și gradul de îndeplinire a obiectivelor la nivelul instituției. Ce se schimbă față de sistemul actual și ce implică operațional Până acum, majorarea salarială pentru personalul care gestionează fonduri europene era stabilită în funcție de evaluările profesionale și criteriile generale din legislația în vigoare. Noua hotărâre introduce o monitorizare lunară a activității și a rezultatelor, astfel încât sporul să fie „direct legat” de performanța efectivă. Guvernul mai arată că aplicarea măsurii presupune proceduri interne „clare și unitare” pentru evaluarea obiectivelor și indicatorilor de performanță. În plus, revizuirea lunară a majorării salariale nu va putea depăși nivelul stabilit prin ultima evaluare a performanțelor profesionale individuale. Mecanismul este descris ca fiind similar celui folosit deja pentru personalul nominalizat în echipele de proiect finanțate din fonduri europene, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2023. [...]
Două treimi din proiectele Primăriei Capitalei finanțate din fonduri UE riscă să fie „dezangajate”, ceea ce ar însemna pierderea unor sume de ordinul sutelor de milioane de lei , potrivit declarațiilor primarului Sectorului 6, Ciprian Ciucu , citate de Economica . În cazul PNRR , acesta a indicat o valoare de 158 de milioane de lei și a spus că „cinci proiecte s-au pierdut”. Ciucu a afirmat că a cerut o analiză la nivelul Direcției de Fonduri Europene și că rezultatul l-a „șocat”, precizând că nu se referă doar la PNRR, ci la „toate fondurile europene”, în cadrul dezbaterii „Upgrade Romania: Viaţa după PNRR”, organizată de DC Media Group. Declarațiile sunt relatate de Agerpres. Ce înseamnă „dezangajarea” în acest context În termeni practici, „dezangajarea” înseamnă pierderea alocării de finanțare europeană pentru proiecte care nu mai pot fi duse la capăt în condițiile și termenele programului, ceea ce poate lăsa investițiile fără sursa principală de bani și poate împinge costurile către bugetul local sau poate duce la abandonarea lor. Ce tip de investiții ar fi afectate Potrivit lui Ciucu, proiectele vizate includ investiții în: renovare energetică; semaforizare; sisteme de transport inteligent; achiziții de autobuze electrice; achiziții de tramvaie. De ce contează: presiune suplimentară pe bugetul Capitalei Ciucu a legat riscul pierderii fondurilor de probleme mai largi de funcționare ale administrației Capitalei, spunând că, după preluarea mandatului de primar general, a identificat „deficiențe majore” privind guvernanța, planificarea strategică și bugetară. În același timp, el a punctat că, pe fondul „deficitului de finanțare” al Primăriei Capitalei, fondurile din PNRR ar fi trebuit să fie „un sprijin real”, ceea ce amplifică impactul potențial al dezangajărilor asupra capacității de investiții a municipalității. [...]
Două treimi din proiectele Primăriei Capitalei finanțate din fonduri UE ar urma să fie dezangajate, ceea ce înseamnă pierderi de „sute de milioane” și cel puțin 158 de milioane de lei doar din PNRR , potrivit G4Media , care citează declarațiile primarului general Ciprian Ciucu. Ciucu a spus că informațiile provin dintr-o analiză cerută la nivelul Direcției de Fonduri Europene și că proiectele vizate sunt din perioada 2021–2026. El a făcut declarațiile în cadrul dezbaterii „Upgrade Romania: Viața după PNRR”, organizată de DC Media Group. „Am cerut o analiză la nivelul Direcției de Fonduri Europene și am fost șocat. (…) două treimi din proiecte vor fi dezangajate. (…) Când spun două treimi din proiecte, înseamnă sute de milioane. Doar pe PNRR vorbim de 158 de milioane de lei. Cinci proiecte s-au pierdut.” Ce investiții sunt afectate Potrivit primarului, proiectele care riscă dezangajarea vizează investiții precum: renovare energetică; semaforizare; sisteme de transport inteligent; achiziții de autobuze electrice sau tramvaie. De ce contează: presiune suplimentară pe bugetul local Ciucu a legat riscul pierderii finanțărilor europene de deficitul de finanțare al Primăriei Capitalei, susținând că fondurile din PNRR ar fi trebuit să fie un sprijin important pentru bugetul municipalității. În același context, el a afirmat că, de la preluarea mandatului, a identificat deficiențe majore privind guvernanța Capitalei, precum și planificarea strategică și bugetară. [...]
