Știri
Știri din categoria Fonduri europene

Guvernul a aprobat pe 12 februarie 2026 simplificarea regulilor de garantare potrivit AgroInfo, printr-o hotărâre care modifică și completează acte normative din domeniul agriculturii, dezvoltării rurale, pescuitului și acvaculturii.
Miza, din perspectiva accesului la fonduri europene, este reducerea blocajelor administrative din mecanismul de garantare a creditelor folosite de beneficiari (în special fermieri) pentru cofinanțare și pentru asigurarea fluxului de numerar în proiecte. Hotărârea este elaborată în baza OG nr. 19/2025 și urmărește modernizarea modului de gestionare a fondurilor destinate garantării creditelor agricole, cu accent pe simplificare și pe accelerarea raportărilor.
Actul vizează eficientizarea activității fondurilor de garantare FGCR și FNGCIMM, adică instituțiile care emit garanții pentru credite (garanția reduce riscul pentru bancă și poate face finanțarea mai accesibilă). Concret, hotărârea introduce un set de schimbări care, în practică, ar trebui să scurteze timpii de procesare și să clarifice responsabilitățile în lanțul stat–fond de garantare–bancă–beneficiar.
Principalele măsuri aprobate, așa cum sunt prezentate de sursă, sunt:
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a declarat că prin acest act normativ mecanismele de garantare sunt transformate „din instrumente rigide în pârghii reale de susținere a fermierilor”, iar schimbările vizează simplificarea contabilității, clarificarea riscurilor și reutilizarea fondurilor rămase neutilizate în sprijinul sectorului.
O altă componentă cu impact direct asupra accesului la finanțare este refolosirea fondurilor neutilizate, inclusiv a celor rămase din Programul SAPARD sau din rambursarea creditelor garantate. Aceste sume vor putea fi direcționate mai rapid către majorarea capitalului social al FGCR, finanțarea schemelor de minimis (ajutoare de stat de valoare mică, acordate în limitele permise de regulile UE) pentru care MADR este furnizor sau către acoperirea costurilor de derulare a programelor de sprijin.
În termeni practici, hotărârea încearcă să simplifice un punct sensibil din accesarea fondurilor europene: finanțarea și garantarea, unde întârzierile de raportare, neclaritățile privind riscul și rigiditățile contabile pot încetini creditarea și, implicit, implementarea proiectelor. Ce urmează, în mod firesc, este aplicarea noilor reguli de către MADR și fondurile de garantare, astfel încât efectele promise (timp mai scurt, fluxuri mai stabile, garanții mai ușor de utilizat) să se vadă în relația cu băncile și beneficiarii.
Recomandate

Guvernul pregătește o modificare legislativă care ar permite recepția intermediară a proiectelor din PNRR finalizate, dar încă neracordate la rețeaua electrică , pentru a evita corecții sau pierderi financiare pe fonduri europene din cauze care țin de durata racordării și de distribuitori, potrivit Agerpres . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Deva, că propunerea de modificare legislativă ar urma să fie formulată săptămâna viitoare și ar introduce o procedură intermediară „înainte de recepția finală”, astfel încât lucrările să poată fi considerate recepționate pe componentele esențiale ale proiectului. De ce contează: riscul de corecții pe proiecte întârziate din motive externe Bolojan a argumentat că racordarea la energie este o etapă care „depinde de distribuitori” și poate dura mult, iar în aceste condiții consideră „anormal” ca un proiect finanțat din fonduri europene să fie penalizat dacă întârzierea nu este imputabilă autorității contractante. „Sistemele noastre de racord la energie sunt lungi, depind de distribuitori, depind de capacitatea acestora și este anormal să ai o corecție pe un astfel de proiect sau pierderi financiare dacă lucrurile nu sunt întârziate din cauza ta”, a spus Ilie Bolojan. Negocieri cu Comisia Europeană și calendarul următor Premierul interimar a precizat că tema a fost discutată în această săptămână în negocierile cu Comisia Europeană, iar măsura ar viza „mii de proiecte” aflate în derulare la nivel național. El a mai spus că intenția este ca informațiile să fie comunicate săptămâna viitoare către primării, după finalizarea aspectelor încă în negociere pe componenta PNRR, împreună cu echipele tehnice ale Comisiei Europene. Bolojan a reamintit și termenul-limită indicat pentru proiectele finanțate prin PNRR: acestea trebuie finalizate până la sfârșitul lunii august, în condițiile în care, potrivit lui, în țară sunt deschise „mii de șantiere”. [...]

Guvernul condiționează sporul de până la 40% pentru personalul din fonduri europene de o evaluare lunară a performanței , într-o schimbare cu impact direct asupra modului în care sunt monitorizate și stimulate echipele care lucrează la PNRR și la alte finanțări UE, potrivit Digi24 . Măsura se aplică până la 31 august 2026 și este justificată de Executiv prin nevoia de a accelera îndeplinirea reformelor și jaloanelor asumate de România. Personalul care gestionează asistența financiară europeană, precum și angajații implicați în elaborarea, negocierea, aprobarea și implementarea PNRR vor fi evaluați lunar în funcție de obiective și indicatori individuali de performanță. În logica Guvernului, noul mecanism ar trebui să lege mai strâns remunerația suplimentară de rezultatele efective din activitatea curentă, cu efect asupra ritmului de implementare și absorbție. Cum se acordă, de acum, majorarea de până la 40% Majorarea salarială lunară de până la 40% rămâne în vigoare până la 31 august 2026, dar acordarea ei devine condiționată de rezultate și de evaluarea activității desfășurate. Plata se face pe baza unui raport individual de activitate aprobat de conducătorul instituției. Condițiile-cheie menționate în hotărârea adoptată de Executiv includ: depunerea lunară a unui raport de activitate care să demonstreze îndeplinirea activităților și subactivităților stabilite; depunerea raportului până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se face plata; avizarea/aprobarea de către resurse umane și superiorul ierarhic doar dacă activitățile asumate pentru luna respectivă au fost realizate integral; îndeplinirea unui grad de realizare de minimum 50% a reformelor, țintelor și jaloanelor aferente fiecărui coordonator de reformă și investiții din PNRR, în concordanță cu atribuțiile din fișa postului. Executivul precizează că procentul de majorare ia în calcul atât performanța individuală, cât și gradul de îndeplinire a obiectivelor la nivelul instituției. Ce se schimbă față de sistemul actual și ce implică operațional Până acum, majorarea salarială pentru personalul care gestionează fonduri europene era stabilită în funcție de evaluările profesionale și criteriile generale din legislația în vigoare. Noua hotărâre introduce o monitorizare lunară a activității și a rezultatelor, astfel încât sporul să fie „direct legat” de performanța efectivă. Guvernul mai arată că aplicarea măsurii presupune proceduri interne „clare și unitare” pentru evaluarea obiectivelor și indicatorilor de performanță. În plus, revizuirea lunară a majorării salariale nu va putea depăși nivelul stabilit prin ultima evaluare a performanțelor profesionale individuale. Mecanismul este descris ca fiind similar celui folosit deja pentru personalul nominalizat în echipele de proiect finanțate din fonduri europene, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2023. [...]

O anchetă anticorupție care vizează circa 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei) din contracte publice ridică din nou miza deblocării fondurilor UE pentru Ungaria , într-un moment în care Budapesta încearcă să recâștige încrederea Bruxelles-ului, potrivit Mediafax . Autoritatea pentru Integritate din Ungaria (HIA) cere investigarea unor oficiali din cercul apropiat al fostului premier Viktor Orbán, după ce a estimat că o parte semnificativă din sumele din achiziții ar putea fi legată de supraevaluarea artificială a prețurilor. Investigația vizează contracte guvernamentale de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) atribuite în ultimii patru ani, în special în sectorul comunicațiilor. HIA – instituție creată în 2022, la presiunea Bruxelles-ului, pentru a supraveghea utilizarea fondurilor europene – susține că aproape o treime din aceste sume ar putea reprezenta costuri „umflate” artificial, cu risc ridicat de corupție. „Am constatat că, raportate la prețurile și condițiile normale de piață, aproximativ o treime din sumele care au trecut prin aceste canale reprezintă ceea ce considerăm a fi supraevaluări și, prin urmare, prezintă un risc ridicat de corupție”, a declarat Ferenc Pál Biró, președintele HIA, citat de The Independent. Biró a mai spus că respectivele contracte au fost atribuite prin organisme centralizate de achiziții aflate în subordinea ministerelor și a precizat că instituția nu formulează, deocamdată, acuzații directe. Cine este în centrul verificărilor Anchetatorii analizează în special activitatea grupului de companii Lounge, asociat omului de afaceri Gyula Balasy , care ar fi câștigat în ultimii ani majoritatea licitațiilor guvernamentale din domeniul comunicării. Potrivit Centrului de Cercetare a Corupției din Budapesta (CRCB), companiile lui Balasy au trecut de la zero contracte publice la aproximativ 150 de contracte anual între 2012 și 2025, în perioada guvernării Orbán. Firmele au fost implicate inclusiv în campanii anti-imigrație și anti-Ucraina derulate în acea perioadă. Balasy a anunțat la începutul lunii mai că este dispus să cedeze statului ungar companiile sale de comunicare și media, susținând că toate procedurile de achiziție au fost „complet transparente”. De ce contează pentru fondurile europene Cazul reaprinde discuția despre modul în care au fost distribuite contractele publice în Ungaria și despre îmbogățirea rapidă a unor persoane apropiate fostului premier. În material sunt menționați Lőrinc Mészáros (prieten din copilărie al lui Orbán), cu o avere estimată la aproximativ 5 miliarde de dolari (aprox. 23,5 miliarde lei), și István Tiborcz, ginerele fostului premier, cu o avere estimată la 245 de milioane de dolari (aprox. 1,15 miliarde lei). În plus, Ungaria este considerată cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană în clasamentul anual al Transparency International privind percepția asupra corupției în sectorul public și ocupă locul 84 la nivel mondial, conform informațiilor citate. Ce urmează Noul premier ungar, Peter Magyar, liderul partidului de centru-dreapta Tisza, a promis revizuirea contractelor publice, combaterea corupției și recuperarea activelor despre care susține că au fost deturnate. El a purtat deja discuții la Bruxelles pentru deblocarea miliardelor de euro din fondurile europene suspendate de UE din cauza problemelor legate de statul de drept și corupție, în timp ce șeful HIA spune că reformarea instituțiilor este dificilă, dar realizabilă dacă autoritățile „lucrează împreună pentru același obiectiv”. [...]

Baia Mare rulează investiții de miliarde de lei din fonduri europene, dar miza economică rămâne conectarea la șosele rapide , într-un oraș care încearcă să-și schimbe profilul după prăbușirea industriei grele, potrivit Adevărul . Administrația locală susține că are „proiecte de investiții în valoare de miliarde de lei, aflate în diferite stadii”, într-un mix de regenerare urbană și modernizare a mobilității. În paralel, Baia Mare rămâne izolată de rețeaua de autostrăzi, ceea ce limitează atractivitatea economică a orașului, inclusiv pentru turism și investiții. Unde se duc banii europeni: mobilitate urbană și regenerare Potrivit administrației locale, cele mai mari sume sunt atrase prin: Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) : proiecte estimate la 583 de milioane de lei ; Programul Regional Nord-Vest 2021–2027 : investiții de aproximativ 886 de milioane de lei . Prin PNRR sunt finanțate, în principal, două coridoare de mobilitate urbană: coridorul din zona Centrului Istoric, de aprox. 10 milioane de lei , cu peste 5,5 km de piste pentru biciclete; coridorul de pe malul stâng al râului Săsar, de aprox. 15 milioane de lei , cu peste 6 km de piste. Ambele au termen de finalizare 31 iulie 2026 , iar după finalizare malurile râului care traversează zona centrală ar urma să fie transformate într-o alee de promenadă . Pe finanțare din Programul Regional Nord-Vest, proiectele de regenerare urbană vizează: modernizarea Pieței Revoluției (aprox. 41 de milioane de lei ), amenajarea Pieței Universității (aproape 56 de milioane de lei ), reconfigurarea Pieței Izvoare (circa 36 de milioane de lei ), reabilitarea Parcului Dacia ( 10 milioane de lei ). În cazul Pieței Izvoare, semnarea contractului de finanțare depinde de soluționarea unor litigii , conform sursei. Modernizarea bulevardelor și transport public: termene până în 2028 Un alt pachet major îl reprezintă modernizarea arterelor rutiere: Traian și Unirii: aprox. 90 de milioane de lei ; București și Republicii și strada Gării: circa 160 de milioane de lei ; Independenței și Decebal: aprox. 85 de milioane de lei . Aceste proiecte au termene de finalizare în 2028 . Localnicii așteaptă și achiziția unor autobuze electrice , printr-un proiect european finanțat de UE, mai notează publicația. Blocajul mare: orașul e încă „ocolit de autostrăzi” În pofida investițiilor urbane, „cea mai mare provocare” rămâne conectarea la infrastructura de transport rapid. Două proiecte sunt prezentate ca esențiale: Varianta de ocolire Baia Mare (etapa I) : în licitație pentru proiectare și execuție; include două sectoare cu o lungime totală de aproape 20 km și o valoare estimată la peste 1,3 miliarde de lei, fără TVA . Traseul ar urma să ocolească municipiul pe direcția vest–sud–est și să lege DN1C de DN18B , cu obiectivul de a scoate traficul greu din oraș. Finanțarea este din Programul Transport 2021–2027 și de la bugetul de stat . Drumul expres Baia Mare – Satu Mare : lungime de aprox. 60 km ; în martie 2026, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiției, estimată la aproape 5 miliarde de lei . Următorul pas este lansarea licitației pentru proiectare și execuție de către CNAIR . Șoseaua ar urma să fie finanțată tot prin Programul Transport 2021–2027 și de la bugetul de stat. În prezent, Baia Mare se află la aproximativ 140 km de nodul rutier Nădășelu al Autostrăzii Transilvania (A3). După finalizarea tronsonului Nădășelu – Poarta Sălajului, distanța până la rețeaua de autostrăzi ar urma să scadă la aprox. 90 km , potrivit sursei. Context: reconversie după industria grea și costurile de mediu La aproape două decenii de la închiderea marilor uzine metalurgice, orașul încearcă să lase în urmă moștenirea industrială și problemele de mediu. Sursa amintește că, deși declinul industriei a redus poluarea atmosferică, au rămas efecte persistente: în județ sunt peste 300 de halde de steril și aproape 20 de iazuri de decantare , unele neecologizate. În Baia Mare există încă zone ocolite de investiții și turiști, inclusiv în jurul fostelor platforme industriale, unde persistă ruine și terenuri degradate, în mare parte nefolosite. [...]

Demisia prefectei de Timiș mută presiunea anchetei EPPO dinspre instituție spre gestionarea fondurilor UE , după perchezițiile făcute de procurorii europeni într-un dosar de presupusă fraudă, potrivit Euronews . Cornelia Micloșoi a anunțat că pleacă din funcție deși, conform informațiilor publicate, „nu are nicio calitate în dosar”. Ea a motivat că nu vrea ca ancheta „să devină o problemă a instituției” pe care a condus-o, după ce anchetatorii i-au percheziționat locuința în dimineața zilei de 12 iunie. Ce investighează procurorii europeni și de ce contează Dosarul vizează o posibilă fraudă cu fonduri europene, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 800.000 de euro (aprox. 4 milioane de lei), bani care ar fi trebuit folosiți pentru persoane defavorizate. Investigația este derulată de Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi . Potrivit surselor Euronews România, ancheta a fost deschisă în urma unei sesizări depuse la finalul anului trecut și se referă la un proiect finanțat din fonduri UE, derulat în perioada 2022–2023 de o asociație condusă la acel moment de Cornelia Micloșoi, în prezent prefect al județului Timiș și membru USR. Stadiul dosarului și ce urmează Urmărirea penală este, deocamdată, „in rem”, adică vizează faptele, nu persoane determinate. În cadrul anchetei au fost făcute percheziții inclusiv la domiciliul prefectei, pentru ridicarea de documente și alte probe. Cornelia Micloșoi a declarat presei locale că este la dispoziția anchetatorilor și că, deși proiectul a fost derulat de asociația pe care a condus-o, nu a avut rol de manager de proiect. Ancheta este descrisă ca fiind într-o fază incipientă și urmează să stabilească dacă au existat nereguli în gestionarea fondurilor europene. [...]

Aeroportul Internațional din Timișoara va construi un parc fotovoltaic de 34,98 milioane lei (fără TVA), finanțat din fonduri europene , după atribuirea contractului sub bugetul estimat, potrivit Profit . Proiectul are relevanță economică prin diferența față de valoarea estimată și prin calendarul de execuție, care fixează rapid intrarea investiției în faza operațională. Contractul a fost atribuit pentru 34,98 milioane de lei (fără TVA), în condițiile unui buget estimat la 43,67 milioane de lei (fără TVA). Diferența dintre estimare și valoarea contractată este de 8,69 milioane de lei (fără TVA), ceea ce indică o adjudecare semnificativ sub pragul inițial de cost. Cine a participat la procedură La procedura de atribuire au participat două asocieri de firme, conform documentului citat de publicație: CAS Office Arhitect (lider), Filkab Solar și Morningstar Consulting; Corner Deposit (lider), Solar Eco Systems, Emsens Prod și Ecoinstal Urban. Parametrii proiectului și termenul de execuție Parcul fotovoltaic va fi amplasat pe un teren situat la sud de aeroport și va ocupa o suprafață de zece hectare. Lucrările ar urma să se încheie în 12 luni de la data atribuirii contractului, conform informațiilor din sursă. [...]