Știri din categoria Fonduri europene

Acasă/Știri/Fonduri europene/Guvernul a modificat regulile de...

Guvernul a modificat regulile de garantare în agricultură - simplificări pentru credite cu bani UE

Monede aranjate pe un fundal cu steagul Uniunii Europene.

Guvernul a aprobat pe 12 februarie 2026 simplificarea regulilor de garantare potrivit AgroInfo, printr-o hotărâre care modifică și completează acte normative din domeniul agriculturii, dezvoltării rurale, pescuitului și acvaculturii.

Miza, din perspectiva accesului la fonduri europene, este reducerea blocajelor administrative din mecanismul de garantare a creditelor folosite de beneficiari (în special fermieri) pentru cofinanțare și pentru asigurarea fluxului de numerar în proiecte. Hotărârea este elaborată în baza OG nr. 19/2025 și urmărește modernizarea modului de gestionare a fondurilor destinate garantării creditelor agricole, cu accent pe simplificare și pe accelerarea raportărilor.

Actul vizează eficientizarea activității fondurilor de garantare FGCR și FNGCIMM, adică instituțiile care emit garanții pentru credite (garanția reduce riscul pentru bancă și poate face finanțarea mai accesibilă). Concret, hotărârea introduce un set de schimbări care, în practică, ar trebui să scurteze timpii de procesare și să clarifice responsabilitățile în lanțul stat–fond de garantare–bancă–beneficiar.

Principalele măsuri aprobate, așa cum sunt prezentate de sursă, sunt:

  • Alinierea evidențelor contabile la standarde internaționale, prin eliminarea obligației de a înregistra sumele puse la dispoziție de MADR ca „împrumuturi subordonate”, acestea urmând să fie evidențiate distinct, pentru o raportare mai rapidă și mai fidelă.
  • Clarificarea asumării riscului de credit: statul român, prin MADR, își asumă direct riscul de credit pentru angajamentele contractate prin fondurile de garantare, ceea ce ar trebui să crească predictibilitatea pentru bănci și să se reflecte în condițiile de finanțare.
  • Reguli unitare pentru reîntregirea fondurilor: se introduce un mecanism prin care sumele folosite la plata garanțiilor executate pot fi reîntregite direct de la bugetul de stat, pentru a evita întreruperi în capacitatea de garantare.
  • Extinderea suportului pentru acvacultură și pescuit: se reglementează acordarea scrisorilor de garanție pentru Programul 2021–2027, pe seama sumelor gestionate de FGCR și FNGCIMM, cu obiectivul de a facilita absorbția fondurilor europene în sector.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a declarat că prin acest act normativ mecanismele de garantare sunt transformate „din instrumente rigide în pârghii reale de susținere a fermierilor”, iar schimbările vizează simplificarea contabilității, clarificarea riscurilor și reutilizarea fondurilor rămase neutilizate în sprijinul sectorului.

O altă componentă cu impact direct asupra accesului la finanțare este refolosirea fondurilor neutilizate, inclusiv a celor rămase din Programul SAPARD sau din rambursarea creditelor garantate. Aceste sume vor putea fi direcționate mai rapid către majorarea capitalului social al FGCR, finanțarea schemelor de minimis (ajutoare de stat de valoare mică, acordate în limitele permise de regulile UE) pentru care MADR este furnizor sau către acoperirea costurilor de derulare a programelor de sprijin.

În termeni practici, hotărârea încearcă să simplifice un punct sensibil din accesarea fondurilor europene: finanțarea și garantarea, unde întârzierile de raportare, neclaritățile privind riscul și rigiditățile contabile pot încetini creditarea și, implicit, implementarea proiectelor. Ce urmează, în mod firesc, este aplicarea noilor reguli de către MADR și fondurile de garantare, astfel încât efectele promise (timp mai scurt, fluxuri mai stabile, garanții mai ușor de utilizat) să se vadă în relația cu băncile și beneficiarii.

Recomandate

Articole pe același subiect

Ilie Bolojan discutând despre absorbția fondurilor europene la o conferință de presă.
Fonduri europene17 ian. 2026

Bolojan pune PNRR în centrul agendei de investiții - presiune pe implementare și termenele UE

Guvernul vrea să absoarbă în 2026 zece miliarde de euro din PNRR , un obiectiv pe care premierul Ilie Bolojan îl numește prioritatea principală de investiții, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 17 ianuarie, la Botoșani, după o întâlnire cu primarii din județ. Miza este legată de termenele de implementare și de riscul de a pierde finanțarea nerambursabilă (granturi), dacă proiectele nu sunt finalizate la timp. Bolojan a indicat luna august ca reper pentru închiderea absorbției, subliniind și necesitatea ca proiectele finanțate prin împrumuturi să ajungă la „finalitate”, adică să fie duse până la capăt și să producă rezultate. „Pentru România, cel mai important capitol de investiţii anul acesta este să absorbim cele zece miliarde de euro din PNRR pentru care trebuie finalizată absorbţia până în august, în aşa fel încât să nu pierdem banii care sunt sub formă de grant, iar contractele care sunt sub formă de împrumut să aibă finalitate”, a precizat Bolojan. Din perspectivă economică, absorbția integrală a celor 10 miliarde de euro ar însemna un impuls semnificativ pentru investițiile publice și private, cu efect direct în activitatea firmelor din construcții, proiectare, echipamente și servicii conexe. Dezideratul este creșterea PIB-ului: intrarea efectivă a banilor în economie, prin plăți către contractori și furnizori, tinde să ridice cererea internă și să accelereze formarea brută de capital (investițiile), mai ales în proiecte de infrastructură și modernizare. Al doilea punct de interes este numărul de locuri de muncă create. În practică, o absorbție mare într-un interval scurt poate susține angajări temporare și permanente în șantiere, în lanțurile de aprovizionare și în administrația de proiect (management, achiziții, verificare, audit). Efectul se vede atât local – în județe unde se execută lucrări și se cumpără servicii – cât și național, prin comenzi distribuite către companii din mai multe regiuni. Totuși, în lipsa unor estimări oficiale în materialul citat, impactul asupra PIB și asupra ocupării poate fi descris doar calitativ, nu cuantificat. În același context, premierul a discutat cu primarii din Botoșani despre proiecte de infrastructură mare și conectivitatea regiunii de nord-est la rețeaua de autostrăzi. El a menționat aprobarea de către Comisia Europeană a Programului SAFE (Security Action for Europe) pentru România, care ar include 4,3 miliarde de euro „pentru cele două capete de autostradă”, menite să îmbunătățească legătura regiunii spre București, informație atribuită de Digi24 agenției Agerpres . Pe agenda discuțiilor au intrat și teme de administrație locală – reduceri de posturi în primării, taxe și impozite locale, precum și blocaje administrative care pot încetini investițiile. Bolojan a vorbit și despre un posibil proiect pentru viitoarea perioadă de finanțare, de tip investiții teritoriale integrate, pentru a atrage investiții suplimentare în nord-est, cu obiectivul declarat de a crea condiții de dezvoltare. În termeni de consecințe, mesajul premierului pune presiune pe implementare și pe respectarea termenelor asumate față de Uniunea Europeană : dacă absorbția nu se materializează în plăți și proiecte finalizate, România riscă să piardă granturi și să rămână cu proiecte începute, dar fără rezultate economice complete. Pentru economie, diferența dintre „contractat” și „executat” este esențială: doar execuția și decontarea se traduc în PIB și în locuri de muncă, în timp ce întârzierile pot reduce efectul de multiplicare și pot împinge investițiile în afara ferestrei de finanțare. [...]

Reacția Comisiei Europene privind amânarea deciziilor pe pensiile speciale în România.
Fonduri europene12 feb. 2026

Comisia Europeană reacționează la amânarea CCR pe pensiile speciale - în joc 231 mil. euro din PNRR

Comisia Europeană analizează dacă suspendă 231 de milioane de euro din PNRR , după ce Curtea Constituțională a amânat din nou pronunțarea pe reforma pensiilor speciale, potrivit Digi24 . Miza este direct legată de îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar întârzierea deciziei CCR prelungește incertitudinea privind plata unei tranșe din fondurile europene. Reforma pensiilor speciale este inclusă în a treia cerere de plată depusă de România în decembrie 2023. Comisia Europeană reamintește că, în mai 2025, a decis să suspende viramentul de 231 de milioane de euro aferent acestui capitol, motivând că nu erau îndeplinite criteriile asumate. Ulterior, a fost stabilit un termen-limită, 28 noiembrie 2025, pentru realizarea reformei. În acest context, România a depus o solicitare de amânare, iar Comisia spune că evaluează cererea și documentele asociate, inclusiv elementele acumulate „la dosar” pe fondul amânărilor de la Curtea Constituțională. Bruxelles-ul nu indică un calendar ferm pentru finalizarea analizei și nici nu avansează o concluzie privind deblocarea sau menținerea suspendării sumei. „Comisia evaluează în prezent această solicitare și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la concluziile sale în timp util. Comisia nu poate face comentarii cu privire la evaluări aflate în desfășurare”, se arată în comunicatul CE. Pe termen scurt, mesajul Comisiei sugerează că decizia privind cei 231 de milioane de euro rămâne condiționată de clarificările de la București, în special pe componenta care vizează pensiile magistraților. În lipsa unei hotărâri definitive și a unei implementări conforme cu angajamentele din PNRR, riscul de suspendare a fondurilor aferente acestui jalon rămâne deschis, iar autoritățile române așteaptă concluziile evaluării anunțate de Bruxelles. [...]

Ciprian Ciucu la un eveniment, prezentând realizările Primăriei București.
Fonduri europene11 feb. 2026

Banca Mondială, posibil sprijin la cofinanțarea marilor investiții ale Capitalei - apă-canal, tramvaie, depouri și termoficare

Ciprian Ciucu spune că a căutat cu Banca Mondială soluții de finanțare pentru București , potrivit Economica.net . Discuțiile au vizat, între altele, construirea unui cadru de parteneriate public-private (PPP) pentru investiții publice, pe fondul presiunilor bugetare și al nevoii de a debloca proiecte mari ale Capitalei. În mesajul publicat marți pe Facebook, edilul general a indicat că întâlnirea a urmărit atât reforma administrativă și de guvernanță locală, cât și îmbunătățirea managementului financiar la nivelul Primăriei Municipiului București (PMB), inclusiv „echilibrarea bugetară”. Componenta de PPP este prezentată ca o direcție distinctă pentru finanțarea de investiții publice, cu un exemplu concret: parcări publice subterane în zona centrală, un tip de proiect care, în mod uzual, poate fi structurat astfel încât o parte din finanțare și riscuri să fie preluate de un operator privat, în schimbul unor venituri sau plăți convenite contractual. „Am avut o foarte bună întâlnire cu conducerea Băncii Mondiale pentru a găsi soluţii de finanţare pentru următoarele direcţii de acţiune: reforma administrativă a Bucureştiului, a sistemului de guvernanţă local, inclusiv echilibrarea bugetară, şi pentru a avea un management financiar eficient la nivelul PMB; realizarea de parteneriate public-private pentru finanţarea de investiţii publice de care oraşul are nevoie (de ex. construirea de parcări publice subterane în zona centrală)”, anunţă edilul general, marţi, pe Facebook. Pe lângă PPP, Ciucu a menționat și discuții despre asigurarea cofinanțării pentru proiecte majore de infrastructură: rețeaua de apă-canal, liniile de tramvai, reabilitarea depourilor și sistemul de termoficare. În paralel, primarul a arătat că Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), realizată cu sprijinul Băncii Mondiale, ar mai avea nevoie doar de avizul Agenției de Mediu pentru a fi supusă votului Consiliului General, document care ar urma să stea la baza accesării finanțărilor europene dedicate Bucureștiului. [...]

Bloc de locuințe cu acoperiș verde și soluții ecologice în București.
Fonduri europene10 feb. 2026

Primăria Sectorului 6 lansează cel mai curajos proiect de regenerare urbană, cu un bloc resaturat - cu acoperiș verde, izolare cu fân, panouri fotovoltaice

În Sectorul 6 din București tocmai s-a lansat Favorit+ , un proiect ambițios de regenerare urbană cu finanțare europeană , care iese clar din tiparele obișnuite. E singurul proiect românesc selectat anul trecut în cadrul programului European Urban Initiative , unde doar 20 de propuneri din 110 au trecut de etapa de selecție. Ce aduce special? Se merge pe o metodă bio , cu accent pe sustenabilitate și materiale naturale. Blocul ales pentru această reconfigurare este situat pe Aleea Țincani nr. 1, are patru etaje și va fi transformat complet cu ajutorul unui mix de soluții verzi. De la izolație cu materiale naturale precum vata și fânul , la acoperiș verde , panouri fotovoltaice , până la un sistem de captare a apei pluviale – totul e gândit pentru eficiență energetică și impact minim asupra mediului . În plus, fosta clădire a Restaurantului Favorit va deveni un centru comunitar de inovare, consolidat și recompartimentat modern. Ce include concret proiectul Favorit+: Regenerarea unui bloc de locuințe cu 4 etaje Folosirea de materiale naturale pentru termoizolare: vată, fân Acoperiș verde și panouri fotovoltaice Bazin de retenție a apelor pluviale Reamenajarea fostului Restaurant Favorit ca centru comunitar Parteneriate europene pentru schimb de experiență Colaborare cu organizații din Educație, Cercetare și Societate civilă În privința bugetului, lucrurile sunt deja conturate clar: valoarea totală a proiectului se ridică la 6,2 milioane de euro , din care 4,9 milioane vin sub formă de finanțare nerambursabilă. Sectorul 6 primește direct 2,3 milioane euro din această sumă, la care se adaugă o cofinanțare locală de aproape 579.000 euro. Iar banii nu stau degeaba – jumătate din finanțare a fost deja virată, iar „faza de inițiere” a fost finalizată în 2025, odată cu selectarea blocului, începerea parteneriatelor și pregătirea terenului. Contextul ales pentru acest proiect nu e întâmplător. Primarul Sectorului 6, Paul Moldovan, spune că zona Favorit a fost selectată tocmai pentru că are potențial de a deveni un punct de atracție pentru localnici. Cu alte cuvinte, dacă Sectorul 6 nu are un „centru vechi” ca alte zone ale orașului, poate măcar să creeze spații urbane moderne, care să încurajeze comunitatea să petreacă timp în cartierul propriu. După revitalizarea Piațetei Favorit și a fostului cinematograf, urmează blocul și restaurantul, cu ideea de a multiplica modelul în viitor, dacă se dovedește un succes. De azi s-a trecut la faza de concret: ideile discutate în cadrul întâlnirii cu partenerii vor fi transformate într-un caiet de sarcini. Pasul următor e lansarea licitațiilor pentru proiectare și execuție. Finalizarea întregului proiect e estimată pentru primăvara anului 2029. Deci da, mai e cale lungă, dar direcția e una clară: sustenabilitate urbană gândită pe termen lung. [...]

Monede aranjate pe un fundal alb, simbolizând investiții și finanțări.
Fonduri europene09 feb. 2026

Finanțările BEI de 1,6 mld. euro au mobilizat 5 mld. euro investiții - Echivalentul a 1,3% din PIB

Grupul BEI a acordat României finanțări de 1,6 miliarde de euro în 2025 , bani care au contribuit la mobilizarea unor investiții totale de circa 5 miliarde de euro, echivalentul a 1,3% din PIB, potrivit Economedia , care citează un anunț al Băncii Europene de Investiții (BEI), transmis de Agerpres. Conform comunicatului BEI , finanțările au vizat în principal transportul și energia, cu accent pe proiecte de infrastructură rutieră și feroviară, dar și pe energie curată. Instituția arată că intervențiile din 2025 au urmărit să susțină „o creștere mai ecologică”, conectivitate și competitivitate pe termen lung. Distribuția finanțărilor menționată de BEI include mai multe direcții, cu sume alocate astfel: peste 1,17 miliarde de euro pentru obiective de coeziune, prin conexiuni de transport și infrastructură urbană; aproape 185 milioane de euro pentru proiecte energetice; peste 170 milioane de euro pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM); mai mult de 150 milioane de euro pentru inovare, digitalizare și dezvoltarea capitalului uman. Vicepreședintele BEI Ioannis Tsakiris a declarat că instituția sprijină investiții care consolidează infrastructura de transport și urbană și accelerează tranziția către energie curată, în contextul obiectivelor UE. Totodată, BEI indică faptul că, în ultimii cinci ani, finanțările Grupului BEI în România au depășit 10,1 miliarde de euro. Un proiect evidențiat este sprijinul pentru autostrada A1, printr-o primă tranșă de 500 milioane de euro dintr-un împrumut BEI care cofinanțează o secțiune de 122 km între Pitești și Sibiu, parte a rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Costul total al proiectului este estimat la 5,5 miliarde de euro, iar BEI intenționează să ofere un împrumut de până la 1 miliard de euro, alături de granturi UE și fonduri naționale, proiectul beneficiind și de servicii de consultanță ale BEI. Pe energie, în iulie 2025, BEI a acționat ca investitor-ancoră în prima obligațiune verde corporativă a Electrica, o emisiune de 500 milioane de euro listată la bursele din Luxemburg și București, cu fonduri direcționate către proiecte aliniate taxonomiei UE (clasificarea europeană a activităților considerate durabile). În paralel, Grupul BEI a extins asistența tehnică: prin Jaspers a început o misiune cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru pregătirea unor investiții în mobilitatea urbană integrată în Valea Jiului (circa 30 milioane de euro planificate) și a continuat sprijinul pentru modernizarea rețelei de metrou din București. Fondul European de Investiții (FEI), parte a Grupului BEI, a completat intervențiile prin 346 milioane de euro sub formă de garanții și instrumente de capital pentru inovare și finanțarea IMM-urilor. În 2025, România a aderat și la Mecanismul de garantare a creditelor la export pentru Ucraina, gestionat de FEI, în cadrul căruia Exim Banca Românească a primit o garanție de 43,75 milioane de euro pentru sprijinirea fluxurilor comerciale dintre UE, România și Ucraina. [...]

Ursula von der Leyen susține un discurs despre apărare în fața unui elicopter militar.
Fonduri europene08 feb. 2026

UE vrea să creeze un nou fond pentru apărare – după epuizarea SAFE, se discută o a doua rundă de finanțare

Uniunea Europeană analizează posibilitatea lansării unui nou program de finanțare pentru apărare , după epuizarea fondurilor din actualul program SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, informează Economica.net . Surse apropiate discuțiilor au declarat că Executivul european ia în calcul inclusiv un al doilea pachet de împrumuturi pentru statele membre. Ce este programul SAFE? SAFE ( Security Action for Europe ) este un mecanism financiar temporar creat în 2025 de Uniunea Europeană, prin care statele membre au putut accesa împrumuturi în condiții favorabile pentru investiții în capabilități de apărare. Programul a fost suprasubscris – adică cererea a depășit bugetul alocat – iar Comisia Europeană a aprobat deja planurile naționale pentru 19 state, inclusiv România , care a primit 16,68 miliarde euro , a doua cea mai mare sumă din întregul program. De ce e nevoie de un nou fond? Oficialii europeni estimează că va rămâne un sold neutilizat de câteva miliarde de euro din SAFE , datorită diferențelor între sumele solicitate inițial și cele contractate efectiv. Aceste fonduri vor fi redistribuite, însă presiunile din partea statelor membre pentru continuarea sprijinului financiar rămân ridicate, în special în contextul conflictului din Ucraina și al unei posibile instabilități la granițele Uniunii. Conform surselor citate, Comisia va evalua eficiența programului actual și va decide dacă este oportună lansarea unui nou fond sau prelungirea SAFE într-o formă modificată. Oficial, purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a declarat că „nu se fac speculații în acest moment” cu privire la un al doilea fond, însă analizele sunt deja în desfășurare. România, printre principalii beneficiari Prin cei peste 16 miliarde de euro alocați, România devine un actor important în consolidarea flancului estic al NATO , având posibilitatea să investească în modernizarea infrastructurii militare, dotări, logistică și cercetare. Fondurile sunt esențiale pentru a reduce decalajele față de țările din vestul Europei în ceea ce privește pregătirea defensivă. Ce urmează? Dacă evaluarea va fi favorabilă, un nou program de împrumut pentru apărare ar putea fi lansat în cursul anului 2026 sau 2027 , dar va depinde de contextul geopolitic, de alegerile europene și de dinamica bugetului multianual al UE. Până atunci, statele membre trebuie să finalizeze utilizarea sumelor primite și să demonstreze eficiența cheltuirii fondurilor deja accesate. [...]