Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Guvernul condiționează sporul de până la 40% pentru personalul din fonduri europene de o evaluare lunară a performanței, într-o schimbare cu impact direct asupra modului în care sunt monitorizate și stimulate echipele care lucrează la PNRR și la alte finanțări UE, potrivit Digi24. Măsura se aplică până la 31 august 2026 și este justificată de Executiv prin nevoia de a accelera îndeplinirea reformelor și jaloanelor asumate de România.
Personalul care gestionează asistența financiară europeană, precum și angajații implicați în elaborarea, negocierea, aprobarea și implementarea PNRR vor fi evaluați lunar în funcție de obiective și indicatori individuali de performanță. În logica Guvernului, noul mecanism ar trebui să lege mai strâns remunerația suplimentară de rezultatele efective din activitatea curentă, cu efect asupra ritmului de implementare și absorbție.
Majorarea salarială lunară de până la 40% rămâne în vigoare până la 31 august 2026, dar acordarea ei devine condiționată de rezultate și de evaluarea activității desfășurate. Plata se face pe baza unui raport individual de activitate aprobat de conducătorul instituției.
Condițiile-cheie menționate în hotărârea adoptată de Executiv includ:
Executivul precizează că procentul de majorare ia în calcul atât performanța individuală, cât și gradul de îndeplinire a obiectivelor la nivelul instituției.
Până acum, majorarea salarială pentru personalul care gestionează fonduri europene era stabilită în funcție de evaluările profesionale și criteriile generale din legislația în vigoare. Noua hotărâre introduce o monitorizare lunară a activității și a rezultatelor, astfel încât sporul să fie „direct legat” de performanța efectivă.
Guvernul mai arată că aplicarea măsurii presupune proceduri interne „clare și unitare” pentru evaluarea obiectivelor și indicatorilor de performanță. În plus, revizuirea lunară a majorării salariale nu va putea depăși nivelul stabilit prin ultima evaluare a performanțelor profesionale individuale.
Mecanismul este descris ca fiind similar celui folosit deja pentru personalul nominalizat în echipele de proiect finanțate din fonduri europene, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2023.
Recomandate
Guvernul pune presiune pe recuperarea jaloanelor restante din PNRR, pentru a evita pierderea de fonduri europene , după ce premierul Luca Niculescu a convocat o reuniune de evaluare cu miniștrii responsabili, potrivit News . Mesajul transmis este că termenele sunt „foarte, foarte strânse”, iar întârzierile și lipsa de coordonare pot costa România bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Niculescu a spus că reuniunea are loc „imediat după ședința de Guvern” și că obiectivul este „să salvăm fiecare euro” pe care România îl mai poate încasa prin PNRR, subliniind că fondurile se traduc în investiții în spitale, școli, infrastructură și modernizarea statului. „Nu ne putem permite să pierdem bani europeni din cauza unor întârzieri, din cauza lipsei de coordonare şi obiectivul meu este foarte clar să salvăm fiecare euro pe care România îl mai poate încasa prin PNRR.” Ce urmărește Guvernul, din perspectiva implementării Premierul a indicat că miza imediată este disciplina de execuție și clarificarea responsabilităților la nivel de ministere. El a precizat că vrea ca fiecare ministru să știe „exact ce are de făcut” și „cine răspunde” pentru îndeplinirea angajamentelor, inclusiv cât de rapid pot fi realizate. „Vreau ca fiecare ministru să ştie exact ce are de făcut şi cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor şi cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente.” De ce contează pentru economie În logica PNRR, neîndeplinirea jaloanelor (ținte și reforme asumate) poate întârzia sau bloca accesul la tranșe de finanțare. Niculescu a legat explicit riscul de întârzieri de posibilitatea pierderii de bani europeni, insistând că România „are nevoie” de aceste fonduri. Articolul nu oferă detalii despre ce jaloane sunt restante, ce ministere sunt vizate sau un calendar de recuperare; informațiile disponibile se limitează la anunțul convocării reuniunii și la mesajul de accelerare și responsabilizare la nivel guvernamental. [...]
România riscă un gol de finanțare în buget dacă nu încasează integral banii PNRR prinși la venituri , într-un moment în care cheltuielile deja angajate sunt greu de oprit sau amânat, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În mai puțin de două săptămâni, România „trage linie” și își poate face o idee despre câți bani a atras efectiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . O parte din fondurile UE au fost deja prinse în buget, la venituri: 98,7 mld. lei, din care 33 mld. lei reprezintă bani din componenta nerambursabilă a PNRR. Miza imediată este una fiscală: dacă o parte din veniturile bugetate așteptate nu se materializează, deficitul bugetar ar putea crește, în condițiile în care cheltuielile care ar fi trebuit acoperite din aceste fonduri nu pot fi stopate sau amânate, notează publicația. Context politic: blocajele se văd și în capacitatea de execuție În același context, Ziarul Financiar menționează că discuția de ieri pe legea salarizării dintre președintele Nicușor Dan și o parte a liderilor partidelor parlamentare s-a încheiat fără rezultat, pe fondul unor neînțelegeri care nu sunt doar între partide, ci și la nivelul guvernului. Pentru buget, combinația dintre venituri incerte și cheltuieli greu de ajustat amplifică riscul ca neîncasarea fondurilor așteptate din PNRR să se traducă rapid în presiune suplimentară pe deficit. [...]
România ar putea încasa peste 8 miliarde de euro (aprox. 40 miliarde lei) din PNRR , însă banii depind de închiderea rapidă a restanțelor administrative și de evaluarea Comisiei Europene, potrivit Adevărul . Suma este legată de cererile de plată 5 și 6, iar Guvernul spune că discuțiile tehnice cu Bruxelles-ul sunt în desfășurare. Ministrul Transporturilor, Ștefan-Ovidiu Popa, afirmă că a analizat împreună cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, stadiul obiectivelor asumate pentru cele două cereri de plată. În acest context, Popa susține că Ministerul Transporturilor a contribuit la îndeplinirea a 11 jaloane (ținte și reforme asumate în PNRR, care condiționează plata). „România ar avea de încasat pe aceste jaloane peste 8 miliarde de euro. La acordarea acestei sume, care va intra în bugetul de stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a contribuit prin îndeplinirea a 11 jaloane.” Blocajul operațional: 2.400 de cereri de plată restante, termen 6 noiembrie În paralel cu negocierile tehnice, autoritățile încearcă să reducă întârzierile administrative care afectează proiectele finanțate prin PNRR. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, spune că există aproximativ 2.400 de cereri de plată restante, care trebuie clarificate până la 6 noiembrie. Printre problemele menționate se numără documente legate de certificate și audituri energetice. Miza, conform declarațiilor din articol, este deblocarea plăților pentru a menține investițiile în derulare și pentru a asigura finanțarea autorităților locale și a companiilor implicate în proiecte. „Prioritatea este clară: deblocarea plăților către autoritățile locale și firmele românești și continuarea investițiilor esențiale pentru comunități.” Ce urmează și de ce contează pentru buget Mihai Ghigiu indică, la rândul său, data de 6 noiembrie ca termen pentru închiderea procedurilor administrative restante, astfel încât fondurile din PNRR să poată ajunge în România până la sfârșitul anului, conform articolului. Încasarea efectivă a celor peste 8 miliarde de euro rămâne condiționată de evaluarea cererilor de plată și de îndeplinirea condițiilor stabilite în relația cu Comisia Europeană . În același timp, ministrul Transporturilor arată că experiența din implementarea PNRR ar trebui folosită și pentru pregătirea proiectelor din viitorul cadru financiar multianual 2028–2034. Pentru economie, punctul imediat de interes rămâne însă capacitatea administrației de a închide rapid restanțele care blochează fluxul de bani către buget, autorități locale și firme. [...]
Guvernul pune miniștrii „la termen” pentru jaloanele restante din PNRR, ca să evite pierderea de bani europeni , după ce premierul Luca Niculescu a convocat de urgență o ședință de evaluare dedicată închiderii Planului Național de Redresare și Reziliență, potrivit Mediafax . Miza întâlnirii este accelerarea implementării proiectelor și clarificarea responsabilităților, în condițiile în care calendarul este descris de premier drept „foarte, foarte” strâns, iar întârzierile și lipsa de coordonare pot duce la pierderea fondurilor. Ce le cere premierul miniștrilor Niculescu spune că reuniunea, programată imediat după ședința de guvern, urmărește ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut, cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor și în ce ritm pot fi realizate jaloanele restante. „Vreau ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut și cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor și cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente.” În debutul ședinței de guvern, premierul a insistat că România „nu își poate permite” să piardă bani europeni din cauza întârzierilor și a problemelor de coordonare. Context: cererile de plată 5 și 6 sunt încă în evaluare la Comisia Europeană În același context, Mediafax notează că România a depus în august și septembrie cererile de plată 5 și 6, care însumează „peste 6 miliarde de euro”, iar acestea se află în continuare în etapa de evaluare la Comisia Europeană. Pentru mediul de afaceri și administrațiile care depind de finanțări din PNRR, mesajul transmis de la Palatul Victoria indică o presiune crescută pe livrarea jaloanelor, cu potențiale efecte în ritmul de lansare, contractare și decontare a proiectelor în perioada următoare. [...]
Guvernul vizează sprijin pentru minimum 10.000 de IMM-uri prin instrumente financiare din fonduri europene , până la finalul actualei perioade de programare, potrivit Programului de guvernare 2026–2028 prezentat de premierul desemnat Luca Niculescu, relatează Agerpres . Miza economică este trecerea de la granturi „simple” la combinații de finanțare care pot mobiliza capital privat și pot crește volumul total al investițiilor. Documentul prevede „regândirea programelor de sprijin” prin crearea unor instrumente și fonduri de investiții pentru mediul de afaceri. Acestea ar urma să combine, în funcție de nevoile locale și de sectoarele considerate strategice, garanții, subvenții de dobândă, împrumuturi și granturi. Unde ar urma să meargă banii Finanțările ar urma să fie orientate către investiții productive, cu accent pe: industrie; automatizare; digitalizare; inteligență artificială; semiconductori; industria auto și baterii; energie; industria farmaceutică; apărare și tehnologii strategice. Schimbare de arhitectură: rolul BID și strategia din primul an Programul mai prevede ca Banca de Investiții și Dezvoltare să devină administratorul principal al instrumentelor financiare finanțate din fonduri europene, inclusiv pentru garanții, capital de risc și co-investiții. Această abordare ar urma să se bazeze pe o strategie pe termen mediu elaborată împreună cu Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. În primul an de mandat, Executivul își propune adoptarea unei strategii naționale pentru instrumentele financiare, împreună cu Ministerul Finanțelor. Strategia ar urma să identifice necesarul de finanțare pentru IMM-uri și start-up-uri, cercetare și inovare, eficiență energetică a clădirilor, energie regenerabilă, infrastructură municipală, agricultură și dezvoltare rurală, stabilind pentru fiecare sector instrumentul potrivit (garanții, împrumuturi, capital de risc sau combinații cu granturi). Ținta de multiplicare și atragerea finanțării private Un obiectiv explicit este obținerea unui efect de multiplicare de cel puțin trei euro investiți pentru fiecare euro public angajat prin instrumente financiare și finanțare mixtă. Totodată, Guvernul își propune ca finanțarea privată să reprezinte circa o treime din resursele mobilizate prin politica de coeziune 2028–2034, ceea ce ar muta o parte din presiunea de pe bugetele publice către piață, dacă mecanismele vor fi implementate efectiv. În paralel, programul include intenția de a înființa un fond național în care sumele rambursate de beneficiari să fie reinvestite, pentru a menține continuitatea finanțării economiei după închiderea programelor europene. [...]
România riscă să piardă aproximativ 970 de milioane de euro (aprox. 4,85 miliarde lei) din ultima cerere de plată PNRR , în principal din cauza unor reforme neîndeplinite, iar programul de guvernare 2026–2028 propune accelerarea documentării jaloanelor și mutarea proiectelor nefinalizate pe alte surse de finanțare, potrivit Agerpres . Riscul este legat, în principal, de neîndeplinirea reformei salarizării unitare în sectorul public și de obligații privind decarbonizarea. În document este menționată o pierdere estimată la cererea nr. 6 de circa 0,97 miliarde euro, din care aproximativ 770 milioane euro ar fi asociate salarizării unitare și 50 milioane euro legii decarbonizării. Ce măsuri sunt propuse pentru a limita pierderile Programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu prevede concentrarea resurselor administrative pe cererile de plată 5 și 6, aflate în evaluarea Comisiei Europene , inclusiv pe cererea finală, „de aproximativ 4,35 miliarde euro net”. Printre măsurile operaționale menționate în document: înființarea unei „celule de închidere a PNRR”, la nivelul MIPE și al coordonatorilor de reforme și investiții, care să răspundă în maximum 5 zile lucrătoare solicitărilor Comisiei Europene; evaluarea „proiect cu proiect” a investițiilor nefinalizate și concentrarea pe proiectele viabile; identificarea, pentru investițiile mature și justificate economic care nu mai pot fi finanțate prin PNRR, a unei surse alternative în funcție de gradul de execuție: coeziune 2021–2027, alte programe europene, finanțări de la BEI/BERD/BM și, „în ultimă instanță”, bugetul național; instituirea unui mecanism unic de monitorizare a obligațiilor post-PNRR (operare, întreținere, indicatori) și publicarea unui raport de închidere: „ce s-a construit, ce s-a pierdut și de ce”. Calendarul evaluării la Comisia Europeană și miza financiară Conform programului, toate cele șase cereri de plată au fost depuse, ultima la 30 septembrie 2026. România a încasat până acum 13,27 miliarde euro, adică aproximativ 66% din alocarea actuală a PNRR. Cererea de plată nr. 5, depusă în august 2026, ar mai aduce aproximativ 1,88 miliarde euro, iar cererea finală (valoare netă 4,35 miliarde euro) este în evaluarea Comisiei Europene. Documentul indică termenele: evaluarea ar trebui încheiată până la 6 noiembrie, iar decizia emisă până la 20 noiembrie 2026; ulterior, România ar avea două luni pentru a transmite dovezi suplimentare pentru țintele considerate neîndeplinite. Dacă estimările se confirmă, România ar urma să încaseze în total aproximativ 18,5 miliarde euro din PNRR, „peste 90%” din valoarea actuală a planului. Context: alocarea PNRR a fost redusă, iar execuția a depășit sumele încasate Alocarea PNRR a fost redusă de la 29,2 miliarde euro (la aprobarea din 2021) la 20,10 miliarde euro, reducerea vizând mai ales componenta de împrumut, pentru încadrarea în traiectoria de ajustare fiscală, potrivit programului de guvernare. Alocarea actuală este formată din 13,56 miliarde euro granturi și 6,54 miliarde euro împrumuturi. La 31 august 2026, coordonatorii de reforme și investiții utilizaseră 13,61 miliarde euro din fonduri PNRR (67,7% din valoarea planului). Suma utilizată reprezintă 104,9% din fondurile încasate de la Comisia Europeană, iar bugetul de stat a contribuit cu 2,71 miliarde euro (din care 430 milioane euro cofinanțare națională și 2,28 miliarde euro TVA), conform documentului. [...]
